721 matches
-
împrejurare, oferă cuiva un avantaj sau o șansă în plus. 503 Definirea și Selecția Competențelor Cheie. 504 Așa cum reies acestea din Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 18 decembrie 2006. 505 Intitulat Răspunsuri la provocările unei lumi globalizate, acest comunicat reafirma angajamentul de a crește compatibilitatea și comparabilitatea sistemelor de învățământ superior, respectând, în același timp, diversitatea lor. Documentele EUA Trends V (Tendințe V), ESIB Bologna With Student Eyes (Procesul Bologna văzut de studenți) și Eurydice Focus on
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
asigură reușita educațională în domenii diverse, care gestionează raportul interindividual și intergrupal între reprezentanții unor culturi diferite. Tot mai multe programe masterale și doctorale includ tematica interculturală, valorificînd potențialul de cunoaștere și acțiune furnizat de eterogenizarea identitară proprie unei lumi globalizate. în sfîrșit, miza abordării interculturale este conferită și de un ansamblu de cauze izvorîte din universalizarea unor probleme sociale, sugerînd vocația preventivă a unei opțiuni de acest gen. Astăzi, fenomene precum traficul de ființe umane, terorismul, șomajul, emigrarea nu mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ionale" 1.1. Globalizare și capitalism globaltc " 1.1. Globalizare și capitalism global" Pe măsură ce devine tot mai mult o realitate contemporană, globalizarea ajunge să fie și cel mai controversat concept în literatura economică și politică internațională. Trăim într-o lume globalizată, și totuși nu există încă un consens cu privire la ceea ce înseamnă globalizare. Pentru unii, înseamnă accesul la Internet; pentru alții, posibilitatea de a munci în străinătate. Pentru mulți, globalizarea înseamnă să poți cumpăra din România un tricou făcut în China de
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
puterilor statelor naționale în favoarea unei piețe libere globale și a forțelor acesteia; - scepticii, care cred că actualele circumstanțe ale globalizării nu sunt fără precedent, în sensul că în timpul Imperiului Roman sau înainte de primul război mondial lumea era poate chiar mai globalizată decât este acum. În consecință, statele naționale nu sunt în pericol, ci dimpotrivă, rolul lor este întărit pe măsura intensificării relațiilor internaționale; - transformaționaliștii, care argumentează că globalizarea creează noi circumstanțe economice, politice și sociale care duc la transfomarea rolului statelor
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
realități complexe manifestate de câțiva ani deja În economiile cele mai avansate. Odată cu emiterea termenului de nouă economie au apărut și primele Încercări de definire a sa. Astfel, Întâlnim denumiri precum ”economie digitală sau computerizată”, ”economie informațională”, ”economie electronică”, ”economie globalizată”, ”economie a rețelelor sau a comunicațiilor” etc. Totuși Încă nu are o definiție unanim acceptată. Odată cu efervescența literaturii care a urmat a devenit acceptat pe scară largă faptul ca Noua Economie se referă la produse permanent Îmbunătățite, comercializate de agenți
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
reprezintă un concept care poate fi definit În termeni exacți. Așa cum o recomandă Însăși sintagma sa, nouă economie exprimă schimbările fundamentale care au avut loc În natura producției și a distribuției de bunuri și servicii În economia mondială tot mai globalizată, sub influența tehnologiilor informaționale și a rețelei Internet, a căror dezvoltare tot mai extinsă creează convingerea că procesul este departe de a se fi sfârșit. „Noua economie conține În esență un nou tip de creștere economică, a cărui durabilitate va
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
realități complexe manifestate de câțiva ani deja În economiile cele mai avansate. Odată cu emiterea termenului de nouă economie au apărut și primele Încercări de definire a sa. Astfel, Întâlnim denumiri precum ”economie digitală sau computerizată”, ”economie informațională”, ”economie electronică”, ”economie globalizată”, ”economie a rețelelor sau a comunicațiilor” etc. Totuși Încă nu are o definiție unanim acceptată. Odată cu efervescența literaturii care a urmat a devenit acceptat pe scară largă faptul ca Noua Economie se referă la produse permanent Îmbunătățite, comercializate de agenți
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
reprezintă un concept care poate fi definit În termeni exacți. Așa cum o recomandă Însăși sintagma sa, nouă economie exprimă schimbările fundamentale care au avut loc În natura producției și a distribuției de bunuri și servicii În economia mondială tot mai globalizată, sub influența tehnologiilor informaționale și a rețelei Internet, a căror dezvoltare tot mai extinsă creează convingerea că procesul este departe de a se fi sfârșit. „Noua economie conține În esență un nou tip de creștere economică, a cărui durabilitate va
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
trăiesc, prin posesia sa și această posesie nu este altceva decît conștiința de a mă poseda: „Et moi dans la reconnaissance de mon objectivite, j-eprouve qu il a cette conscience”. Celălalt mi-a furat ființa, folosind un termen la modă globalizat-o „ainsi ai-je la comprehension de cette structure ontologique, ainsi je suis responsable de mon etre-pour-autrui, mais je n-en suis pas le fondement, il m-apparait donc sous forme d-un donne contingent donc je suis pourtant responsable et autrui fonde
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
care sunt obișnuite organizațiile și mediul în care ele se simțeau în siguranță. Schimbările rapide au amplificat în mod dramatic cerințele față de organizații flexibile, responsive și capabile de a face față confruntărilor ce au loc într-o economie de piață globalizată. Tehnicile organizaționale folosite în încercările de a răspunde cât mai repede și în mod adecvat schimbărilor (provocărilor) mediului, au contribuit la estomparea conceptului de post. Iată câteva exemple, după Dessler (1997), pentru acest fenomen: organizații aplatizate - în locul unor structuri piramidale
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a implicat mai degrabă responsabilități zilnice de organizare și comunicare, decât metodele lor de atac". De asemenea, tehnologia a crescut abilitatea teroriștilor de a desfășura atacuri teroriste în masă. Dezvoltările tehnologice și disponibilitatea lor de difuziune prin intermediul economiei de piață globalizate, au crescut, inevitabil, pericolele terorismului în noul secol. 2.2. Tendințe ale terorismului internațional actual la începutul secolului XXI În acest început de mileniu, caracterizat prin violență în politică, criză în economie și finanțe, practica terorismului reprezintă o formă evidentă
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
standarde și măsuri de protecție și siguranță. Amenințarea armelor NBC și proliferarea acestora necesită, practic, crearea unui nou NATO, ,,reutilat" pentru prevenirea și combaterea transferurilor ilicite de tehnologie nucleară, a întrebuințării unor asemenea arme împotriva cetățenilor și statelor, dar și globalizat, care să fie capabil de a lupta multiform și global cu superterorismul. Noua Alianță va promova, cu prioritate, inițiative de securitate în bazinul mediteranean și regiunea mediorientală, ce se întinde din Irak până în Afghanistan, zona cea mai expusă terorismului și
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și măsuri de protecție și siguranță etc. Amenințarea armelor NBC și proliferarea acestora necesită, practic, crearea unui nou NATO, "reutilat" pentru prevenirea și combaterea transferurilor ilicite de tehnologie nucleară, a întrebuințării unor asemenea arme împotriva cetățenilor și statelor, dar și globalizat, care să fie capabil de a lupta multiform și global cu superterorismul. Noua Alianță va promova, cu prioritate, inițiative de securitate în bazinul mediteranean și regiunea mediorientală, ce se întinde din Irak până în Afghanistan, zona cea mai expusă terorismului. Oficiali
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
1.2.3. Educația informatizată și noua divizare digitală / 25 1.2.4. Educația și dinamica inegalităților / 26 1.2.5. Educația și dilemele identitare / 28 1.2.6. Engleza ca limbă globală / 32 1.2.7. Educația globală și globalizată / 34 Concluzii / 38 Capitolul 2. Actorii și politicile educaționale la nivel global / 41 2.1. OECD și Banca Mondială globalizarea ideilor privind capitalul uman / 42 2.1.1. Educația ca investiție socială / 42 2.1.2. Evaluarea capitalului uman / 44
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
răspunsul lor în privința educației depinde de trei factori principali situația financiară obiectivă, interpretarea lor conjuncturală și poziția ideologică privind rolul sectorului public în educație. Toate acestea se exprimă în strategia fiecărei țări de "ajustare structurală a economiei la noul mediu globalizat. Fondul Monetar Internațional joacă un rol important în fixarea condițiilor de dezvoltare economică a țărilor în curs de dezvoltare în acest context global, mare parte a măsurilor constând în reducerea volumului deficitului public și, în consecință, reducerea cheltuielilor publice inclusiv
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din domeniul educației care au fost socotiți responsabili pentru criza din sistem. Astfel, globalizarea economică a avut o incidență majoră asupra educației, în special în zona reformelor cu caracter financiar apărate de instituțiile financiare internaționale. De aceea, în noul mediu globalizat este foarte important de analizat în ce măsură statul are în realitate posibilitatea să mărească bugetul educației sau în ce măsură această penurie reprezintă o preferință ideologică pentru investiția privată în sectorul educației (M. Carnoy, 1999 57) Există însă și argumente convingătoare pentru reformele
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
gratuitatea studiilor superioare îi avantajează tot pe cei din categoriile sociale cele mai înstărite, în defavoarea celor săraci. În al doilea rând, în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare și în numeroase țări dezvoltate, reformele educative sunt, în noul mediu economic globalizat, fondate pe imperative financiare. 1.2.5. Educația și dilemele identitare Crearea rețelelor comunicaționale globale, schimbarea semnificațiilor statelor naționale și a relațiilor lor cu cetățenii și cu alte agenții se află în strânsă legătură cu reînvierea vechiului ideal cosmopolit al
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
culturi și cea dată de civilizație 5. Pericolul distrugerii identităților, atât de invocat, se datorează faptului că asumarea unui rol în zona civilizației suspendă temporar statusul individului, acea zonă stabilă a particularităților sau originii culturale. Astăzi, ceea ce se numește "identitate globalizată" este definită prin modul în care piața mondială valorifică diferitele tipuri de achiziții și comportamente individuale, ea presupunând efort, tensiune continuă, competență, acceptarea nesiguranței și a schimbării. Mult mai atractive sunt culturile, "un refugiu de la aceste cerințe stresante. Nu este
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
reușind să impună agendei politice aspecte legate de dreptul la autodeterminare în alegerile ce privesc identitatea culturală, o parte importantă constituind-o prelungirea programelor de educație în limba maternă pentru nivelul mediu al învățământului. 1.2.7. Educația globală și globalizată Ieșirea din granițele naționale în privința educației a fost determinată de apariția ONU și UNESCO "care plasau printre scopurile lor fundamentale pacea și dezvoltarea socio-economică și culturală, accentuând dinamica și intercondiționările dintre aceste două valori" (George Văideanu, 1996). Campania dusă de
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
asupra ariei curriculare, cu accent pe performanță în științe și tehnologie. În anii `90 tematica internațională a educației a intrat din nou în atenția publică. Noile dezbateri asupra învățământului mondial au operat însă schimbări conceptuale precum educație globală și educație globalizată, primul termen accentuând asupra unei viziuni mai pragmatice și pro-active în abordarea problematicii mondiale, cel de-al doilea referindu-se la mijloacele informatizate folosite în educație. Corelând termenul de educație globală cu cel de educație interculturală, sau cu conceptul mai
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în practică în sistemele educaționale formale care renunță cu greu la practicile tradiționale. Așa se explică faptul că cele mai multe dintre inițiative vin din zona societății civile. În plus, o reală educație globală ar trebui să presupună inclusiv "învățare și predare globalizată" (Rui Yang, 2000 282) adică educație într-o rețea globală, altfel perspectivele și competența globale nu se pot forma. Rețelele de calculatoare, telecomunicațiile și Internetul ar trebui să faciliteze schimbul de idei și practici între indivizii din diferite țări pe
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
asigura o educație de succes. În contextul șomajului și temerii de schimbare, investiția socială în educație este considerată necesară pentru oprirea reacției împotriva economiei globale de piață și pentru menținerea coeziunii sociale. Introducerea la raportul neliniștitor‚ "Coeziunea Socială și Economia Globalizată: Ce va aduce viitorul?" (Societal Cohesion and the Globalising Economy What Does the Future Hold?) evidențiază tensiunile inevitabile create prin competiții necruțătoare și faptul că investiția socială poate să creeze un echilibru între securitate și agitația cauzată de competiție și
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
învăța să fii: semnificația originală a educației permanente și a societății educaționale Al doilea obiectiv major al UNESCO asumat de către Comisia Internațională pentru Educație în Secolul XXI îl reprezintă proiectarea unei viziuni asupra educației ca răspuns la provocările unei lumi globalizate, într-un timp al progresului și al deziluziei în aceeași măsură. În această lume, spune Colin N. Power, fostul director adjunct pe probleme de educație al UNESCO, "educația trebuie să pregătească cetățenii de azi să trăiască și să muncească în
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Raport, educația ar trebui să pregătească oamenii să gândească ca cetățeni ai planetei dar să rămână activi în viața comunităților locale și naționale. Al doilea conflict este asemănător primului, numai că accentul cade pe încordarea dintre identitatea personală și cultura globalizată. În această privință, Comisia speră în dezvoltarea identității umane în cadrul culturilor locale, în timp ce recunoaște implicit dezvoltarea unei culturi globale dominată de ideile occidentale asupra organizării sociale, economiei și politicii. În aceeași direcție, Comisia speră să depășească tensiunile între tradiție și
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
vizite sau schimb internațional, parteneriate internaționale în predare și învățare la nivel de grup, c1asă sau individual; interacțiuni prin intermediul videoconferințelor între țări, comunități, instituții și indivizi, precum și noul conținut curricular pe probleme tehnologice, economice, sociale, politice, culturale și de învățare globalizată. Localizarea se referă la circulația, adaptarea și dezvoltarea valorilor comune, cunoașterii și normelor comportamentale din contextul local. Această perspectivă poate avea două semnificații: integrarea tuturor valorilor compatibile externe, inițiativelor și normelor pentru a satisface nevoile locale ale societății, comunității, membrilor
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]