482 matches
-
Byron, Leopardi, Lamartine, Hugo, Hesse sau Bulgakov. Studiile sunt axate, în principal, pe surprinderea unor aspecte ce țin de natura dualismului ontologic, atât în destinul individului, cât și la nivelul operelor literare care oglindesc acest destin, preocupările majore legate de gnoze și dualism din celelalte scrieri ale lui Culianu, reținând și aici atenția cititorului. Urmărind descoperirea unui "discours sousjacent" ce-și primește sevele dintr-o mitologie inconștientă, Culianu identifică în imaginea Orbului care-l poartă pe Olog în spate, din romanul
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
aceleiași rădăcini existențiale ce se va manifesta, câțiva ani mai târziu, la Nietzsche" (p. 62). Cea mai mare parte a studiilor îi sunt consacrate, așa cum era de așteptat, lui Mircea Eliade pe care îl consideră, alături de Jung, un reprezentant al gnozei moderne, a cărui antropologie dualistă are la bază concepția potrivit căreia "omul modern este văzut ca purtând în sine paradoxul unei existențe duse la două niveluri diferite și paralele, incompatibile între ele pentru conștiința lui de sine: pe de o
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
Sorin Lavric Ioan Petru Culianu, Iter in silvis. Eseuri despre gnoză și alte studii, trad. de Dan Petrescu, Corina Popescu și Hans Neumann, introducere de Eduard Iricinschi, Iași, Polirom, 2012, 244 pag. Ce atrage la Culianu e promisiunea unui mister de care vei avea parte printre tenebre și poțiuni magice. De
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
să le adune mai tîrziu în volum (1980), sunt un exemplu de diversitate fără unitate. Chiar autorul, vrînd să le acopere lacuna de coerență, le postulează în prefață un fir conducător pe care îl numește „fenomenologia cu multiple fațete ale gnozei“. Expresia, dincolo de semeția tehnică, e de o inexpresivitate voită, căci nu spune altceva decît că, în paginile tomului, găsim felurite elemente mitice pe care le putem include în categoria gnozelor. Dar o idee care, ghidînd interpretarea, să strîngă la un
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
conducător pe care îl numește „fenomenologia cu multiple fațete ale gnozei“. Expresia, dincolo de semeția tehnică, e de o inexpresivitate voită, căci nu spune altceva decît că, în paginile tomului, găsim felurite elemente mitice pe care le putem include în categoria gnozelor. Dar o idee care, ghidînd interpretarea, să strîngă la un loc stufoșenia materialului bibliografic - o asemenea idee nu există. De aceea metafora din titlu nu are justificare în conținut: nu de un „drum prin pădure” e vorba, ci de o
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
culminează în vreo concluzie. Dată fiind perioada în care Culianu și-a scris textele, o circumstanță atenuantă i se poate găsi: e perioada în care tînărul cercetător nu intrase în posesia acelei metode de cercetare pe care mai tîrziu, în Gnozele dualiste ale Occidentului, avea s-o pună la temelia efortului exegetic. Așa se face că, în anii ‘70, înzestrarea lui Culianu nu atinsese forma coaptă a unei minți în stare a se exprima cu voce proprie. Îi lipsea orizontul de
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
și apoi, prin ridicarea asemănării la rang de criteriu de clasificare, le așează în grupe similare. Iar cînd vrea să afle un mecanism care să explice transmiterea aceluiași motiv dintr-o doctrină într-alta, ajunge la ideea arborelui binar din Gnozele dualiste ale Occidentului. Clasificare și transmitere prin secvențe de natură binară, cam aceasta e logica lui Culianu. Mai departe de clasificare Culianu nu merge, de pildă spre a cuteza explicații de tip genetic. Pur și simplu descrie mituri și le
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
cu toate că argumente ar fi și de o parte și de cealaltă). Ieșind din spațiul creației, am impresia că automatismul instrumentului secondează discernământul autorului. Și cu mai mari rezerve am întâmpinat unele afirmații privind „perspectiva de gândire privilegiată de M. Eliade” - gnoza (pag. 14) sau „orfismul de substrat, corectat prin gnoză: aceasta pare să fi fost formula spirituală emblematică a lui M. Eliade” (pag. 60) ori alte considerații privind „spiritul necreștin în categoriile căruia gândea și trăia M. Eliade” (pag. 186). Aceste
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
de cealaltă). Ieșind din spațiul creației, am impresia că automatismul instrumentului secondează discernământul autorului. Și cu mai mari rezerve am întâmpinat unele afirmații privind „perspectiva de gândire privilegiată de M. Eliade” - gnoza (pag. 14) sau „orfismul de substrat, corectat prin gnoză: aceasta pare să fi fost formula spirituală emblematică a lui M. Eliade” (pag. 60) ori alte considerații privind „spiritul necreștin în categoriile căruia gândea și trăia M. Eliade” (pag. 186). Aceste rezerve au în centru o dilemă: nu cumva compelxul
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
s-a arătat lucrul în sine și erai orb un ghepard cu pete de smalț ar fi trecut se zice printre oameni și ei n-au fost izbăviți prin șipotele iuți de miracole fug fiarele pământului aburii ies din gheizerele gnozei ca niște osanale pe ruine cartagineze și-n tabere codicele își așează ginta lăsând de strajă Septuaginta usus rei printre ferigi volatile și fulgi albi de întuneric pășește el cu scorii spongioase de singurătate în preajmă-i elfii potolesc focul
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
potențeze misterul, devenind un incognoscibil fascinant. Lipsește din sintezele de istorie a literaturii cele mai creditate. E calificat cu stăruință, în privința procedeelor, deși are pagini mai multe și orientări diverse, unele noi, epigon al lui Urmuz. Nici întâlnirea avangardei cu gnoza nu-l desparte ferm de Urmuz. Autorul se situează pe sine în "modalitatea absurdului parodistic". El și-a renegat textele din 7 ani, 1926-1932. Apar, cum se vede, la jumătate de lustru față de ale lui Urmuz, multe din ele tot
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
pustie/ Părul tău e aidoma unui curcubeu/ fotografiat de turiștii japonezi...// Noaptea. ești ploaia de stele/ filmată de turiștii americani:// Până la urmă,/ la malul mării/ ești creasta înspumată/ a unui val/ pe care/ nu alunecă nimeni." (Surfing). Ioan Radu Văcărescu, Gnoze, poeme, Botoșani, Ed. Axa, 2004. 84 pag. Poeme discursive și, uneori, discursuri propriu-zise, poetizate convențional: "Femeie: mamă, amantă, fecioară,/ cu trup de cucuteni și de vioară" (Plângere). Se remarcă elogierea iscusită a iubitei, într-un fel de toasturi lirico-eseistice pe
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
numai pe Dumnezeu<footnote Grigorie Palama, Tomul Aghioritic..., p. 416. footnote>. În lumină Îl cunoaștem pe Dumnezeu și ne cunoaștem pe noi înșine. Problema vederii lui Dumnezeu este așezată de opozanții isihasmului pe un plan intelectual, ea fiind pentru ei gnoză, cunoaștere, în timp ce pentru Sfântul Grigorie Palama și pentru tradiția teologiei mistice pe care el o reprezintă, ea este inseparabilă deși constituie un singur aspect al îndumnezeirii. Alți oponenți ai Sfântului Grigorie Palama au fost Achindin și Nichifor Gregoras, care deși
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
plenitudinea explorării apare atunci când Pompiliu Crăciunescu abordează opera vizionară a unui frate al său întru spirit, Vintilă Horia, într-o monografie încă inedită. Apofatismul artei reunește apofatismul mistic și apofatismul științific, într-un univers constituind o punte între știință și gnoză, grație ternarului iubire-cunoaștere-revelație. Vintilă Horia ne apare astfel ca un profet al resurecției sacrului. Îndelunga ședere în Franța a impregnat gândirea lui Pompiliu Crăciunescu de spiritul Școlii Franceze, caracterizate prin rigoare, fineîn iunie, anul acesta, Ipoteștii au marcat ediția a
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
plenitudinea explorării apare atunci când Pompiliu Crăciunescu abordează opera vizionară a unui frate al său întru spirit, Vintilă Horia, într-o monografie încă inedită. Apofatismul artei reunește apofatismul mistic și apofatismul științific, într-un univers constituind o punte între știință și gnoză, grație ternarului iubire-cunoaștere-revelație. Vintilă Horia ne apare astfel ca un profet al resurecției sacrului. Îndelunga ședere în Franța a impregnat gândirea lui Pompiliu Crăciunescu de spiritul Școlii Franceze, caracterizate prin rigoare, finețe și umanism. Rigoarea este cea a limbajului, unde
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
prozodice fixe și versuri-sentință, amestecul de sinceritate dezarmantă și artificiu, stilizare la Bacovia, procedeele prin care Arghezi modifică sintaxa pentru a asigura densitatea sau rarefierea versului, rolul "bestiarului" blagian în configurarea viziunii sale specifice ("excepții" de la această "regulă": descifrarea unei Gnoze în poezia barbiană, a întrepătrunderilor celor două "fețe" ale poetului Ion Pillat, linia eroticii voiculesciene și unitatea operei sale poetice). Caracteristică demersului critic al lui Șt. Aug. Doinaș este căutarea legăturilor între volume, refacerea unui portret și a unei viziuni
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
Adrian G. Romila În 1999 Editura Nemira arăta publicului românesc o latură mai puțin cunoscută a savantului Ioan Petru Culianu. După ce se traduseseră lucrările sale de referință în domeniul istoriei religiilor (Eros și magie în Renaștere, Gnozele dualiste ale Occidentului, Experiențe ale extazului), apăreau atunci textele gazetărești și câteva interviuri ale discipolului eliadian, puse sub titlul unui text mai vechi al acestuia, din 1987: Păcatul împotriva spiritului. Volumul a fost reeditat în cadrul seriei Culianu de la Polirom, în
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
ani. Aplicată atunci, soluția Culianu ar fi făcut, poate, ca azi România să arate altfel și să fie asimilată mai de mult, în mod firesc, marii familii europene. Măcar ca exercițiu de reflecție actuală, merită să credem că autorul Arborelui gnozei nu s-a înșelat. În celebra parabolă a Jormaniei, reprodusă în prezentul volum, există un semenea exercițiu de factologie. Ea e alcătuită din două povestiri, Intervenția zorabilor în Jormania și Jormania liberă. Culianu imaginează un scenariu stupefiant de asemănător cu
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
de operare diacronică a ideii, Culianu realizase că omul e angajat în istorie într-un moment determinat și nu realizează că activitățile sale sunt doar rezultatul unei opțiuni din imensul joc combinatoric pe care sistemul îl desfășoară. Spusese deja în Gnozele dualiste ale Occidentului că sistemul ne alege pentru a deveni „eroi” sau „victime” și că, în rest, hazardul se îngrijește de toate. Dacă privim la destinul lui Culianu, afirmația pare profetică. Cei prinși în sistem nu sunt capabili să realizeze
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
la punctul de întîlnire fixat. Există promisiunea de a cîștiga foarte mulți bani, însă prețul este maxim. Sebastian intră într-un circuit special, ilegal, organizat cu minuție de ceea ce pare a fi un fel de societate secretă cu propria ei gnoză, formată din jucători, pariori, manageri. Jocul constă într-o ruletă rusească la care iau parte 13 persoane, fiecare secondată de un fel de patron care o aduce în competiție și uneori pariază pe ea, - așa cum se pariază la cursele de
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
a renascentiștilor înșiși, care cunoșteau foarte bine și latura nefastă, nu doar a imaginației, ci a oricărei activități intelectuale în exces. Așa că, dincolo de admirația necondiționată față de performanța intelectuală a acestei cărți și a întregului proiect utopic, îmi păstrez rezerva față de „gnoza” dualistă care le subîntinde. Și, ca să merg până la capăt: gândirea dez-vrăjită nu este de fapt, ab initio, o operă luciferică? Și atunci, „gândirea vrăjită” care ni se propune, după izgonirea din paradisul prim, nu este doar o cacialma ontologică?
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
18,31 lei); Claus Stephani - A fost un ștetl în Carpați (Ed. Hasefer, 16,35 lei); Dashiell Hammett - Lovitura cea mare (Ed. Fabulator, 38,15 lei); Ilie Constantin - Oglinzi ale vidului (Ed. Brumar, 18,53 lei); Ioan Petru Culianu - Arborele gnozei (Ed. Polirom, 24,99 lei); Manuel Vasquez Montalban - Eu l-am omorât pe Kennedy (Ed. Fabulator, 24,42 lei); Antony Beevor - Berlin: căderea - 1945 (Ed. RAO, 59,99 lei); Edgar Allan Poe - Eureka (Ed. Didactică și Pedagogică, 19,62 lei
Agenda2005-52-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284553_a_285882]
-
acestor opuse definitorii, regimul polițienesc cu funcționarii săi hârșiți în rele și o intelighenție tot mai vocală cu idei liberale. Trandafirașul înscrie în emblemă, sub rosa, dubla condiție a misterului și a confidențialității constitutive oricărei organizații secrete cu propria ei gnoză. În primul caz, este vorba de ceva ce depășește posibilitatea de înțelegere a Kamilei, ezoteric-ideologica luptă contra dușmanilor de clasă, iar cea dea doua constituie o disciplină de corp. Secretul Trandafirașului devine tot mai greu pe măsură ce descoperă în noul amant
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
și Nietzsche ("Dumnezeu a murit!") și a continuat pînă la Blumenberg și toți filosofii care au pledat pentru secularizare, laicizare și "izgonirea din religios", semnficație, sens și sacru. Transcendența a fost înlocuită de imanență, libertatea a luat locul religiei, iar gnoza modernă a distrus sinteza antică realizată - cum era de părere Sfîntul Augustin - dintre Atena și Ierusalim, adică marea filosofie greacă și creștinismul. Uimirea, admirația și iubirea au fost înlocuite de teroarea istoriei. omul credea că a dobîndit accesul la o
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
Vîrsta Tatălui, Vîrsta Fiului și Vîrsta Spiritului. Civilizația modernă s-ar afla în "Vîrsta spiritului" și poate nu întîmplător Nietzsche credea că Secolul al XX-lea va fi un secol al războaielor ideologice, adică exact contrar a ceea ce reprezintă Spiritul. Gnoza modernă - încercarea de re-mitizare și re-divinizare a cunoașterii umane - chiar dacă știe că nu se mai află în "Timpul Biblic: Creație, Revelație, Mîntuire", iar separația dintre religios și politic s-a realizat, nu uită că o metafizică a politicului sau o
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]