728 matches
-
Ștefan, umbra cu glasul răsunător, și zice în limba {EminescuOpIX 80} românului popor următoarele vorbe, pe care Ștefan, pe când trăia, sigur că neci le visase, - uite-le 'ntregi acele cuvinte profetice; În libertate este frumosul ideal Deci calcă, în picioare glodul confaesunal! Aceste două șire nu sunt importante numai din puntul de vedere al glodului confaesunal cu care se 'mbală gura lui Ștefan cel Mare; ci încă și din acela că pune broșura toată în lumina ei adevărată și arată scopul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vorbe, pe care Ștefan, pe când trăia, sigur că neci le visase, - uite-le 'ntregi acele cuvinte profetice; În libertate este frumosul ideal Deci calcă, în picioare glodul confaesunal! Aceste două șire nu sunt importante numai din puntul de vedere al glodului confaesunal cu care se 'mbală gura lui Ștefan cel Mare; ci încă și din acela că pune broșura toată în lumina ei adevărată și arată scopul cel adevărat al ei. Autorul se vede partizan al unei libertăți care, mulțămită simțului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei adevărată și arată scopul cel adevărat al ei. Autorul se vede partizan al unei libertăți care, mulțămită simțului celui sănătos al bucovinenilor, va rămânea pentru ei un ideal etern nedorit; și apoi manifestă o ură cumplită și strivitoare contra glodului confaesunal, adecă confesional. Și de ce autorul e inamicul ideii confesionale, a acelora adecă cari pretind și țin la aceea ca școalele din Bucovina să rămână confesionale? - Pentru că autorul e la nivelul secolului al 19, ni va răspunde vreun sărman neinițiat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bahluiului, de ex. pe șesul dintre șoseaua Țuțorei și înălțimile pe care se înșiră orașul, începînd de la Curtea Domnească pân-la Tătărași (tîrgul de jos, țigănimea domnească), atunci ar avea cu totul altă priveliște. Acolo în loc de strade sunt adevărate lagune de glod; podului de lemn de preste Bahlui îi lipsesc la mijloc câteva scânduri pe cari nimeni nu se - ndură de-a le pune la loc, pe ici pe colo întîlnești căte un mare ochi de apă, spre a aduce aminte de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mijlocolu satului unde acolo sunt peste 200 oameni [...] într-o cătună aproape de casa sa (Condrea, I. S.) ca să-și poată înlesni copiii dumisale, fiind de boieri să se ducă aproape la școală și ai noștri se duc pe frig, ploaie, glod tocmai la acea cătună, prin pădure, distanță de 4 ore, care copii sunt neîmbrăcați, goi, cu opincile rupte”. Situația se petrecea la abia doi ani după înființarea școlii, 1866, avantajat (și complice la mutare) fiind și Ilie Călugăreanu, care locuia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de ani, mi-am desfășurat activitatea profesională la școala generală din satul Tarnița, comuna Oncești, dintre care 26 de ani ca director-învățător. Înainte de a ajunge la Tarnița, am funcționat ca învățător pe la alte școli: Tabăra- Bivolari - Iași, Ocheni-Huruiești - Adjud și Gloduri - Bacău, Stănișești - Bacău,. În urma experienței de o viață îmi permit a crede că, pentru a fi dascăl, nu trebuie să fii neapărat savant. Trebuie să stăpânești specialitatea, pregătindu-te zi de zi, să știi să transmiți cunoștințe elevilor, să pui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06.1476, pe valea Berheciului, în luptele de la Tomozia și Gloduri. Așezările Tarnița de Jos, Satu Nou, Drumul Mare sunt un rezultat al „roirii”. „Roirea” este un fenomen general, o caracteristică a perioadelor cu spor natural accentuat, contribuind la formarea de așezări dispersate pe mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a fost construită după primul război mondial, în 1932, funcționând cu învățătorul Anton Zaharia, înainte copiii fiind învățați de tatăl acestuia, preotul Zaharia. Alți învățători ai acestei școli au mai fost: Vasile Țarălungă, Ion Bălănescu, Didina Paraschiv, Miluță Țarălungă, Neculai Glod, Vasile Ciulei și Aurica Mardare. În anul 1986, din cauza scăderii numărului de copii, școala din Taula a fost desființată și clădirea demolată. În anul școlar 2005-2006, școala s-a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sanitare ale comunei un oficiant sanitar, pe nume Dumitru Lehănceanu. Din lipsa medicamentelor și a mijloacelor specifice de diagnosticare și tratament, activitatea din acest domeniu era călăuzită de niște principii empi0rice. Cazurile medicale mai grave erau îndrumate către dispensarele din Gloduri (14 km), Stănișești (8 km) sau Bacău (50 km). Transportul bolnavilor se efectua cu ajutorul căruțelor. Dispensarul medical din comuna Oncești s-a înființat în anul 1949 în casa lui Vasile Iosipescu, oferindu-se consultații și îngrijire medicală de către un medic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Asistența medicală veterinară specializată își are începuturile în comuna noastră începând cu anul 1950. Primul agent veterinar calificat, care a acordat asistență veterinară animalelor din comuna noastră, a fost Gheorghe Barcan, acesta desfășurându-și activitatea sub îndrumarea Dispensarului veterinar din Gloduri. În prezent, funcționează în satele comunei ca tehnician veterinar Mihai Puțeanu, fiul lui Aurel Puțeanu, din satul Oțelești, comuna Izvorul Berheciului. Aurel Puțeanu a desfășurat activitatea de agent veterinar timp de peste 35 de ani, apreciat de către localnici și astăzi pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate Gloduri, Colonești, Stănișești sau Parincea, numărul acestor negustori ambulanți a scăzut. În anul 1934, primăria emite o ordonanță prin care cerea celor care practicau comerțul ambulant să posede un certificat de sănătate, să fi împlinit 18 ani, să aibă o bună
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
duzii pentru frunze. Învățătorul Octavian Iftimie din Tarnița, lucrând la stupi CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia mergeau în aceste orașe sau târguri ducând cu carele cereale și alte produse alimentare și aducând la întoarcere mărfuri pentru prăvăliile sătești (pește, petrol, sare ș.a.). Căruțele greoaie cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste și decupaje florale din catifea. Încălțămintea purtată după anul 1900 consta din iminei 3 făcuți „de porunceală”, la atelierele specializate din Gloduri și Stănișești și din cizme cumpărate din comerț sau confecționate la meșteri precum Zaharia C. Zaharia sau Costică V. Savin. În satele cojanilor, costumele de sărbătoare se îmbrăcau la anumite ocazii, cum ar fi nunți sau hore, fiind admirate de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nescrise și date despre victorii repurtate în acele timpuri de către oștenii moldoveni împotriva unor pâlcuri de tătari pătrunse pe Valea Berheciului. Vrășmașii porniți pe jafuri și stricăciuni au fost urmăriți și zdrobiți în luptele de la Măldărăști, Tomozia, Dealu Perjului și Gloduri, în luna iunie a anului 1475. Biruindu-i pe dușmani, o parte dintre căpitanii lui Ștefan s-au stabilit pe aceste meleaguri, unde au primit pământ de la voievod și au întemeiat noi sate. Se spune că, în puținele lui clipe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asupra lui și-i alunga în valea cuprinsă de noroi, care fusese umplută fără veste de apa umflată a Berheciului, încât îi dete o bătaie să fie pomenită și de strănepoți. Locul unde i-a bătut se numește și astăzi „Gloduri”, iar valea unde i-a îngropat poartă numele „Pe Glod”. Și i-a fugărit Ștefan într-o părere până ce-a socotit că nu le-a mai fi poftă altădată să mai poposească tătarii prin țara Moldovei. Astăzi încă se mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care fusese umplută fără veste de apa umflată a Berheciului, încât îi dete o bătaie să fie pomenită și de strănepoți. Locul unde i-a bătut se numește și astăzi „Gloduri”, iar valea unde i-a îngropat poartă numele „Pe Glod”. Și i-a fugărit Ștefan într-o părere până ce-a socotit că nu le-a mai fi poftă altădată să mai poposească tătarii prin țara Moldovei. Astăzi încă se mai găsesc pe valea Berheciului oale pline cu oase tocmai din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
moonshine of you. You whoreson cullionly barbermonger, draw! SCENĂ 2 (În fața castelului lui Gloucester. Intra Kent și Oswald, din două părți) OSWALD: Bună dimineață,-amice. Ești de-ai casei? KENT: Sînt. OSWALD: Unde putem să ne ținem caii? KENT: -N glod. OSWALD: Te rog, de mă iubești, răspunde-mi. KENT: Nu te iubesc. OSWALD: Ei, atunci, nu-mi pasă de tine. KENT: Daca te-aș avea în țarcul Lipsbury, te-aș face să-ți pese. OSWALD: De ce mă iei așa? Nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
remove. KENT: Hail to thee, noble master. LEAR: Ha! Mak'st thou this shame thy pastime? KENT: No, my lord. Cel mai de jos și umil chip, la care Mizeria,-n disprețul omului, vreodat L-a-apropiat de fiara. Oi da cu glod pe față, Țol încingînd, legîndu-mi păru-n noduri, Și-n goliciune-expus, voi înfrunta Furtună și miniile cerești. Ținutul îmi dă pildă și dovezi De cerșetori nebuni, care mugind, Isi vîră-n goale brațe degerate Ace și așchii, cuie, rozmarin, Si cu-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cu o scenă din războiul din 1877-1878 cu imaginea lui Carol I, dar și piese datând din primul război mondial: arme, ordine, medalii și decorații civile și militare (printre care Ordinul „Mihai Viteazul”, cu pelerină și cușmă, acordat slt. Gheorghe Glod, erou al primului război mondială, alegoria „Zimbrul Moldovei călcând în picioare aqvila Imperiului austroungar” (practic o machetă a monumentului ce a existat la Cernăuți în perioada interbelică, distrus de sovietici după 1940, dar și diverse parafe școlare și bisericești, precum și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
bijuterii ce a aparținut doamnei Elena Cuza Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Ordinul „Steaua României”; Ordinul „Coroana României”; Ordinul „Mihai Viteazul” (avers și reversă; Pelerina și cușma Ordinului „Mihai Viteazul”; Brevet pentru acordarea Ordinului „Mihai Viteazul” slt. Gheorghe Glod, erou băcăuan din primul război mondial; Medalie dedicată sărbătoririi a 75 de ani de la Marea Unire (Colecția Dogaru Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Epoca paleolitică; Atelier de prelucrare a pietrei în epoca neo eneolitică (reconstituire didacticăă; „Locuința-sanctuar
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
să fie materializată în anii noștri de aparatele digitale printere cu cap mobil și poansoane . în iarna cumplită dintre anii 1946 - 1947 și în „Primăvara Morții”, când foametea din cauza secetei făcea ravagii , curmând vieți, cutreiera satul prin nămeți sau prin glod până la genunchi , bătea în ușile încleștate de frig, îndemna pe locatari să iasă din letargie și să lase copiii în taberele CARS (Comitetului Mătușa Aglaia ne făcuse semn să plecăm, ea știa ce scria pe biletul tatei, adică să nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de înaltă tensiune)"; imaginația infantilă proaspătă, ingenuă, nestrunită, transcende în fabulos: "Lecțiile s-au suspendat. / învățătorul R.M. / ne-a aranjat în rând / și ne-a dus să-l vedem / (ca într-o excursie, cântând). Semăna cu un salcâm înflorit / în glodul prăvălit..." Un patetism în spiritul lui Ion Barbu (cel din După melci) merge la țintă: "Eram copii proști și tehui / și am început să bocim în jurul lui..." Poet al înmuguririi și al dimineților sufletului, un Nicolae Dabija grațios se copilărește
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
că satul meu era unul dintre puținele care, în acea vreme, dădea un număr atât de mare de intelectuali. Pe atunci, principalul drum de legătură a satului Dorobanți cu orașul era desfundat în anotimpurile cu ploi și căruțele intrau în glod până la butuci, ceea ce făcea ca deplasarea sătenilor la oraș să se facă mai mult pe jos. Dacă plecai cu unu, două ceasuri înainte de ivirea zorilor și dacă erai sprinten la mers, reușeai să te întorci acasă așa, cam pe la chindie
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
repede seama că se înșelase amarnic. Marșul lui se transformă într-o enormă capcană. Nimerise într-o vale înmlăștinită cuprinsă între brațe împădurite și peste care se așternu o pâclă deasă. De-a valma, caii și oameni se scufundau în glodul negru, smuncindu-se zadarnic. Artileria devenise o cumplită povară. Tocmai, în acest ceas, trâmbițe, surle și tobe s-au pus a face o grozavă zarvă. Semn că oștirea ghiaurului era pe aproape și se pregătea să purceadă la atac. Învăluit de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]