3,627 matches
-
Mircea Mihăieș Ani de zile, am nutrit iluzia că istoria decorativă predată în școli, că stilul propagandist de a prezenta evenimentele trecutului erau o creație a comunismului. Etapa formării mele a concis cu ecloziunea național-bolșevismului, cu goana disperată după priorități și întâietăți românești. Din zorii Antichității, până la nașterea la Scornicești a lui Ceaușescu trebuia să avem o istorie permanent triumfătoare, acut expresivă și violent curajoasă, alcătuită din figuri una și una - un fel de sfinți ce nu
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
substrucție romantică, dar și formele epurate, clare". Spiritul baroc nu e unul al exclusivei forări în profunzime, exploatînd cu patimă relieful superficiilor, ceea ce duce la saturație, la plictiseală, la instabilitatea în atitudini și ocupații. "E o instabilitate în ideal, o goană după himere, un permanent disconfort spiritual ce frizează mizantropia și, deseori, replierea cinică". Donquijotismul și bovarismul sînt tangente la o asemenea natură scindată care tentează în permanență gesturi recuperatoare, patetice răsuciri. Avînd o conștiință de "ratat" pe care o poartă
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
câțiva ani, fosta lui manageră, împreună cu un asociat, i-au devalizat, pur și simplu, conturile! I-au rămas atâția bani câți să plătească niște avocați pentru a-și recupera milioanele evaporate exact ca-ntr-un cântec al lui: "They're gone like the smoke / They're gone like this song". Pe 21 septembrie am să fiu mândru să intru pe stadionul Arcul de Triumf cu biletul al cărui preț va fi acoperind și el o fărâmă din truda acestui bărbat sublim
Aveți bilete la concertul lui Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8043_a_9368]
-
verbului a fura - și-o fură - este destul de recentă, dar s-a răspîndit rapid în limbajul familiar-argotic. Pronumele feminin o are în această structură, ca și în multe alte expresii populare și argotice (a o păți, a o lua la goană etc.), un sens "neutru", neprecizat; uneori, o pare să trimită la o entitate anume (ca în a o lua pe cocoașă, unde o este "lovitura"), alteori e o simplă formă expletivă (lipsită de sens propriu-zis, ca în a o tuli
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
era exact așa cum și-l amintea și totuși puțin schimbat, ca și cum omul și locul îmbătrâniseră în ritmuri diferite. Cu patru ani în urmă, încuiase casa și, dacă pentru el timpul aproape că stătuse în loc, aici părea să fi trecut în goană. Pe durata câtorva sute de ani casa îmbătrânise încet, imperceptibil: anii nu lăsaseră mai mult decât o umbră în plus pe un zid. Asemeni unei femei între două vârste, casa se ținuse bine, aranjându-și tenul la momentul potrivit; acum însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
mea, Anne Marie Blăjan, în textul Televiziunile de știri scârbesc tot mai mulți oameni. Derapajele jurnalistice semnalate mai sus țin de profesie și alterează încrederea în presă, pe termen lung. Dar derapajele de ordin profesional nu se explică doar prin goana după audiență. Mogulii TV au perfecționat veritabile mecanisme ale șantajului ca mod de business. Cel șantajat este în ultima vreme statul, ministerele și autoritățile publice care gestionează bugete importante sau care au putere de decizie în afacerile mogulilor. În vremuri
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
a lucrat pe cont propriu. E mai puțin important. Cine i-a dat lovitura de grație marelui gazetar? Cine l-a ucis cu adevărat? Lăcomia? Oamenii din jurul sau? Noul anturaj? Ar fi prea banal și incomplet să spunem că o goană nebună după bani l-a rupt complet de realitate. În tot cazul, omul s-a transformat în ceva nefrecventabil. Dar ce anume l-a schimbat atât de radical? Cum și de ce a abandonat un om inteligent, excesiv preocupat de sine
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
partide și politicieni își cumpără spațiu editorial la televiziuni. Ce-l obligă pe gazetarul de azi să fie excesiv, obsedat de audiență și profund irațional? Să abandoneze spiritul critic, regulile meseriei și să se transforme în agent PR pentru politicieni? Goana după audiență? Lipsa de expertiză? Interesele mogulilor? Slaba calitate umană, a lor și a publicului lor? Criza economică? Din toate câte puțin. Dar mai e ceva care lipsește în marea de analize și studii îngrijorate de otevizarea televiziunilor de știri
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în poarta verde a grădinii tale de dragoste, fantoma cu miros acrișor de șoareci persistă în noapte. șase în al treilea loc: e vremea mersului, a pașilor, și șchiopii pot merge acum, prințul tău mult așteptat trebuie că înaintează în goană spre cuibulețul atât de atent pregătit de tine, trebuie să fie prin ținutul cu multe buburuze, unde leopardul a câștigat un mandat lung. nu orice șchiop are noroc azi, șchiopul care se sprijină de gardul grădinii tale suspendate pășește cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe toate înapoi le-aș fi spart, le-aș fi pus sub ghivece cu petunii. lucruri mici și nemiloase vor să ne împiedice dar noi vom merge pe jos, de mână, pe pământul curat vagoanele de amurg vor șuiera în goană pe lângă noi ne vor flutura veșmintele noi vom face o plimbare, mână în mână sau la braț până la capătul iluminat al străzilor noastre. șase în primul loc: ehei, ce bine era, omule, când puteai tu să călătorești cu săniuța ta
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu spini, pierzi sânge, vederea ți se încețoșează, genunchii îți slăbesc, acum e timpul să încerci să mergi pe vine, cu mersul piticului, până ieși dintre stâncile astea fermecate de exesită. nouă în al patrulea loc: pe lângă tine trece în goană o șaretă de metal fără pasageri, trasă de două meduze, a căror gelatină te plesnește peste față, și sucul lor acid îți intră în piele și în gură, te simți umilit, alergi parcă și mai încet după acest incident, nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ACARUL: Am fost. Am fost acar la căile ferate. MICUL PRINȚ: Și ce făceai? ACARUL: Triam călătorii în pachete de câte o mie. Întoarce acul) Întorceam acul gata! Trenurile puteau trece când la dreapta, când la stânga. (Zgomot de tren în goană, scade, dispare) MICUL PRINȚ: După zgomotul trenului, par foarte grăbiți. Ce caută miile de oameni din trenuri? ACARUL: Nici chiar mecanicul de locomotivă nu știe. (întoarce acul. Tren care trece în goană) MICUL PRINȚ: Gata, se și întorc? ACARUL: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la dreapta, când la stânga. (Zgomot de tren în goană, scade, dispare) MICUL PRINȚ: După zgomotul trenului, par foarte grăbiți. Ce caută miile de oameni din trenuri? ACARUL: Nici chiar mecanicul de locomotivă nu știe. (întoarce acul. Tren care trece în goană) MICUL PRINȚ: Gata, se și întorc? ACARUL: Nu sunt aceiași. Aceștia vin în locul celorlalți. MICUL PRINȚ: De ce? Erau nemulțumiți acolo unde se aflau? ACARUL: Niciodată nu ești mulțumit acolo unde te afli. Întoarce acul, tren în goană) MICUL PRINȚ: Aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care trece în goană) MICUL PRINȚ: Gata, se și întorc? ACARUL: Nu sunt aceiași. Aceștia vin în locul celorlalți. MICUL PRINȚ: De ce? Erau nemulțumiți acolo unde se aflau? ACARUL: Niciodată nu ești mulțumit acolo unde te afli. Întoarce acul, tren în goană) MICUL PRINȚ: Aceștia au pornit în urmărirea călătorilor dintâi? ACARUL: Nu urmăresc nimic. Dorm acolo, înăuntru, ori poate stau și cască. Numai copiii își turtesc nasul de geamuri. MICUL PRINȚ: Numai copiii știu ce caută. Ei își cheltuiesc timpul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sfârșit!” Era primul lui gând, sprijinit pe imaginea satului din vale. Plumbul cuibărit în mădularele vlăguite parcă începuse să se topească. A pornit cu pași mari, nefirești, dezarticulați... Era de mirare cum de se mai ținea pe picioare după o goană nebună de peste trei luni de zile prin locuri vrăjmașe, urmărit tot timpul de gândul: „Oare am reușit să scap cu adevărat din infernul lagărului sau... Dar dacă mă întâlnesc cu vreo poteră?” Acum mergea ca un lunatic. Nici nu și-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aleei dinspre magazinul central, o femeie cu un copil alături. Pe măsură ce se apropiau cei doi, desluși că băiețelul era chiar Răducu. Inima îi fu săgetată de o nedeslușită presimțire. Oare ce se întâmplase? Nu-și continuă gândurile. Părăsi garsoniera în goană, coborî cîte două sau trei trepte deodată până la ușa principală a blocului. O clipă, doar o clipă privi în direcția de unde venea Răducu, apoi începu să alerge ca o besmetică. În cele din urmă, ajunse lângă cei doi. Se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
adus situația în care fusese implicat, el nu dorise niciodată moartea copilului, a unui suflet nevinovat. Vizibil marcat, nu călcă pe la serviciu o săptâmână întreagă. Chiar în ziua celor întâmplate, soția lui, care auzise despre accident veni acasă într-o goană. Cu toate fibrele sufletului, vibrând de o răscolire fără egal, se gândi tot drumul: ,,Un justițiar suprem găsise că aceasta ar fi unica soluționare a unei situații care părea a fi fără nici o ieșire." Doina nu se așteptase niciodată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
la uscat. Aceasta se opri pentru o clipă și privi scena cu o uimire mută. Profitând de o clipă de neatenție a Simonei, copilul se desprinse din brațele acesteia, șută cu sete în mingea care îl aștepta și porni în goană spre coechipierii săi. Simona rămase cu mâinile întinse către copilul care alerga strigâdu-l cu glas sfârșit: Răducule, dragule, puiul mamei!... O soră de ocrotire care o urmărise și asistase frecvent la scene asemănătoare în perimetrul spitalului, trecu cu vederea duioasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
s-ar putea deloc aprecia cam cât a stat el în felul acesta, căci este prea greu de socotit, întrucât, în astfel de situații, mereu timpul ți se pare fie că înțepenește dintrodată locului, fie că o ia nebunește la goană. În fine, Șerban a așteptat poate zece, poate cincisprezece minute nemișcat, la capătâiul maică-sii. Se tot uita îndelung la dânsa și nimic nou nu intervenise deocamdată în toată această vreme, încât în el deja mijea întunecatul gând ca nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
omului este aceea de gânditor și rostitor al ființei. Omul este „aruncat” de către ființă În adevărul ființei și devine ca atare, veghetorul ei. (...). ( Martin Heidegger - Repere pe drumul gândirii). Cât de mult Îndrăgesc acest drum al gândirii! Astăzi, există o goană nebună după lucruri mărunte, dar purtătoare de o falsă strălucire, și cei Întrupați nu au nici cel mai mic răgaz pentru vegherea ființei... Toate semnele prevestesc că ființa este În mare pericol. Cine poate opri această autodistrugere!? Poate un mare
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Stănescu se opri la marginea unei păduri de foioase, cu poieni umbroase și păsări cântătoare. Apariția acestei oaze de verdeață era o adevărată binecuvântare cerească. Întâi coborâră din căruțe dancii. Unii dintre ei, mai nerăbdători, se aruncară spre pământ, din goana cailor. Mulți veniră de-a bușilea, dar nici unul nu schiță vreun gest de durere. Urmară fetișcanele ca niște zvârlugi, flăcăii de toate vârstele, ca în cele din urmă să-și ia inima în dinți să ajungă pe pământ gaborițele cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
colo că era preocupat de ceva. Nu-și putea explica de ce trebuia să și alerge el oamenii și animalele în căutare de noi locuri!? Numai pentru că oamenii legii scotociseră câteva șatre? Aflase că și alte șatre o țin într-o goană nebună, mâncând drumurile nopții în căutarea unor locuri ferite de ochii stăpânirii. El nu avea a se teme de nimic. Și totuși, luat de val, nici măcar nu oprise prin satele prin care trecuse. Zorul îi făcuseră să nu vândă nimic
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se joace, știau cum să cheme o pasăre să-i urmeze spre ceaunul cu apă clocotită sau să o așeze cuminte pe un jar încins ce se afla în fața corturilor. În seara aceea însă, pe drumul tăiat de șatră în goana nebună a telegarilor, fasolea se aflase la mare cinste. În timp ce oamenii șatrei se pregăteau de odihnă, sosi un călăreț. Era Șobi. Fusese trimis într-o misiune de taină de către bulibașă. Ajuns în fața cortului starostelui, acesta s-a aruncat din șa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dintre rătăciții pământului! A râs el, au râs și cei care-l însoțeau și m-au lăsat în banii mei. Am legat căzănelul și tingirile la oblânc, am pus între ele cârpe să nu sune și am venit într-o goană spre tine, bulibașa mo. Cum vei chibzui tu, așa o fi bine. Un timp, acesta nu scoase un cuvânt. Dar câteva clipe mai târziu tună: - Strângeți corturile! Porunca bulibașei străbătu repede de-a lungul poalelor pădurii, împânzite de sălașele abia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
depărta de un sat unde i-ar fi hămăit câinii și le-ar fi semnalat prezența. Celelalte căruțe îl urmară supuse fără a întreba de ce? Era îndeajuns că bulibașa hotărâse așa. Alergaseră atâtea zile la rând și acum continuau aceeași goană nebunească. Aveau vaga presimțire că pe umbrele lor calcă oamenii legii. Li se părea că simt în spate răsuflarea acestora, făcând să le străpungă hainele de fiorii reci ai fricii. De ce? Pentru care pricini? Pe când domoliseră fuga bidiviilor, o pasăre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]