590 matches
-
sau p rin intermediul practicilor de rutină bine stabilite în cadrul centrului respe cti v. Se observă că finanțele au devenit mai centralizate în anumite centre f ina nciare - Londra și Nev York -, pe măsură ce unele dintre componentele lor au devenit mai globalizate. Astfel, teritoriul își menține importanța, chiar și în cazul elemen telor celor mai globalizate ale sistemului fina nci ar. Un al treilea punct teoretic legat de perspecti va statală susține faptul că structura organizatorică a statului continuă să joace un
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Se observă că finanțele au devenit mai centralizate în anumite centre f ina nciare - Londra și Nev York -, pe măsură ce unele dintre componentele lor au devenit mai globalizate. Astfel, teritoriul își menține importanța, chiar și în cazul elemen telor celor mai globalizate ale sistemului fina nci ar. Un al treilea punct teoretic legat de perspecti va statală susține faptul că structura organizatorică a statului continuă să joace un rol mult mai important decât cel acordat de teoriile liberale. Statul reprezintă o instituție
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sistemului domestic financiar al unei țări cu piețele financiare globale, dar și cu instituțiile acestora. Integrarea dintre piețele financiare globale și cele naționale se realizează atunci când au loc fluxuri de capital peste graniță. În acest context, într un cadru financiar globalizat, atât împrum utații, cât și împrumutătorii participă la piețele globale și uti lizează intermediari financiari globali. Prăbușirea sistemului Bretton Woods a declanșat evoluția spectacu loasă a unui sector economic care ar putea avea ce a mai mare influență asupra destinului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiar intern, precum și liberalizarea contului de cap ita l, fără de care globalizarea financiară nu ar putea să aibă loc. În momentul în care încep, fluxurile de capital transfrontalier integrează piețe financ iar e interne și globale. Într-un mediu financiar globalizat, actorii interni și deb itorii participă pe piețele globale ș n i utilizează i termediarii de pe piața financiară globală pentru a obține și acorda împrumuturi. Implicațiile globalizării financiare asupra eficienței sunt, așadar, evi dente și definitive. Atunci când capitalul este li
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
i bună integrare și globalizare a piețelor financiare se bazează, în mod esenți al, pe progresul tehnologic și structural. Acesta a diminuat costurile tranzac ții lor, informațiilor și mobili tății capitalului. În al treilea rând, într o lume a finanțelor globalizate, econo miile receptoare pot să și ajusteze curbele consumului și investițiilor in terne cu ajutorul intrărilor de capital global. În al pa trulea rând, este bine cunoscut faptul că titlurile financiare au scadențe variabile și imperfect corelate. În aceste condiții, globalizarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
acționează, în mod negativ, asupra activității financiare, prin pr ism a creșterii riscului și a vo latilității. Fiecare piață poate fi supusă unor di storsiuni ce pot lua forma crizelor financiare, ce capătă amploare atunci cân d piața financiară devine globalizată. Uneori, mișcarea capitalului liber declanșează, în mod inevitabil, crize financiare, iar încercarea de a impune libertat ea totală a circulației capitalu lui în țările în curs de dezvoltare nu a avut e fec tele scontate, deoarece majoritatea din acestea nu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dezvoltării, consolidându se extensiv și intensiv, străpungând frontiere și menta lități, antrenând ansamblul piețelor, economii lor și societăților într-un iureș al internaționalizării, al globalizării. „Piața financiară reprezintă de fapt un sistem int egrat de piețe, constituit într o piață globalizată și/sau mondializată ce prom ove ază puternic cererea, nevoia consumativistă, produsul nefiind altceva decât un vehicul al nevoii, al cererii formate, multiplicate de o o fer tă creată și recreată continuu prin forța organizată a pieței financiare.“<foo tnote
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
unde se află izvorul său de viață, tăria sau secretul existenței sale. [...] Francezii, germanii, românii sau americanii sau oricare alte neamuri, cu toții tind să aibă aceleași idei, zâmbete, comportamente, aceleași dorințe și frustrări, cele sădite de aceeași conștiință globală. Omul globalizat nu are multe de spus despre neamul, cultura din care vine sau chiar despre propriul sine"13. De altfel, Virgiliu Gheorghe este cunoscut pentru amplele studii publicate în direcția cunoașterii efectelor nocive ale televiziunii și internetului. Deși critic înverșunat al
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
vremurilor și, deși începe să rodească, foarte curând va fi înăbușit, iar omul care a citit, văzut, auzit cuvântul, care însă nu și-a aflat în el ecoul lăuntric se rupe de comuniunea reală și va deveni la rândul său globalizat, o simplă mașină demnă de consumism, de viața fără viață, un homeless care, în accepțiunea dicționarului urban este o persoană fără adăpost, aflat în moarte sufletească. Adăpostul și învierea sa sunt date tocmai de comuniune și împărtășire, de puterea de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
1.2.3. Educația informatizată și noua divizare digitală / 25 1.2.4. Educația și dinamica inegalităților / 26 1.2.5. Educația și dilemele identitare / 28 1.2.6. Engleza ca limbă globală / 32 1.2.7. Educația globală și globalizată / 34 Concluzii / 38 Capitolul 2. Actorii și politicile educaționale la nivel global / 41 2.1. OECD și Banca Mondială globalizarea ideilor privind capitalul uman / 42 2.1.1. Educația ca investiție socială / 42 2.1.2. Evaluarea capitalului uman / 44
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
răspunsul lor în privința educației depinde de trei factori principali situația financiară obiectivă, interpretarea lor conjuncturală și poziția ideologică privind rolul sectorului public în educație. Toate acestea se exprimă în strategia fiecărei țări de "ajustare structurală a economiei la noul mediu globalizat. Fondul Monetar Internațional joacă un rol important în fixarea condițiilor de dezvoltare economică a țărilor în curs de dezvoltare în acest context global, mare parte a măsurilor constând în reducerea volumului deficitului public și, în consecință, reducerea cheltuielilor publice inclusiv
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din domeniul educației care au fost socotiți responsabili pentru criza din sistem. Astfel, globalizarea economică a avut o incidență majoră asupra educației, în special în zona reformelor cu caracter financiar apărate de instituțiile financiare internaționale. De aceea, în noul mediu globalizat este foarte important de analizat în ce măsură statul are în realitate posibilitatea să mărească bugetul educației sau în ce măsură această penurie reprezintă o preferință ideologică pentru investiția privată în sectorul educației (M. Carnoy, 1999 57) Există însă și argumente convingătoare pentru reformele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
gratuitatea studiilor superioare îi avantajează tot pe cei din categoriile sociale cele mai înstărite, în defavoarea celor săraci. În al doilea rând, în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare și în numeroase țări dezvoltate, reformele educative sunt, în noul mediu economic globalizat, fondate pe imperative financiare. 1.2.5. Educația și dilemele identitare Crearea rețelelor comunicaționale globale, schimbarea semnificațiilor statelor naționale și a relațiilor lor cu cetățenii și cu alte agenții se află în strânsă legătură cu reînvierea vechiului ideal cosmopolit al
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
culturi și cea dată de civilizație 5. Pericolul distrugerii identităților, atât de invocat, se datorează faptului că asumarea unui rol în zona civilizației suspendă temporar statusul individului, acea zonă stabilă a particularităților sau originii culturale. Astăzi, ceea ce se numește "identitate globalizată" este definită prin modul în care piața mondială valorifică diferitele tipuri de achiziții și comportamente individuale, ea presupunând efort, tensiune continuă, competență, acceptarea nesiguranței și a schimbării. Mult mai atractive sunt culturile, "un refugiu de la aceste cerințe stresante. Nu este
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
reușind să impună agendei politice aspecte legate de dreptul la autodeterminare în alegerile ce privesc identitatea culturală, o parte importantă constituind-o prelungirea programelor de educație în limba maternă pentru nivelul mediu al învățământului. 1.2.7. Educația globală și globalizată Ieșirea din granițele naționale în privința educației a fost determinată de apariția ONU și UNESCO "care plasau printre scopurile lor fundamentale pacea și dezvoltarea socio-economică și culturală, accentuând dinamica și intercondiționările dintre aceste două valori" (George Văideanu, 1996). Campania dusă de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
asupra ariei curriculare, cu accent pe performanță în științe și tehnologie. În anii `90 tematica internațională a educației a intrat din nou în atenția publică. Noile dezbateri asupra învățământului mondial au operat însă schimbări conceptuale precum educație globală și educație globalizată, primul termen accentuând asupra unei viziuni mai pragmatice și pro-active în abordarea problematicii mondiale, cel de-al doilea referindu-se la mijloacele informatizate folosite în educație. Corelând termenul de educație globală cu cel de educație interculturală, sau cu conceptul mai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în practică în sistemele educaționale formale care renunță cu greu la practicile tradiționale. Așa se explică faptul că cele mai multe dintre inițiative vin din zona societății civile. În plus, o reală educație globală ar trebui să presupună inclusiv "învățare și predare globalizată" (Rui Yang, 2000 282) adică educație într-o rețea globală, altfel perspectivele și competența globale nu se pot forma. Rețelele de calculatoare, telecomunicațiile și Internetul ar trebui să faciliteze schimbul de idei și practici între indivizii din diferite țări pe
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
asigura o educație de succes. În contextul șomajului și temerii de schimbare, investiția socială în educație este considerată necesară pentru oprirea reacției împotriva economiei globale de piață și pentru menținerea coeziunii sociale. Introducerea la raportul neliniștitor‚ "Coeziunea Socială și Economia Globalizată: Ce va aduce viitorul?" (Societal Cohesion and the Globalising Economy What Does the Future Hold?) evidențiază tensiunile inevitabile create prin competiții necruțătoare și faptul că investiția socială poate să creeze un echilibru între securitate și agitația cauzată de competiție și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
învăța să fii: semnificația originală a educației permanente și a societății educaționale Al doilea obiectiv major al UNESCO asumat de către Comisia Internațională pentru Educație în Secolul XXI îl reprezintă proiectarea unei viziuni asupra educației ca răspuns la provocările unei lumi globalizate, într-un timp al progresului și al deziluziei în aceeași măsură. În această lume, spune Colin N. Power, fostul director adjunct pe probleme de educație al UNESCO, "educația trebuie să pregătească cetățenii de azi să trăiască și să muncească în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Raport, educația ar trebui să pregătească oamenii să gândească ca cetățeni ai planetei dar să rămână activi în viața comunităților locale și naționale. Al doilea conflict este asemănător primului, numai că accentul cade pe încordarea dintre identitatea personală și cultura globalizată. În această privință, Comisia speră în dezvoltarea identității umane în cadrul culturilor locale, în timp ce recunoaște implicit dezvoltarea unei culturi globale dominată de ideile occidentale asupra organizării sociale, economiei și politicii. În aceeași direcție, Comisia speră să depășească tensiunile între tradiție și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
vizite sau schimb internațional, parteneriate internaționale în predare și învățare la nivel de grup, c1asă sau individual; interacțiuni prin intermediul videoconferințelor între țări, comunități, instituții și indivizi, precum și noul conținut curricular pe probleme tehnologice, economice, sociale, politice, culturale și de învățare globalizată. Localizarea se referă la circulația, adaptarea și dezvoltarea valorilor comune, cunoașterii și normelor comportamentale din contextul local. Această perspectivă poate avea două semnificații: integrarea tuturor valorilor compatibile externe, inițiativelor și normelor pentru a satisface nevoile locale ale societății, comunității, membrilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
individuale de învățare și graficelor de progres; încurajarea elevilor și a profesorilor pentru auto-învățare, auto-evaluare, perfecționare satisfacerea nevoilor speciale individuale; dezvoltarea inteligențelor multiple contextualizate. Noul model educațional așează elevul în centru și stipulează faptul că învățarea trebuie individualizată, localizată și globalizată. Potrivit lui Cheng (2000157), aceasta înseamnă că învățarea trebuie să se petreacă astfel încât toate modalitățile de transfer, adaptare și dezvoltare asociate valorilor, cunoștințelor, tehnologiei și normelor comportamentale în timpul procesului de învățare să poată întâmpina nevoile și caracteristicile personale, precum și să
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ghid și facilități * Cunoașterea este asimilată de la profesor * Procese circulare de actualizare * Procese de receptare * Centrare pe cum se învață * Centrare pe cum se obține un rezultat (câștig) * Recompense și satisfacții personale * Recompense externe și evitarea pedepselor Învățarea localizată și globalizată Învățare limitată la școală * Multiple surse locale și globale de învățare * Profesorul ca sursă de învățare * Învățare în rețea * Învățare pentru sine (separată) * Învățare permanentă și oriunde * Perioade fixe și în cadrul școlii * Oportunități nelimitate * Oportunități limitate * Învățare în domenii variate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și sfera privată, a alegerilor individuale. Pornind de la aceste concepte, școala, indiferent de statutul său specific privată sau de stat, se definește ca o sferă de acțiune publică, un locus de socializare cu implicații în celelalte sfere. Într-o lume globalizată, din ce în ce mai complexă și diversificată pe plan cultural, emergența școlii în sfera publică deplasează accentul asupra rolului școlii în promovarea coeziunii sociale, mobilității umane și învățării vieții în comun. Acestei școli, concepută ca pilon esențial al educației de-a lungul întregii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
statutul, disprețuit, al profesorului: prost plătit, adesea insuficient format, umilit odinioară de activiștii partidului comunist, astăzi de către noii îmbogățiți și odraslele lor, care își bat joc de starea sa materială precară, "proful" nu mai poate ține pasul cu lumea televiziunii globalizate și a internetului. Este imposibil, dacă nu chiar inutil, să vorbim despre tineri în bloc. Între doctorandul care are toate șansele să obțină un stagiu în Franța sau în Germania, pe de o parte, și contemporanul său care, neavând un
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]