4,147 matches
-
Mihai Zamfir În presa românească - de cînd ea a ajuns liberă, adică de la jumătatea secolului al XIX-lea - numerele speciale de Paști și de Crăciun deveniseră obicei bine instalat. Atît de bine instalat, încît Caragiale putea glumi copios pe temă în savuroasa bucată O cronică de Crăciun, cronică transformată din greșeală în cronică de Paști și pe care Caragiale o făcea să înceapă așa: "Christos a înviat! De la un capăt al globului la cellalt, din răsărit pînă-n
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
dar Dresda începuse să înghită satele din jur și ferma era împărțită în nouă loturi de pământ, familia Annei îl deținea pe cel mai mare. Pereții magaziei s-au prăbușit într-o după-amiază de toamnă - "prea multe frunze pe acoperiș", glumea tatăl ei - și, în ziua următoare, a făcut pereți noi din rafturi, pentru ca înseși cărțile să separe înăuntrul de înafară. (Acoperișul nou, în consolă, ferea cărțile de ploaie, dar în timpul iernii paginile înghețau, iar la venirea primăverii începeau să lăcrimeze
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
să salute discret și să nu-i oprească din misiune și În același timp spuse scurt: ’Trăiți, ’nțeles, tovarășe maior! ’Trăiți pe mă-ta, „tovarășe” cumetre! Ce dracu Gică, doar ți-am spus de atâtea ori, nu? Dacă ăștia au glumit serios și au plasat o „checheriță”! Mai știi? Cei doi erau cumetri de peste două decenii și formau o echipă eficientă și bine apreciată de superiori, nu de puține ori au reușit În misiuni la care alții nu se Încumetau. Între
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
puțin noroc s-ar putea să-i zăresc și un eventual neglijeu. Mâncă și nu prea, apoi Își scoase cămașa și cu mare grijă pantalonii, trase cearceaful și pătura peste el și se gândea că pe timpul acesta el trebuia să glumească În dormitor cu ceilalți colegi, să vorbească despre una și alta, mai ales că discuțiile se Încheiau invariabil cu subiectul „fete”. Nu-l prindea somnul și nu găsea răspunsuri convenabile la Întrebări și nici soluții privind ... exmatricularea. Să fi trecut
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
brânză de oi și o mămăliguță, oaspeții noștri ne vor scuza că nu avem mâncare gătită, dacă ne anunțați mai din timp! Maiorul a stat cu fundul pe pat până au băut câte trei pahare, apoi (din „spirit de gașcă”, glumi el) Își trase un scăunel cu trei picioare și se așeză țărănește la masa rotundă, lângă ceilalți. Vinul a dezlegat limbile, a Îndepărtat emoțiile și diferențele sociale, au vorbit despre vin, cărți și femei, despre jandarmeria de altădată. După mai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dar Victor fu luminat pozitiv de o constatare: era deschis la o bodegă unde chiar a putut citi reclama de pe geam: „Una mică/ La Fănică!” și intră ca să mai treacă timpul și să-și alimenteze motorul, așa cum obișnuia el să glumească atunci când Maria Îl Întreba: Da ghini, Victori, atâta sî stă, oari noi nu avem treabî? Unde ț-o strălucit ochii iștia di curvar bătrân? Liniștește-te fimei-hăi, am alimentat și eu motorul că nici broasca nu cântă pe uscat! Ceru
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Îi dădea sfaturi și se bucura de progresele făcute. În următoarea sâmbătă-seară, Ger sosi cu un alt pachet, unul mai voluminos, era voioasă și radia de bucurie: Dragule, iată ce ți-a trimis soțul meu pentru că ... ai grijă de mine! Glumesc, desigur! Probează și vezi dacă am nimerit mărimea ta. Rică Olaru trăia ca Într-un vis plin de bucurii nemeritate, așa cum spunea el. Din pachet apăru un costum de bleu-jeans compus din pantaloni bleumarenînchis, cu o frumoasă curea Împletită, cămașă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
până la primăvară. Tu mai ai o scăpare, Pâcule. Aprinzi luleaua și pufa-pufa te încălzești. Noi, însă, ioc. Numai să te prind eu că ne tămâiezi iar, că ai băgat-o pe mânecă - l-a înțepat subțire și l-a amenințat glumind moș Dumitru. Mulți au spus și nu m-am tuns. Nici de data asta nu m-oi rade - a răspuns cu indiferență Pâcu. Costache nu s-a lăsat rugat de două ori și a umplut ulcelele cu vinul aburind. Moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai spus de la început ce-i cu otopsia asta, moș Pâcule? a intervenit calm Vasile Hliboceanu. Dacă spuneam asta de la început în loc să asultați, vă apuca sforăitul, iar eu predicam ca Moise în pustiu. Vreau să vă amintesc că n-am glumit când am spus că cei slabi de inimă să plece, pentru că nu-i o joacă. Spune mai departe, Pâcule, pentru că, dacă n-o murit nimeni până aici, nu-i nici o primejdie - l-a îndemnat moș Dumitru. Tu crezi că eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui Kiril? Se apropie de locul unde se vând lumânări. Lionel cumpără una, Roman două. Lionel îl întreabă: — De ce-ai cumpărat două? — Una pentru Kiril, una pentru mine. Ai uitat c-o să mor mâine? Cu lucrurile astea nu se glumește. Cine glumește? Aprind amândoi lumânările și le pun sub icoana Sfintei Fecioare. Se îndreaptă spre ieșire. Roman se întoarce din drum și mai cumpără o lumânare. Lionel glumește: — Asta-i pentru mine? Dacă mor din senin, s-o găsi un
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Se apropie de locul unde se vând lumânări. Lionel cumpără una, Roman două. Lionel îl întreabă: — De ce-ai cumpărat două? — Una pentru Kiril, una pentru mine. Ai uitat c-o să mor mâine? Cu lucrurile astea nu se glumește. Cine glumește? Aprind amândoi lumânările și le pun sub icoana Sfintei Fecioare. Se îndreaptă spre ieșire. Roman se întoarce din drum și mai cumpără o lumânare. Lionel glumește: — Asta-i pentru mine? Dacă mor din senin, s-o găsi un creștin care
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mine. Ai uitat c-o să mor mâine? Cu lucrurile astea nu se glumește. Cine glumește? Aprind amândoi lumânările și le pun sub icoana Sfintei Fecioare. Se îndreaptă spre ieșire. Roman se întoarce din drum și mai cumpără o lumânare. Lionel glumește: — Asta-i pentru mine? Dacă mor din senin, s-o găsi un creștin care să mi-o aprindă la cap. Ne vedem la Claude? — La șapte fix. Mă duc acasă să mă schimb. Ies. Lionel intră în holul blocului. Madame
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ea pe fetiță, care aruncă o lopățică de nisip drept în cameră. Bine, eu eram serioasă și când l-am cunoscut pe Lionel. Era un băiat tare finuț. Și timid. Dacă n-aduceam eu vorba... eram și astăzi fată mare... Glumesc, bineînțeles. Că n-am fost nici atunci când l-am cunoscut pe Lionel. A fost o epocă de realizări mărețe. Nitam-nisam, începe să cânte Partidul, Ceaușescu, România. Lionel crede că trăiește un coșmar. Lucien se uită la traducătoare, așteptându-se să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
azi, toată ziua, închis în casă? — Bilanțul. — Ai ieșit pe plus sau pe minus? — Pe zero. N-am avut trecut, n-am viitor și, în curând, n-o să mai am nici prezent. Și zi așa, mă lași singur în fața morții? glumește Lionel. — Iar te repeți. Te-ai uitat la tine cum arăți? Cum îndrăznești să te prezinți în halul ăsta în fața unei femei? Lionel se duce în fața oglinzii din hol. Într adevăr, arată deplorabil. E neras, are cearcăne sub ochi. Maioul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o soluție nouă: el și ea să cînte la pian, la patru mîini. Scena a devenit mai interesantă, dar de data asta Îi lipseau cutezanța și excentricitatea. Dacă ați putea nu cu mîinile, ci cu picioarele, ar fi ceva! am glumit eu. Trei săptămîni mai tîrziu, mi-au arătat aceeași scenă, cîntînd la pian cu picioarele. Sunt sigur că dacă aș fi zis ’aveți o săptămînă la dispoziție să cîntați la pian cu picioarele’, ar fi zis că nu se poate
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cum m-am simțit. Timpul trecea repede. Eu dădusem de bine, Încât nu mai voiam să vin acasă. șeful era o persoană deosebită. Ținea la noi super mult, era foarte sufletist, Înțelegător și iubăreț, eu fiind mai naivă de fel glumeam cu toată lumea - nu aveam nici o treaba. Despre fete: eram 3, cu mine 4 fete. Ne Înțelegeam de minune. Râdeam, glumeam și când ne plictiseam, jucam cărți. Când erau clienți dansam toate odată, după care fiecare În parte câte o melodie
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
o persoană deosebită. Ținea la noi super mult, era foarte sufletist, Înțelegător și iubăreț, eu fiind mai naivă de fel glumeam cu toată lumea - nu aveam nici o treaba. Despre fete: eram 3, cu mine 4 fete. Ne Înțelegeam de minune. Râdeam, glumeam și când ne plictiseam, jucam cărți. Când erau clienți dansam toate odată, după care fiecare În parte câte o melodie. La jumătatea melodiei se dezbrăcau până la bikini. După ce terminam de dansat mergeam la masă la client ca să Îi ținem de
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
uneori fereastra, așa, numai de drag, iar prietenii tăi se vor mira văzându-te că râzi de câte ori te uiți, seara, la cer. Atunci tu ai să le spui: Da, întotdeauna stelele mă fac să râd!" Ei vor crede, poate, că glumești. Ăsta va fi secretul nostru, și ei nu-l vor ști niciodată. (scurtă pauză pe fond muzical) Da, va fi întocmai ca și cum, în loc de stele, ți-aș fi dăruit o sumedenie de clopoței care știu să râdă. OMUL: Ascultă, puișor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în timpul liber, pentru că trebuie să faci ceva și cu timpul ăsta liber, io mă ocup cu inventatul. Aș inventa o mașină de oprit timpul, sper, domnu’ reporter, că ați gustat gluma, pentru că, trebuie spus, noi, muncitorii, muncim, dar mai și glumim“. Probabil interviurile aveau o bază reală, plecau de la niște conversații absolut autentice, după care Monciu le îmbunătățea, adăuga câte o perlă de gândire schimonosită și ceea ce rezulta era absolut superb. După asta, Monciu a fugit prin Suedia și, la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
capul mesei, și pe mine vă rog să mă iertați, dar eram în drum spre beci, unde am de săvârșit un adevărat ritual în fața unui butoi care își sloboade licoarea doar când știe că avem un oaspete de seamă - a glumit învățătorul, îndreptându-se spre ușă. După câtăva vreme, s-a întors, purtând triumfal o bardacă pântecoasă, pe care a așezat-o în mijlocul mesei. Costăchele, dragule, am să te rog pe tine să torni în ulcele, pentru că mie îmi cam tremură
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
inginer? a întrebat Costăchel, intrigat de nedumerirea agronomului. Acum da, dar când m-ai salutat eram prins de gânduri și nu am băgat de seamă cine-i în căruță. Unde ai pornit? Am plecat de acasă de gura femeii - a glumit Costăchel. Dar nu mi-ai spus totuși unde ai pornit? La târg. Am de făcut unele cumpărături. S-au cam terminat toate și pe deasupra trebuie să aduc niște leacuri pentru mama și pentru nașul. Nu mergeți și dumneavoastră? Vă iau
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Rușii dictează în țara asta - și-a întărit spusele Petrache. Atunci îs în primejdie!... Doar nu ești dezertor - a încercat să-l liniștească Petrache. Nu sunt dezertor. Nu! Ferească-mă Dumnezeu! Sunt... un evadat. Și cu rușii nu-i de glumit - a precizat Costăchel. La auzul acestui cuvânt nelămurit pentru ea, Măriuca a rămas cu ochii larg deschiși, ca niște hăuri... În ei nu mai puteai deosebi întrebările de starea de groază. Nu te teme, Costăchele - a intervenit Petrache. Chiar dacă te
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a marca momentul, au pus mâna pe ulcele și au băut în tăcere... Strașnică poveste și strașnic povestitor îi Petrache - a redeschis vorba inginerul Cicoare. Așa-i mutul ista de Petrache. Bun de gură, dar nu și de treabă - a glumit Costăchel. Nu-l luați în seamă, domnule inginer. Așa-i el. Rău de gură, dar cu o inimă ca pâinea caldă - a răspuns Petrache provocării. Acum inima mea s-o cam uscat băiete. Tu vorbești de vremurile când eram și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
precizat Petrache. Uite-te și dumneata la acest mehenghi. El o povestit ce era mai ușor. Eu însă trebuie să mă târăsc prin tranșee, să înfrunt gloanțele și, până la urmă... Să ajung și în mâinile dușmanului - a încercat Costăchel să glumească amar... Știam eu că doar tu poți vorbi de toate aiestea - a dres-o Petrache. Ai să mi-o plătești! - l-a amenințat prietenește Costăchel. Nu ai nici-o scăpare - a insistat agronomul. N-am încotro... După un ceas de la sfârșitul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fraza, râzând cu poftă. Ce fel de luptători am eu la masă, dacă paharele sunt pline, iar pastrama râde de noi? Cu așa ostași bicisnici e vai și amar de comandant! Doar nu vreți să cobor milităria din pod! - a glumit și agronomul. Au golit paharele și au întrebat de sănătate pastrama... Atmosfera se încălzise de-a binelea... Chiar și chipul lui Costăchel purta acum o lumină limpede... Dragii mei, nu vreau să vă plictisesc... Povestea voastră e ca o carte
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]