506 matches
-
general, și unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. în mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
mai trăiește sau nu, acolo în bălțile mlăștinoase din zona Ghiolului Negru de la Lintițaru. Oricum, el pare să fie starostele acestor diavoli care invadează, cu ficțiunile lor, realitatea tranziției. Maximumul de informație despre Chiru ni-l oferă un pasaj ce glosează în marginea unei aparente genealogii: Pusese gratuit casa la dispoziția celor de la Cultură pentru mutarea Bibliotecii, după ce vechiul sediu, palatul Kir Ioanidis, fusese revendicat de moștenitorii acestuia, cu o procură semnată chiar de Kir. Acest Ioanidis era fratele acelui Chiru
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
Larousse-ul. Acum, caută repede pe internet confirmarea unui diagnostic, lămurirea unui termen pe care nu-l cunosc, sau argumente cu care să-și contrazică medicul curant. Nici doctorii nu se lasă mai prejos. Când au scăpări de memorie (de informare, glosează malițios dr. Torrielli), apelează la Google. De ce spune, totuși, autorul articolului că, pe terenul medicinei, internetul este pornografie? Fiindcă trivializează, simplifică și înfățișează mult mai brutal o informație pe care medicul trebuie să o transmită. Medicul, spune Torrielli, nu doar
După ureche și de pe internet () [Corola-journal/Journalistic/3636_a_4961]
-
meu, așa cum, cândva, speriat din neștiință, credeam că se va întâmpla. Decât doar că am repetat și eu, ca atâta noian de lume, din pură încrâncenare ancestrală, spaima de tot ceea ce aduce noul în viața ta. Nu are rost să glosez aici pe această temă. Felul în care revenim în Europa și adoptăm normele unei vieți de care am fost ținuți deoparte atât amar de timp sunt mai elocvente decât oricare alte comentarii "analitice". Scriu doar din dor de Mircea Nedelciu
Mircea, computerul și dorul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10876_a_12201]
-
că textele reunite în volumul de față nu se ocupă, de fapt, de opera lui Caragiale, ci de ecoul produs de aceasta în critica ultimului deceniu. Dar și în asemenea condiții, cine l-ar fi putut împiedica pe autor să gloseze cu mai mult aplomb pe marginea respectivelor eseuri, studii critice, biografii? Constantin Cubleșan pare însă dispus să își asume un rol modest, se efasează, deliberat, în spatele textelor discutate, din care citează frecvent fragmente lungi, comentariul personal fiind foarte redus, aproape
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
destramă după un șir de conferințe. Pictorii revin în țara zguduită, din nou, de război. Scriitorii trăiesc din amintiri. Politicienii apucă alte drumuri, iar regina moare în străinătate, trimițându-și, cu limbă de moarte, inima la Balcic. După cedarea lui, glosează cu destulă amărăciune Lucian Boia, „inima reginei Maria și-a continuat peregrinarea. După Bran, a ajuns, în 1969, la București, trecând în grija Muzeului Național de Istorie. Multă vreme părăsite într-un depozit, cele două casete sunt acum expuse în
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
Răzvan Voncu În ciuda canonizării sale didactice, Slavici rămâne și astăzi un caz al literaturii noastre. S-a glosat adesea pe seama caracterului său dificil și a divorțului dintre operă (admirabilă) și om (detestabil), dar realitatea e că probele materiale pe baza cărora ar fi trebuit să fie formulate acuzațiile la adresa omului Slavici n-au mai fost niciodată reeditate. Din
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
acești ...domni Jourdainť ai credinței, de fapt creștini care se ignoră, virtualmente poate chiar sfinți?". Se manifestă astfel reversul, ca să zicem așa, al polemicii ce pare a constitui panașul eseistului. Demontînd ponciful, războindu-se cu "ideile primite" (acele "idees recues", glosate de Flaubert), acesta se arată apt a investi o energie și o perspicacitate echivalente în manevrele de "reabilitare", de "salvare" a celor pe care-i resimte nedreptățiți, rău înțeleși. Refuzul său e moralmente contracarat de munificență. Chiar dacă nu suntem în
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
un scenariu prestabilit - căruia artistul îi rămîne mai mult sau mai puțin fidel -, ci una care pur și simplu se autogenerează, care crește din propria ei energie și care își descoperă în procesul însuși formele optime de manifestare. Pictorul nu glosează livresc, nu meditează din afară, el doar își rememorează stări, dezgroapă erupții, își amintește spectacolul întîilor aluviuni, al marilor turbulențe, al surpărilor irepresibile și pe acela al materiei în combustie. O permanentă luptă între lumină și întuneric transpare din construcțiile
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
unui tip de trăire schizoidă, care separă principiile și apoi le animă alternativ, ci aceea a unei androginii recuperate, a unei unități care-și trăiește simultan stările adverse și năzuințele contradictorii. Fără să-și pună explicit probleme adînci, fără să gloseze grav pe marginea abisului ontic și să ofere soluții prin tot felul de axiome, Florin Ciubotaru are, în mod autentic, o largă rezonanță metafizică. El este un contemplativ plin de vitalitate, un epicureu cu nostalgii carteziene și un senzual, ca să
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
publicul român enervat omenește de buclucașul Nurofen suferă de mania victimizării, boală veche și despre care poți vorbi oricînd cu succes garantat. Aici se cere un comentariu despre apetența eseistică a ziaristului, apetență stimulată mai ales de posibilitatea de a glosa pe marginea sentimentului românesc al ființei. Mania are precursori celebri: de la Mircea Vulcănescu, reluat cu forțe proaspete de Constantin Noica, a-ți da cu părerea despre cum e de fapt poporul român e o datorie de onoare și un exercițiu
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
de Europa Liberă sînt mai puternice decît adevărurile proclamate de mine" (p. 385). Reabilitatea ficțiunii este o carte gravă, a temelor cu adevărat importante în cultura română, la începutul mileniului III. Este o carte incomodă, pe marginea căreia se poate glosa la nesfîrșit, multe dintre ideile ei putînd să devină teme de colocvii și simpozioane. Putem să fim sau nu de acord cu explicațiile lui Ion Simuț. Problemele ridicate de el în acest foarte provocator (în sensul bun) volum trebuie privite
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
pe această temă îl vede pe Arghezi drept un veritabil poet religios. în ordine strict creștină, e de părere Lazăr Popescu, Arghezi e mai curînd nereligios, făcînd excepție figura sa "franciscană". Deși într-un orizont precreștin, "păgîn", s-ar putea glosa la rigoare pe subiectul religiozității poetului, el întreține cel mult relații cu o "divinitate de piatră", ținînd de un sacru primordial, al idolatriei care, sub condeiul său ambiguu, e mai curînd o formă de polemică. Nu avem în față o
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
remarcabili prin cultură, profunzimea gândirii și eleganța, plasticitatea stilului deplin format. Publicistica lor la "Saeculum" a însemnat un dublu profit: afirmarea generației și diversificarea substanței revistei. Ambele sub semnul calității. Într-o notă direct plasată la sfârșitul primului număr, după ce glosează în marginea alegerii titlului revistei, Blaga încheia: "Directivele revistei vor putea să fie judecate de abia mai târziu și aceasta numai după conținutul însuși al studiilor și articolelor ce apar în paginile ei". Nu avea să prevadă atunci că i
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
general, și unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației iudaice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
Dinu Pillat despre asimilarea lui Dostoievski în literatura română, studiu rămas însă la premisele lui. Există alte studii despre romanul de mistere, Balzac, Goethe etc. etc. în literatura română. Ele țin de vechea abordare, de tipul tradițional al istoriei literare, glosând fenomenul exterior, obiectiv (traduceri, comentarii în presă) al receptării unui scriitor. Cu acest Dicționar... în față, e o plăcere să poți constata îndată pătrunderea și istoria receptării unui anumit roman sau a unui anumit scriitor în literatura română. E o
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
Al. Săndulescu După culegerea de studii și articole între fapte și sens, despre care glosam în primăvară, Nicolae Mecu, autorul excelenței ediții critice a romanelor lui G. Călinescu, vine cu o alta, intitulată la fel de semnificativ, Centrul și periferia. Autorul își valorifică publicistica destul de târziu, după mai bine de 25 de ani de remarcabilă activitate. El
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
muzical Dumitru Avakian vorbește despre ,bătaia lungă" a cronicii unui concert irepetabil: ,O cronică avizată, constructivă, ne formează discernămîntul, ne pregătește pentru o nouă audiție, analizează și avizează, stabilește ierarhii valorice; nu este un simplu act contabil...". Dacă Alice Georgescu glosează pe marginea publicului criticului de teatru: ,Autoritatea criticului... se exercită strict în interiorul breslei; cu alte cuvinte, persoanele interesate efectiv de opiniile lui, de diagnosticul valoric pe care îl oferă (sau ar trebui să-l ofere) o cronică teatrală, sînt exclusiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
Vică are cele mai postmoderniste păreri: , Prefer să scriu în alți termeni decît cei estetici. Pentru mine nu există frumos, urît, brut, plăcut/neplăcut, armonios, definitiv, formă, construcție, conținut sau, doamne ferește, înțeles. Sînt conștient că nu fac decît să glosez în jurul unor Ťopereť care nu au nevoie de mine (nici măcare cele care cer participarea)... Îmi asum un relativism enervant combinat cu tendința de a regăsi problema (Ťfilozoficăť, Ťeticăť) a fiecărui fenomen artistic (cam ca la moderni). Produsul dintre e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
nebun, ce cauți tu în America” (Negresa Mia). Și încă o modalitate a lustrației o reprezintă impersonalizarea. E acea capacitate de-a pune în paranteză „inima” proprie, în favoarea unei perspective care depășește eul empiric, cu caracter generalizator, asupra căreia au glosat marii lirici ai modernității, de la Edgar Poe la T. S. Eliot. Tonul e ușor amuzat, insinuînd înstrăinarea de sine ca o anestezie: „Te preschimbi pe nesimțite în ceva ce nu/ poți trăi, o arătare pe care n-o poți/ descrie
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
șir de conexiuni în „alchimia limbajului”. Doar două strofe : „Te văzui de-argint catare / în bătaia lunii clare / lunămind și înstelând / ce am scrinuit în gând // Și-a zărit în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
canon pentru capodoperă și a ordonat literatura universală pe „vârste”, si se închide cu scriitori români prezenți în celebrele antologii americane; iar a doua serie, începe cu „cărți americane” și se închide cu România în World Book. S-ar putea glosa mult despre cuprinsul acoladelor, de la probleme de teorie la teoreticieni scriitori, de la scriitori români americanizați la scriitori americani, despre „complexe” și savante contribuții profesorale românești pe teritoriul american, despre tentația concretului și orașul ca pretext literar; sau în partea a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de Nicolae Manolescu. Cu multă simpatie, printre tachinări, și dând citire unei scurte parabole despre oamenii de vază, pentru a ne convinge de stilul cărții. Om de vază, el însuși, Livius Ciocârlie a ținut cel mai spumos discurs al serii, glosând pe marginea lipsei sale de noroc de premii. Nu însă și lipsă de speranță, chiar când aritmetica nu-l avantajează. Simona Vasilache a prezentat nominalizarea pentru traducere, acordată lui Marin Mălaicu-Hondrari, pentru Eroul discret, de Mario Vargas Llosa. A subliniat
Gala Premiului Cartea Anului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2760_a_4085]
-
șir de conexiuni în „alchimia limbajului”. Doar două strofe : „Te văzui de-argint catare / în bătaia lunii clare / lunămind și înstelând / ce am scrinuit în gând // Și-a zărit în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
canon pentru capodoperă și a ordonat literatura universală pe „vârste”, si se închide cu scriitori români prezenți în celebrele antologii americane; iar a doua serie, începe cu „cărți americane” și se închide cu România în World Book. S-ar putea glosa mult despre cuprinsul acoladelor, de la probleme de teorie la teoreticieni scriitori, de la scriitori români americanizați la scriitori americani, despre „complexe” și savante contribuții profesorale românești pe teritoriul american, despre tentația concretului și orașul ca pretext literar; sau în partea a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]