1,318 matches
-
în: Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului Căznite doruri azi ne leagă, din lunga depărtare-albastră, pe fruntea munților beteagă, cununi de cetini plâng în glastră. Coboară soarele-n chindie, uscând de lacrimi o păgână, nemuritoarea noastră glie, răcnește crunt pe sub țărână. Se scurg izvoarele de patimi, sărută ciob de pribegie, sub tricolor păzim azi datini, căci ce-i român,e pe vecie! Cutez să-ți scriu pe-o rană dacă, iubirea ce ți-o port din pântec
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1457775412.html [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
piatră, ca să mă strecorPrin lanul verde, crud, iarăși în mine;Ieri dimineață roua m-a trezitCând îmbăia de zor o ciocârlie,Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit,Însă un nor spre casă m-a gonitși cât de-aproape-am fost atunci de glie;Iar ca s-ajung mai repede în sat,Într-a fântânii roată m-am rotitși-n stropi căzuți de ploaie m-am uscatPe lutul prispei ce l-am încălțatCând prima oară-n viață am pășit;Dar astăzi, între Lună și-ntre
VALERIU CERCEL by http://confluente.ro/articole/valeriu_cercel/canal [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
lacrimile-mi curg - Este timpul, dragă mamă! Să vin, mâna, să-ți sărut. Mâna ta ce mă alină, Ochișorii ce nu dorm, Inima care suspină; Scumpă mamă, căci pe mine M-ai crescut, m-ai făcut om. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... Mamă dulce, fericită! ... Glia ta cea însorită - Cu izvoare cristaline ... Dragă mamă, preaiubită! Dor îmi e, ȚARĂ, de tine! Cine mama nu-și iubește, Cine nu-și adoră tata, Cine țara nu-și respectă, Este mort chiar de trăiește. Mamă, mamă, dor de mamă
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Omagiu_mamei_marin_voican_ghioroiu_1331219181.html [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
preaiubită! Dor îmi e, ȚARĂ, de tine! Cine mama nu-și iubește, Cine nu-și adoră tata, Cine țara nu-și respectă, Este mort chiar de trăiește. Mamă, mamă, dor de mamă! Vis de dor, melancolie ... Dacă dorm pe altă glie, Glasul tău mereu mă cheamă Ca o dulce armonie ... Dintr-o muzică divină; Și-aud vocea ta sublimă ... Ca izvoare ce-mi șoptesc: “Fiule, mi te iubesc! Vreau să-ți dărui fericirea, Zori de zi cu soare mult ... Bun fecior
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Omagiu_mamei_marin_voican_ghioroiu_1331219181.html [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
scurtă durată, deoarece banii pe care-i deține nu sunt fără sfârșit. Perioada sărbătorilor de iarnă (care se apropie) este mult mai plăcută și interesantă dacă o petreci în UȘ, dar cum da mugur de primăvară, Doamna va simți „chemarea gliei străbune”. Pariu că va sărbători 1 Mai muncitoresc reintegrându-se în comunitatea jurnalistică din România și povestind Experiență Americană?”(George Ț.) Opinia unui manager de proiect, cu studii postuniversitare finalizate în SUA, angajat la o companie “U.S. Government Contractor”:“Loteria
ROMÂNII DIN SUA DESPRE DECIZIA DE EMIGRARE A JURNALISTEI CORINA DRĂGOTESCU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Romanii_din_sua_despre_decizia_de_emigr_simona_botezan_1350234485.html [Corola-blog/BlogPost/345043_a_346372]
-
în plină criză mondială. Cu toate acestea, având un proiect de țară bine țintit, ea poate face un salt înainte de cel puțin o generație. În România va fi din nou bine atunci când va fi condusă de oameni legați de această glie, care vor face istorie, nu politică. Iar vremurile acestea sunt aproape. Polidor SOMMER: Ați afirmat că omul de azi „este supus manipulărilor de tot felul, spre profitul celor care stau la cârma și, mai ales, în spatele marilor corporații“, iar în
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
istoriei noastre, Mihai Viteazu, un sfânt al neamului. Oculta vânzătorilor de țară va apune, pentru că se vor sfâșia între ei. România profundă există, iar fluviul credinței strămoșești curge liniștit și este aducător de speranță și îndârjire în lupta pentru apărarea gliei străbune. FMI, BM și OMC sunt doar instituții care îi deservesc pe acționarii lor, angajând personal în cea mai mare parte ticăloșit, care răspunde orbește unei singure comenzi: îndatorează țările slabe și apoi cumpără totul pe nimic. Problema resurselor este
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
Vremuri > IUBIREA DE PĂMÂNT Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea de pământ Sub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși, În floarea purpurie sudoarea lor miroși, Că trupul lor în glie de veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară. Credința fără margini, iubirea de pământ, Le-o cântă peste câmpuri
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1480531831.html [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
Troienind ca altă dată. Prin păduri vedenii ard Frigul brumei strașnice Turme mici aburc grăbite Spre sălașuri tainice Munții clatină ninsoarea Cețuri văile strecoară Iarna a acoperit cărarea Viscolul ne împresoară. Cojocelul alb al iernii Stă frumos pe-a țării glie Moșul vine tras pe sănii Într-a nopții feerie Neaua-i parcă mai sfioasă Răsăritu-i plin de stele Însă una-i mai frumoasă Domnul mic stă printre ele. Referință Bibliografică: Cojocelul alb al iernii. Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
COJOCELUL ALB AL IERNII. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cojocelul_alb_al_iernii_mihai_condur_1387304703.html [Corola-blog/BlogPost/363364_a_364693]
-
2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului La Mulți Ani, limbă română! La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1473182370.html [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
dor La mulți ani pentru vecie Bravul meu popor! București, 31 decembrie 2015 La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1473182370.html [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma pasului său, zadarnic ar avea sus boltă de cer, dacă rădăcinile i-ar fi smulse din glia care le adapă cu apă de izvoare dulci și curative ale Câmpulungului Moldovenesc. Acest oraș e o inimă pentru Cătălin Maximiuc, niciodată departe de artist, chiar dacă uneori se află la sute sau mii de kilometri distanță. Oricând, tot aproape este
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
încărcat cu o istorie bogată. Poetul Costache Năstase este înzestrat cu un talent deosebit, fiind însetat mereu de dreptate, de adevăr, crezând numai în valorile autentice naționale. ” Mai cred în Putna și Ștefan, În Avram Iancu și în Țebea, În glia care ne hrănea , Ca și în dragostea de neam ”. Mama pentru el rămâne comoara sufletului poetului, este aripa sa ocrotitoare,la bine și la rău îi este călăuză, precum o zână bună, și -i veghează spiritul spre eternitate. În profunzimea
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1430580874.html [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
iulie 2014 Toate Articolele Autorului A venit Sfântul Ilie; Descheiat la prăvălie Lasă sfânta-i pișălie Să ne plouă-n scăfârlie Peste creștet și chelie... Scăpărând la gămălie Și aprins de o făclie, Cerul ca o butelie Iscă fulgere spre glie, Trăznete și vijelie. Paparude fără iie Și cu smoc de țăcălie La covata durdulie, Zburdă-n draci și-n veselie Ca la o parangherlie...... Dară, a mai nașparlie, Șolduroasă de balie, Stând pe vine se dezplie Și ca vaca-n
SÂNTILIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1406011895.html [Corola-blog/BlogPost/349455_a_350784]
-
mai fost iluminat de soarele crud al debutului de primăvară. În schimb, s-au găsit din belșug, mărtișoare de gheață, fie pe Dunăre, fie pe râuri, fie pe case sau sub streșini. Steluțele de nea au ținut locul floricelelor de pe glie, brândușelor, ghioceilor, violetelor și brebeneilor, dar mai cu seamă narciselor și toporașilor. Cum să mai răzbească aceste firave flori de primăvară, stratului de câțiva metri de zăpadă înghețată? Flori de zăpadă și gheața s-au găsit din belșug și la
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Samburi_de_migdale_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1330936900.html [Corola-blog/BlogPost/354767_a_356096]
-
opusul Îmbătând chiar cu struguri copți. Iubesc să dărui primăvară Sufletului îmbătrânit, Scăldat în lacrima amară, Cu al meu vers, neprihănit. Iubesc s-adun izvoru-n cupă, Să-l redau celor însetați, Chiar dacă toamna îmi astupă Copacii goi, îndurerați. Iubesc țărâna gliei mele Chiar dacă printre stele zbor, Pot picta fără acuarele Lumea pe care o ador. Iubesc secundele în care Sunt un copil nevinovat, Dar în genunchi îmi cer iertare Dac-am trecut neobservat! Referință Bibliografică: Compromis / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN
COMPROMIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Compromis.html [Corola-blog/BlogPost/346496_a_347825]
-
bată! Trezește-ti din moartea de cuget bărbații La lupta pe viață și moarte de țară, Ridică-te Țară și cheamă-ti Carpații Și robii din lagărul lumii de-afară! Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! Aici ne iubește și răul și ramul Și glia străbuna de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_te_tara_romeo_tarhon_1374125660.html [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
lagărul lumii de-afară! Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! Aici ne iubește și răul și ramul Și glia străbuna de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țară în veci de vecie! (Romero Tarhon) A ÎNCEPUT REUNIREA DE SPIRIT ȘI COAGULAREA ISTORICĂ A SOCIETĂȚII CIVICE, AȘA CUM ANTICIPAM RECENT ÎN ULTIMUL ARTICOL DEDICAT DEȘTEPTĂRII
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_te_tara_romeo_tarhon_1374125660.html [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI (Deocamdată scenariu) Marele Consiliu se afla în Sala Sfaturilor de Taină. O liniște grea plutea sinistru în aer
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI (Deocamdată scenariu) Marele Consiliu se afla în Sala Sfaturilor de Taină. O liniște grea plutea sinistru în aer iar costumele negre ale miniștrilor, ba chiar și strălucirea stinsă a epoleților auriți ai generalilor completau parcă atmosfera funebră. Desigur explicația nu
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
fi doar amintire. Și aici nu este vorba despre noi, noi vom pieri apărând țara, ci de bietul nostru popor cel care a stat cu pieptul la fruntarii milenii de-a rândul, cel care prin cultură, inteligență și dragoste de glie a trecut prin furtunile istoriei și a supraviețuit ca prin miracol, o insulă de latinitate într-o mare slavă (aplauze, lacrimi, unele mici încercări de suicid oprite prudent la stadiul de intenție, în fine, toate trucurile pupincuriștilor de serviciu permanent
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
iar acum, cu aproape doi dolari pe zi, o duceau ca în sânul lui Avraam cel des pomenit de preoțiîn slujbele de tămâiere la adresa înainte-stătătorilor acestei nații protejate și iubite de bunul Dumnezeu. Referință Bibliografică: RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1191, Anul IV, 05 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
insulă fosta --a exilat, În mii de colțuri ale lumii, îndârjiți Alții luptau victorioși sau umiliți. Unii-ntre timp biserici ridicară De nebunie, împărați se -nflăcărară Cum Ștefan , pe a să Moldovă- a apărat, La Roma , Nero a incendiat... Pe glia românească , tot mai mult râvnită, S-au perindat popoare multe s-o ucidă Când Decebal cu geții lui s-a apărat Aici , Traian , Columna sa a ridicat. Și au venit atâția ca să cotropească Să sugă bogăția , din Vatra românească, Dar
FILE DE ISTORIE de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/coca_ecaterina_soare_1496418528.html [Corola-blog/BlogPost/371791_a_373120]
-
cu persuasiune, care se divide în părți infinit mici: pentru ființa iubită (iubirea clar-obscură: împărtășită - neîmpărtășită), persoanele dragi sufletului său (iubirea ancestralității sale), satul românesc (iubirea pentru însemnătatea satului într-o ordine firească a lucrurilor), precum și pentru pământul sacru al gliei străbune (iubirea ca certitudine, umbrită de regretul neîmplinirilor prezentului). Pentru Georgeta Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în schimb, ca unică certitudine, decât dăruirea de sine. O dăruire care poate
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_pledoarie_pentru_multiplele_functii_ale_iu_gheorghe_stroia_1327657695.html [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povara depărtării și dorind - prin întreaga sa ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativă - elementele constitutive
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_pledoarie_pentru_multiplele_functii_ale_iu_gheorghe_stroia_1327657695.html [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]