417 matches
-
Evangheliile nu pomenesc existența unui astfel de obiect. Succesorul lui de Poitiers, episcopul Pierre d'Arcis, susține același lucru într-o scrisoare din 1389 către antipapa Clement al VII-lea, menționând chiar și numele artistului care pretinde că a realizat giulgiul. Totuși Clement al VII-lea încurajează, în 1390, pelerinajele în scopul venerării giulgiului și aceasta pentru obținerea de venituri prin vânzare de indulgente. În 1418, Humbert de Villersexel, conte de la Roche, lord de Saint-Hippolyte-sur-Doubs, muta giulgiul în castelul sau de la
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
Pierre d'Arcis, susține același lucru într-o scrisoare din 1389 către antipapa Clement al VII-lea, menționând chiar și numele artistului care pretinde că a realizat giulgiul. Totuși Clement al VII-lea încurajează, în 1390, pelerinajele în scopul venerării giulgiului și aceasta pentru obținerea de venituri prin vânzare de indulgente. În 1418, Humbert de Villersexel, conte de la Roche, lord de Saint-Hippolyte-sur-Doubs, muta giulgiul în castelul sau de la Montfort, Doubs, pentru a-l proteja împotriva hoților. După moartea contelui, soția lui
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
pretinde că a realizat giulgiul. Totuși Clement al VII-lea încurajează, în 1390, pelerinajele în scopul venerării giulgiului și aceasta pentru obținerea de venituri prin vânzare de indulgente. În 1418, Humbert de Villersexel, conte de la Roche, lord de Saint-Hippolyte-sur-Doubs, muta giulgiul în castelul sau de la Montfort, Doubs, pentru a-l proteja împotriva hoților. După moartea contelui, soția lui, Margaret, călătorește în diverse locuri unde expune giulgiul, în special la Liège și Geneva. În 1453, ea îl vinde în schimbul unui castel din
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
vânzare de indulgente. În 1418, Humbert de Villersexel, conte de la Roche, lord de Saint-Hippolyte-sur-Doubs, muta giulgiul în castelul sau de la Montfort, Doubs, pentru a-l proteja împotriva hoților. După moartea contelui, soția lui, Margaret, călătorește în diverse locuri unde expune giulgiul, în special la Liège și Geneva. În 1453, ea îl vinde în schimbul unui castel din Varambon (Franța). Noul proprietar, Ludovic I de Savoia, îl depune la "Saint-Chapelle" din Chambéry. Începând cu 1471, giulgiul este expus în mai multe orașe europene
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
Margaret, călătorește în diverse locuri unde expune giulgiul, în special la Liège și Geneva. În 1453, ea îl vinde în schimbul unui castel din Varambon (Franța). Noul proprietar, Ludovic I de Savoia, îl depune la "Saint-Chapelle" din Chambéry. Începând cu 1471, giulgiul este expus în mai multe orașe europene că: Vercelli, Ivrea, Sușa (Italia), Chambery, Avigliana. Mai tarziu, giulgiul a fost donat casei princiare de Savoya (Franța). În 1578, a fost predat Domului din Torino, rămânând totuși proprietatea familiei de Savoya (până în
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
îl vinde în schimbul unui castel din Varambon (Franța). Noul proprietar, Ludovic I de Savoia, îl depune la "Saint-Chapelle" din Chambéry. Începând cu 1471, giulgiul este expus în mai multe orașe europene că: Vercelli, Ivrea, Sușa (Italia), Chambery, Avigliana. Mai tarziu, giulgiul a fost donat casei princiare de Savoya (Franța). În 1578, a fost predat Domului din Torino, rămânând totuși proprietatea familiei de Savoya (până în 1983, când a fost predat Vaticanului). Cu un ceremonial deosebit pânză este dusă în 1578 la Catedrala
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
sfântă” pentru publicitate în toată lumea, dar pe negativ în loc de fâșii obișnuite, i-a apărut imaginea unui om în suferință, după descrierea fotografului. Isteria provocată de accesul la giulgiu a determinat municipalitatea din Torino să închidă lada cu relicva. Pentru prudență, giulgiul nu a mai fost expus. În 1931, cardinalul din Torino a încuviințat expunerea pânzelor, nu numai giulgiul, ci și alte fâșii bănuite că ar posedă puteri miraculoase (husa cu care a fost învelit giulgiul). De data aceasta, savanții din diferite
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
în suferință, după descrierea fotografului. Isteria provocată de accesul la giulgiu a determinat municipalitatea din Torino să închidă lada cu relicva. Pentru prudență, giulgiul nu a mai fost expus. În 1931, cardinalul din Torino a încuviințat expunerea pânzelor, nu numai giulgiul, ci și alte fâșii bănuite că ar posedă puteri miraculoase (husa cu care a fost învelit giulgiul). De data aceasta, savanții din diferite domenii au început investigațiile. Când toată lumea credea că pe pânză „a fost pictat” chipul lui Iisus Hristos
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
închidă lada cu relicva. Pentru prudență, giulgiul nu a mai fost expus. În 1931, cardinalul din Torino a încuviințat expunerea pânzelor, nu numai giulgiul, ci și alte fâșii bănuite că ar posedă puteri miraculoase (husa cu care a fost învelit giulgiul). De data aceasta, savanții din diferite domenii au început investigațiile. Când toată lumea credea că pe pânză „a fost pictat” chipul lui Iisus Hristos, biologii și antropologii constată fantasticul: chipul apărut este al unui om, fiind din sânge, nu din vopsele
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
aceasta, savanții din diferite domenii au început investigațiile. Când toată lumea credea că pe pânză „a fost pictat” chipul lui Iisus Hristos, biologii și antropologii constată fantasticul: chipul apărut este al unui om, fiind din sânge, nu din vopsele. În 1946, giulgiul a fost expus din nou în același loc, reluându-se pelerinajul, în ciuda războiului. În martie 1983, după decesul fostului rege italian Umberto I de Savoia, giulgiul a intrat în posesia Vaticanului, cu condiția păstrării sale în continuare în relicviarul Domului
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
chipul apărut este al unui om, fiind din sânge, nu din vopsele. În 1946, giulgiul a fost expus din nou în același loc, reluându-se pelerinajul, în ciuda războiului. În martie 1983, după decesul fostului rege italian Umberto I de Savoia, giulgiul a intrat în posesia Vaticanului, cu condiția păstrării sale în continuare în relicviarul Domului din Torino. În vara lui 2008, Papa Benedict al XVI-lea accepta dorința arhiepiscopului de Torino, cardinalul Severino Poletto, ca „în primăvara anului 2010 să aibă
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
condiția păstrării sale în continuare în relicviarul Domului din Torino. În vara lui 2008, Papa Benedict al XVI-lea accepta dorința arhiepiscopului de Torino, cardinalul Severino Poletto, ca „în primăvara anului 2010 să aibă loc o altă expunere solemnă a Giulgiului”. Expunerea „va oferi o ocazie potrivită de contemplare a Feței misterioase ce vorbește în tăcere inimilor oamenilor, invitându-i să recunoască acolo fața lui Dumnezeu”, declară papă. Giulgiul a constituit subiectul a numeroase și aprinse controverse între oameni de știință
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
în primăvara anului 2010 să aibă loc o altă expunere solemnă a Giulgiului”. Expunerea „va oferi o ocazie potrivită de contemplare a Feței misterioase ce vorbește în tăcere inimilor oamenilor, invitându-i să recunoască acolo fața lui Dumnezeu”, declară papă. Giulgiul a constituit subiectul a numeroase și aprinse controverse între oameni de știință, reprezentanți ai religiei creștine, istorici și scriitori, mai ales în ce privește modul și momentul în obiectul și-a făcut apariția cu amprentele binecunoscute. O parte importantă a credincioșilor creștini
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
Stephen J. Mattingly (Universiatea Sân Antonio din Texas) au adus un alt argument referitor la reziduurile bacteriale conținute de giulgiu, subliniind faptul că acea contaminare bacterială a mostrei supusă studiului afectează acuratețea datării cu carbon-14. Biserică Catolică, actualul custode al giulgiului, nu s-a pronunțat niciodată în mod oficial asupra autenticității, considerând că aceasta nu ajută cu nimic religiei creștine, dar a acceptat rezultatul datării cu radiocarbon efectuate în 1988, care a indicat că origine perioadă medievală 1260 - 1390.. Analizorul VP-8
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
asupra autenticității, considerând că aceasta nu ajută cu nimic religiei creștine, dar a acceptat rezultatul datării cu radiocarbon efectuate în 1988, care a indicat că origine perioadă medievală 1260 - 1390.. Analizorul VP-8, folosit de NAȘĂ, realizează o imagine tridimensională a giulgiului. La ora actuală, nu se poate afirma cu certitudine care este perioada reală când giulgiul a fost țesut. Practic, misterul giulgiului a rămas și pe mai departe neelucidat.
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
datării cu radiocarbon efectuate în 1988, care a indicat că origine perioadă medievală 1260 - 1390.. Analizorul VP-8, folosit de NAȘĂ, realizează o imagine tridimensională a giulgiului. La ora actuală, nu se poate afirma cu certitudine care este perioada reală când giulgiul a fost țesut. Practic, misterul giulgiului a rămas și pe mai departe neelucidat.
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
care a indicat că origine perioadă medievală 1260 - 1390.. Analizorul VP-8, folosit de NAȘĂ, realizează o imagine tridimensională a giulgiului. La ora actuală, nu se poate afirma cu certitudine care este perioada reală când giulgiul a fost țesut. Practic, misterul giulgiului a rămas și pe mai departe neelucidat.
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
Mormântul lui Isus Hristos din Ierusalim este singura relicvă materială a Învierii, unicul vestigiu al acestui eveniment fundamental al creștinismului-dacă excludem Giulgiul Sfânt, pe care o publicitate abulă îl învăluie astăzi într-o aură de mister. este locul săpat în stâncă, oferit de Iosif din Arimateea, unde a fost depus trupul răstignitului în seara de vineri și care, în dimineața Paștilor, a
Sfântul Mormânt () [Corola-website/Science/315243_a_316572]
-
1997, bronz); Monumentul "Unirii Mari", creație sculptor Olga Sturdza donat orașului Iași 1927 (vechea locație: Fundația Ferdinand Copou, distrus 1947), reconstituit (1995- 1999, 1 Decembrie, marmură, locație nouă - Piața Națiunii în fața Universității de Medicină și Farmacie Iași); Monumentul "Împăcării" (Reconstituirea giulgiului lui Crist), Iași (2001, marmură, h=3.10 m); Monumentul episcopului "Melchisedec Ștefănescu", Român; Statuie "Ștefan cel Mare", Român (2004, bronz); Sculptură monumentala decorativă "Lei", Universitatea A.I Cuza Iași (2005-2006, piatra); Reconstiturie "Regele Ferdinand" (2007, gips), Bibliotecă Universitară Iași
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
stă epuizat emoțional ca urmare a luptelor petrecute în timpul nopții, trupul înfășurat în giulgiu reînvie încă o dată, se ridică din pat și se îndreaptă, clătinându-se, spre mijlocul încăperii. Când el se îndreaptă să o atingă, ea se ferește, iar giulgiul care-i înfășura capul cade pentru a dezvălui un păr de culoarea penei corbului și ochi negri: Rowena s-a transformat în Ligeia. „Ligeia” a fost publicată pentru prima dată în numărul din 18 septembrie 1838 a "The American Museum
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
ai pogorît, Înviind tot neamul muritorilor. 61. „Vai, Lumina lumii ! Vai, a mea Lumină ! O, lisuse-al meu ! O, Fiule preadorit !” Cu amar, striga Fecioara și jelea. 62. Pizmăreț popor, Ucigaș blestemat ! Rușinează-te măcar, înviind Hristos, De mahrama și de giulgiurile Lui. 63. Vino, necurate, Ucigaș ucenic, Și pricina răutății arată-mi-o: Pentru ce-ai ajuns tu pe Hristos să-L vinzi ? 64. Iubitor de oameni Te prefaci, nebune, Orb, nemernic, ne-mpăcat, vânzătorule, Tu, ce Mirul ai voit să-L
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
sama’, fiecare moment și fiecare element are un sens simbolic,deoarece în fond este o celebrare liturgică. Desfășurarea ceremoniei de sama’ este minuțios organizată, fiind descrise și repetate până la cele mai mici detalii. Dansatorii intră îmbrăcați în alb, simbol al giulgiului, sunt acoperiți de o amplă manta neagră, care reprezintă mormântul și poartă pe cap toca înaltă de fetru care este o imagine a pietrei funerare. Sheikhul, considerat a fi mediator între cer și pământ,pășește ultimul în spațiul celebrării. Îi
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
în timpul domniei lui Balduin al II-lea o parte care acoperea peștera lui Avraam s-a prăbușit și un număr de „Franci” au pătruns în ea. Ei ar fi văzut rămășițele pământești ale lui Avraam, Isaac și Iacob. ale căror giulgiuri se rupseseră cu totul. Regele le-a furnizat giulgiuri noi și a renovat locul. O informație similară o dă Ibn at-Athir în cronica sa despre anul 1119. „În acel an a fost deschis mormântul lui Avraam și al celor doi
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
care acoperea peștera lui Avraam s-a prăbușit și un număr de „Franci” au pătruns în ea. Ei ar fi văzut rămășițele pământești ale lui Avraam, Isaac și Iacob. ale căror giulgiuri se rupseseră cu totul. Regele le-a furnizat giulgiuri noi și a renovat locul. O informație similară o dă Ibn at-Athir în cronica sa despre anul 1119. „În acel an a fost deschis mormântul lui Avraam și al celor doi urmași ai săi, Isaac și Iacob... Mulți au văzut
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
plină cu copii. Jacob se infiltrează în sediul lui Roth de la teatrul Alhambra și îl asasinează. Între timp, Evie, căutând Piesa Edenului, reușește să fure un jurnal al Asasinilor de la Thorne. Analizând jurnalul, Evie descoperă că acesta se referă la Giulgiul Edenului, una dintre Piesele Edenului, care poate vindeca orice rană. Ea urmărește indiciile până la casa lui , unde găsește o hartă cu locațiile tuturor seifurilor ascunse din Londra. Evie trece, în investigația sa, prin locuri faimoase, precum Monumentul Marelui Incendiu din
Assassin's Creed Syndicate () [Corola-website/Science/334630_a_335959]