KorAP: Find »[drukola/base=gnosticism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...23 >

556 matches

Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

ochii celui care caută ceva mai mult decît analogii superficiale Între fenomene. Pentru acesta, singurul filozof modern care poate fi numit Într-o anumită măsură gnostic este unul care nu figurează pe listele nici uneia dintre personalitățile menționate mai Înainte ale „gnosticismului modern”: Immanuel Kant, cel care În mica sa carte Die Religion innerhalb der Grenzen der blossen Vernuft (1793) Își apropriază antropologia gnostică. Omul este rău prin natura sa, Însă conține În fundul sufletului (Seelengrund) o scînteie divină de bunătate. Această scînteie

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
conține În fundul sufletului (Seelengrund) o scînteie divină de bunătate. Această scînteie Îi va Îngădui să devină un „Om Nou”, printr-o „revoluție morală”. Cazul existențialismului a fost discutat În altă parte 45. Ca și romantismul, existențialismul prezintă puternice asemănări cu gnosticismul și Înseamnă totuși, În cele din urmă, chiar contrariul gnosticismului: În vreme ce gnosticismul este campionul transcendenței, existențialismul este recunoașterea finală a absenței acesteia. Nu vom zăbovi aici asupra asemănărilor dintre mitul gnostic și biologia neodarwinistă puse În evidență de Hans Jonas

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
scînteie Îi va Îngădui să devină un „Om Nou”, printr-o „revoluție morală”. Cazul existențialismului a fost discutat În altă parte 45. Ca și romantismul, existențialismul prezintă puternice asemănări cu gnosticismul și Înseamnă totuși, În cele din urmă, chiar contrariul gnosticismului: În vreme ce gnosticismul este campionul transcendenței, existențialismul este recunoașterea finală a absenței acesteia. Nu vom zăbovi aici asupra asemănărilor dintre mitul gnostic și biologia neodarwinistă puse În evidență de Hans Jonas 46. Ne vom ocupa Într-o altă lucrare de demonstrarea

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
va Îngădui să devină un „Om Nou”, printr-o „revoluție morală”. Cazul existențialismului a fost discutat În altă parte 45. Ca și romantismul, existențialismul prezintă puternice asemănări cu gnosticismul și Înseamnă totuși, În cele din urmă, chiar contrariul gnosticismului: În vreme ce gnosticismul este campionul transcendenței, existențialismul este recunoașterea finală a absenței acesteia. Nu vom zăbovi aici asupra asemănărilor dintre mitul gnostic și biologia neodarwinistă puse În evidență de Hans Jonas 46. Ne vom ocupa Într-o altă lucrare de demonstrarea identității de

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
eticheteze, fără discriminare, drept „gnostici” pe mulți, dacă nu chiar pe toți scriitorii din lume, inclusiv pe François Villon, Franz Kafka, Marcel Proust, James Joyce, Robert Musil, Hermann Hesse, Thomas Mann și Flannery O’Connor 48. Literatura science-fiction inspirată de gnosticism a avut parte de o abordare mai serioasă și În legătură cu ea a fost menționat și titlul romanului lui Philip K. Dick, The Divine Invasion 49. Privit mai Îndeaproape, romanul ne dezvăluie că Dick s-a inspirat Într-adevăr din literatura

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
În măsura În care el „se ridică Împotriva autorităților care l-au precedat, pentru a-și inversa raportul cu Biblia și cu Platon, alăturîndu-se unui pretins adevăr mai vechi pe care ceilalți l-ar fi distorsionat”55. Iar În Agon (1982), Bloom elogiază gnosticismul drept „deconstrucția inaugurală și cea mai puternică dintre toate, căci a desfăcut toate genealogiile, a amestecat toate ierarhiile, a alegorizat toate relațiile microcosm/macrocosm și a respins orice reprezentare a divinității ca non-referențială”56. Cu ochiul expert al teoreticianului literar

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
mai puternică dintre toate, căci a desfăcut toate genealogiile, a amestecat toate ierarhiile, a alegorizat toate relațiile microcosm/macrocosm și a respins orice reprezentare a divinității ca non-referențială”56. Cu ochiul expert al teoreticianului literar, Bloom descoperă Într-adevăr că gnosticismul dă semnalul unei exegeze inverse a Scripturilor, Îndreptată contra tradiției. Rămîne Întrebarea dacă Bloom poate fi calificat drept un scriitor „gnostic” de opere de ficțiune, În care caz ar fi și singurul ce nu pune probleme. Narațiunea din The Flight

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
și cu redobîndirea memoriei de către Valentinus. Fantezia lui Bloom nu derivă dintr-o pornire anticosmică de tip gnostic. Este un excelent roman SF din care a fost, totuși, Înlăturată trăsătura elementară a tuturor „sistemelor alexandrine” din care făcea parte cîndva gnosticismul: verticalitatea straturilor opresive ale universului, dincolo de care se Întrevede nedeslușit promisiunea eliberării. NOTE 1. Pentru nașterea nihilismului, vezi Th. Süss, „Der Nihilismus bei F.H. Jacobi”, În Dieter Arendt, Der Nihilismus als Phänomen der Geistesgeschichte in der wissenschaftlichen Diskussion unseres Jahrhunderts

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
de nihilism și o antologie de texte pregnante ne este oferită de Giorgio Penzo (ed.), Il Nichilismo da Nietzsche a Sartre, Città Nuova, Roma, 1976. Sinteza unei părți din acest capitol poate fi găsită În articolul meu „The Gnostic Revenge: Gnosticism and Romantic Literature” În Jacob Taubes (ed.), Gnosis und Politik (Religionstheorie und Politische Theologie, 2), Fink-Schöningh, Paderborn, 1984, pp. 290-306. 2. Landgrebe, art. cit., p. 32. 3. Nietzsche, Wille zur Macht XV 152, citat de Landgrebe, p. 33. 4. Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Gnosis und Politik (Religionstheorie und Politische Theologie, 2), Fink-Schöningh, Paderborn, 1984, pp. 290-306. 2. Landgrebe, art. cit., p. 32. 3. Nietzsche, Wille zur Macht XV 152, citat de Landgrebe, p. 33. 4. Vezi și Richard Smith, „The Modern Relevance of Gnosticism”, În J.M. Robinson (ed.), The Nag Hammadi Library in English (ed. revăzută), Harper & Row, San Francisco, 1988, pp. 532-549, În special, p. 534. 5. P.B. Shelley, The Poetical Works, London and New York, f.a., p. 201. 6. Idem, p. 230. 7

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
297-327. 39. Idem, p. 262. 40. Ibid., p. 283. 41. „Entfremdung”, idem, pp. 300-320. 42. Un adept original al lui Voegelin și al lui Topitsch este sociologul italian Luciano Pellicani, autorul cărții I Rivoluzionari di professione: Teoria e prassi dello gnosticismo moderno, Vallecchi, Firenze, 1975, care combină punctele de vedere ale acestor doi autori cu teoria lui Karl Mannheim asupra intelectualului freischwebend - oscilînd Între cei care au și cei care n-au și adoptîndu-le, pe rînd, poziția. Pellicani observă cu Îndreptățire

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
bibliografia din cartea mea Out of this World: A History of Otherworldly Journeys and Out-of-Body Experiences, from Gilgamesh to Albert Einstein, Shambhala, Boston, 1991. 51. P.K. Dick, The Divine Invasion, 1981; reimprimare, Grafton Books, London, 1989. 52. David A. Halperin, „Gnosticism in High Tech: Science Fiction and Cult Formation”, În D. A. Halperin (ed.), Religion Sect and Cult, J. Wright, Boston, 1983, pp. 257-266, În special, p. 264. 53. Vanessa Weber, „Modern Cults and Gnosticism: Some Observation on Religious and Totalitarian Movements

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Books, London, 1989. 52. David A. Halperin, „Gnosticism in High Tech: Science Fiction and Cult Formation”, În D. A. Halperin (ed.), Religion Sect and Cult, J. Wright, Boston, 1983, pp. 257-266, În special, p. 264. 53. Vanessa Weber, „Modern Cults and Gnosticism: Some Observation on Religious and Totalitarian Movements” În Halperin (ed.), Religion Sect and Cult, pp. 31-44, În special, p. 42. 54. Smith, „The Modern Relevance”, loc. cit., p. 547. 55. Citat În Smith, „The Modern Relevance”, p. 547. 56. Idem

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Mintea Își este sieși lume, și Într-Însa Poate să facă Cer din Iad și Iad din Ceruri. Milton, Paradisul pierdut Concluziile cărții de față depășesc cu mult acel interes de amatori de anticariat cu care privim, majoritatea dintre noi, gnosticismul și celelalte curente ale dualismului occidental. Am arătat În Introducere că principalele dezbateri teologice care au dus la stabilirea doctrinei creștine sînt jocuri ale minții pe care oamenii le-au practicat vreme de secole, jocuri nu mult diferite de șah

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Pontifical Institute of Medieval Studies, Toronto, 1981. Karlmann Beyschlag, Simon Magus und die christliche Gnosis (WUNT 16), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1974. Ugo Bianchi, Il Dualismo religioso: Saggio storico ed etnologico, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1958. —, ed., The Origins of Gnosticism, Brill, Leiden, 1967. —, Prometeo Orfeo Adamo: Tematiche religiose sul destino, il male, la salvezza, Ateneo & Bizzarri, Rome, 1976. —, Selected Essays on Gnosticism, Dualism and Mysteriosophy, Brill, Leiden, 1978. U. Bianchi și H. Crouzel (ed.) Arché e Telos: L’Antropologia di

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Bianchi, Il Dualismo religioso: Saggio storico ed etnologico, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1958. —, ed., The Origins of Gnosticism, Brill, Leiden, 1967. —, Prometeo Orfeo Adamo: Tematiche religiose sul destino, il male, la salvezza, Ateneo & Bizzarri, Rome, 1976. —, Selected Essays on Gnosticism, Dualism and Mysteriosophy, Brill, Leiden, 1978. U. Bianchi și H. Crouzel (ed.) Arché e Telos: L’Antropologia di Origene e di Gregorio di Nissa, Vita e Pensiero, Milan, 1981. Bibliothèque Copte de Nag Hammadi: Series published by the Univ. of

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Âge, Payot, Paris, 1984. —, „Feminine versus Masculine: The Sophia Myth and the Origins of Feminism,” in H.G. Kippenberg, ed., Struggles of Gods, Mouton, Berlin, New York, Amsterdam, 1984, 65-98. —, Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, L’Erma di Brettschneider, Rome, 1985. —, „Gnosticism: From the Middle Ages to the Present,” in L.E. Sullivan, ed., Hidden Truths: Magic. Alchemy, and the Occult, Macmilan-Collier, New York and London, 1989, pp. 63-68. —, „A Historian’s Kit for the Fourth Dimension”, Incognita 1 (1990), 113-29. —, „A Corpus for

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Haye, 1971-82. Franz Cumont, Recherches sur le Manichéisme I: La cosmogonie manichéenne d’après Théodore bar Khônaî, Lamertin, Bruxelles, 1908. Nils A. Dahl, „The Arrogant Archon and the Lewd Sophia: Jewish Traditions in Gnostic Revolt”, in The Rediscovery, 2: Sethian Gnosticism, 689-712. Oskar Dähnhardt, Natursagen: Eine Sammlung naturdeutender Sagen Märchen Fabeln und Legenden, ed. O. Dähnhardt, vol. 1 (1907): Sagen zum Alten Testament (reluare, Burt Franklin, New York, 1970). De resurrectione (Epistula ad Rheginum), M. Malinine, H. -Ch. Puech, G. Quispel, and

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
MI, 1981. F.T. Fallon, The Enthronement of Sabaoth: Jewish Elements in Gnostic Creation Myths (NHS 10), Brill, Leiden, 1978. Gerhard Ficker, Die Phundagiagiten: Ein Beitrag zur Ketzergeschichte des byzantinischen Mittelalters, J.A. Barth, Leipzig, 1908. Giovanni Filoramo, A History of Gnosticism, Basil Blackwell, Oxford, 1990. —. II Risveglio della gnosi ovvero diventare dio, Laterza, Bari, 1990. Jacques Flamant, Macrobe et le Néo-platonisme latin, Brill, Leiden, 1976. Werner Foerster, Gnosis: A Selection of Gnostic Texts, ed. R. Mc.L. Wilson, vol. 1: Patristic Evidence

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
R. Mc.L. Wilson, vol. 1: Patristic Evidence; vol. 2: Coptic and Mandaean Sources, Clarendon Press, Oxford, 1972-74. Jarl E. Fossum, The Name of God and the Angel of the Lord: Samaritan and Jewish Concepts of Intermediation and the Origin of Gnosticism (WUNT 36), Mohr/ Siebeck, Tübingen, 1985. —, „Gen. 1,26 and 2,7 in Judaism, Samaritanism, and Gnosticism”, Journal for the Study of Judaism 16 (1985), 202-39. —, „The Origin of the Gnostic Concept of the Demiurge”, Ephemerides Theologicae Lovanienses 61 (1985

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Jarl E. Fossum, The Name of God and the Angel of the Lord: Samaritan and Jewish Concepts of Intermediation and the Origin of Gnosticism (WUNT 36), Mohr/ Siebeck, Tübingen, 1985. —, „Gen. 1,26 and 2,7 in Judaism, Samaritanism, and Gnosticism”, Journal for the Study of Judaism 16 (1985), 202-39. —, „The Origin of the Gnostic Concept of the Demiurge”, Ephemerides Theologicae Lovanienses 61 (1985), 145-52. J. -Cl. Fredouille, Tertullien et la conversion de la culture antique, Études Augustiniennes: Paris, 1972. W. H.

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Coptic Papyri in the Chester Beatty Library: Facsimile Edition, 4 vols., Patrick Cramer, Geneva, 1986-88. Gnosis: Festschrift für Hans Jonas, ed. Barbara Aland with Ugo Bianchi, Martin Krause, James M. Robinson, and Geo Widengren, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1978. Gnosis and Gnosticism: Papers Read at the VIIth International Conference of patristic Studies (Oxford, Sept. 1975), ed. Martin Krause (NHS 8), 1977. Gnosticisme et monde hellénistique, ed. Julien Ries, Yvonne Janssens și J. -M. Sevrin, Institut Orientaliste, Louvain-la-Neuve, 1982. Deirdre J. Good, Reconstructing

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Egyptians. The Holy Book of the Great Invisible Spirit, ed. A. Böhlig, F. Wisse, and P. Labib (NSH 4), 1975. Jean Gouillard, Le Synodikon de l’orthodoxie: Éditon et commentaire, in Travaux et Mémoires 2 (1967), 1-316. Robert M. Grant, Gnosticism and Early Christianity, Columbia & Oxford Univ. Press, New York and London, 1959. —, „Place de Basilide dans la théologie chrétienne ancienne”, Revue des Études Augustiniennes 25 (1979), 201-16. —, Gods and the One God, Westminster Press, Philadelphia, 1986. Herbert Grundmann, Religiöse Bewegungen im

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
von Harnack, Marcion: Das Evangelium vom Fremden Gott. Eine Monographie zur Geschichte der Grundlagen der katholischen Kirche (1921, 19242) și Neue Studien zu Marcion (1923; reprint, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Daarmstadt, 1985). Charles W. Hedrick and Robert Hodgson, Jr., eds., Nag Hammadi, Gnosticism, and Early Christianity, Hendrickson, Peabody, MA, 1986. Hippolytus, Refutatio omnium haeresium, ed. M. Marcovich (Patr. Texte u. Studien 25), De Gruyter, Berlin și New York, 1986. R. Joseph Hoffmann, Marcion: On the Restitution of Christianity. An Essay on the Development of

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Doutreleau, 9 vols, Cerf, Paris, 1969-79. Jules Isaac, Genèse de l’antisémitisme:Essai historique, Calmann-Lévy, Paris, 1956. Jordan Ivanov, Livres et légendes bogomiles, trad. M. Ribeyrol, pref. René Nelli, Maisonneuve-Larose, Paris, 1976. Jorunn Jacobsen Buckley, Female Fault and Fulfillment in Gnosticism, Univ. of North Carolina Press, Chapel Hill, 1986. Hans Jonas, Gnosis und spätantiker Geist, vol. 1: Die mythologische Gnosis; vol. 2, pt. 1: Von der Mythologie zur mystischen Philosophie, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1934-1954; 1964, ed. cu o pref. de J.

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]