527 matches
-
a fost împărțit în patru sectoare de distribuire, fiecare fiind deservit de către un factor poștal. Unele sectoare atingeau centrul orașului. Se executa o singură cursă pe zi. În unele suburbii, deservite de factori rurali, aceștia parcurgeau distanța călare și foloseau goarna. Această organizare, care asigura distribuirea trimiterilor în ziua sosirii, exista la Fălticeni în anul 1932 și s-a menținut o perioadă îndelungată. Abia după anul 1948, în alte condiții, s-au stabilit mai multe sectoare de distribuire. Pentru predarea telegramelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu a găsit soluții viabile de rezolvare. Cu toate acestea, în anul 1890, apar noi dispoziții prin care factorii rurali erau obligați să poarte uniformă, identică cu a factorilor urbani, să posede o geantă de piele pentru corespondență și o goarnă. Abia, în anul 1894, o antrepriză din București, a început să livreze uniforme pentru factorii rurali, lucrate după măsurile trimise de oficiile poștale. Într-un timp, relativ scurt, tot personalul rural din țară a fost uniformizat. Uniformele trebuiau plătite în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înfrățește Niciodată nu va fi uitat Căci în el se-ascunde și trăiește Tot ce-i mai frumos și mai curat Pe câmpie și în munți răsună Glasul vitejesc clocotitor Care toate inimile adună Pentru un destin nemuritor El este goarna ce n-o auziți Și spune tuturor ce-i despărțiți Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc nu piere Și nici nu va
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
înfrățește Niciodată nu va fi uitat Căci în el se-ascunde și trăiește Tot ce-i mai frumos și mai curat Pe câmpie și în munți răsună Glasul vitejesc clocotitor Care toate inimile adună Pentru un destin nemuritor El este goarna ce n-o auziți Și spune tuturor ce-i despărțiți Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc nu piere Și nici nu va
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ca și când, odată cu prăbușirea bunicului, ar fi căzut și o greutate de pe el și trăsăturile luminoase ale mamei se însuflețiră și nu te mai duceau cu gândul la marmură. La înmormântare au luat parte industriași, politicieni, militari, vânătorii au sunat din goarnele lor „sfârșitul vânătorii“ și cei trei fii au stat în fața gropii cu mama lor, în timp ce duhovnicul, adică preotul de suflet și de stomac al bunicului, tuna și fulgera cu privire la deșertăciunea tuturor existențelor; nevestele și nepoții stăteau în cerc și Erich
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dea seama singur că n-o să-i meargă la infinit cu nevastă-sa. Nu mai ține să faci pe eroul pe două fronturi deodată. Să fii și familist, și om de afaceri în același timp. Să o dai și pe goarnă, să ai și pretenții c-o să ajungi în rai. Asta e valabil și pentru Părințel. — Vorbești numai tîmpenii, parcă ești inconștient, spuse Timișoara, în loc să fii preocupat de singurul lucru care te-ar mai putea scoate din rahat, bați cîmpii ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
animal amețit de o lovitură de cap”. Pentru a-l scuti de peregrinările prin sanatorii, părinții Închiriază pentru fiul lor, În primăvara lui 1935, o mică locuință la Roman. „Strada, dincolo de cazărmi - povestește Sașa Pană - era din liniște ciuruită de goarne. Se chema Costache Morțun. O casă cu cerdac larg, primitor, Împrejmuită de scânduri și, În față, o livadă.” Când Își Întâmpină prietenul, glasul lui Blecher părea că vine de departe... „Clătinat, ca și privirea albastră, mătăsoasă, din orbitele Înfundate. Sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
limiteze la o țigară pe oră. Se forța s-o ia mai încet, să savureze fumul, să închidă ochii și doar să asculte. Pe măsură ce urechile ei deveneau tot mai sensibile, începu să audă, în zori și în amurg, sunetul de goarnă al cocorilor printre casetele video cu exerciții fizice combative ale vecinului și trailerele care se hurducau în sus și-n jos pe autostradă. Ajungea la filtru în șapte minute și după alte cincisprezece minute se uita din nou la ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în salturi scurte, ca niște zdrențe în vânt. Apoi se înalță cu miile, ca un potop. Suprafața fâlfâitoare a lumii se înalță, o spirală propulsată în sus de curenți invizibili. Suntele îi poartă până la cer, croncăneli și pârâituri, vuiete, bubuituri, goarne, nori de sunet viu. Încet, masa se destramă în panglici și se risipește în albastrul cerului. Câtă bucurie există în viața asta. Și întotdeauna trece pe lângă noi. Câtă bucurie fără de sens. Își aude propria voce ieșind din el, un contrapunct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și mare ’oț. — Și-atunci, ăă, cum te descurci cu zambilicile? — Am aventuri, Arn, și mi-o mai și iau la labă. Am zbârcit-o, îmi zic instantaneu în sinea mea. Am zbârcit-o! Dacă se apucă să dea pe goarnă la Daily News? ADJ. ȘEF CONDIȚII UMANE O FREACĂ, Duce și o viață de păcat, afirmă un fost coleg de școală. Titlurile din ziare. Iarăși titlurile astea, care dezvăluie unei lumi șocate și dezaprobatoare secretele mele murdare. — Ei, zice Ba-ba-lu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
aleea din fața comandamentului trece în viteză un Mercedes mare și cenușiu plin cu ofițeri de rang înalt, germani și români. Huruind puternic, două camioane vopsite în culori de camuflaj acoperite cu prelată verde, le urmează îndeaproape. Un sunet puternic de goarnă, căreia imediat îi răspunde alta, domină zgomotele cazărmii. Clădirile din cărămidă roșie ale unității militare sunt pline de activitate febrilă, asemeni unor stupi de albine. Un caporal grăbit, probabil furier după mapa plină cu documente de sub braț, explică lui Marius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
jalnic, răsună "Stingerea". Cu inima grea, Marius ascultă cântecul de adio al ostașilor căzuți care străbate aerul în vibrații dureroase. Privește în zare. Aproape de orizont, soarele se arată înnegurat, pătat parcă și el de realitatea întunecată, oribilă, a războiului. Sunetul goarnei se stinge treptat, până nu se mai aude deloc, într-un final mut care urlă spaima unui viitor prins între incertitudine și vagă speranță. Oare câți din bunii lui prieteni vor mai prinde frumoasele zile ale păcii? Sau pacea devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu degetul gaura neagră ce se cască sub fundația clădirii. Acolo am găsit asta, lângă un seif. Ridică o bucată de catifea maro murdară și zdrențuită, dezvăluind un patefon englezesc. Alături, câteva plăci cu binecunoscuta emblemă a câinelui care ascultă goarna unui gramofon și textul cu majuscule "His Master's Voice". Un seif? Ce naiba poate să caute acolo un seif? Chipul livid al lui Marius trădează chinuri îngrozitoare. Habar n-am. Era ascuns într-o nișă din perete. Noroc cu nenorocitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
tot ce îți trebuie ca să fii fericită. În timp ce Père Joseph pronunța aceste cuvinte, cerul s-a deschis deasupra mea. lumina s-a revărsat de sus în mai multe valuri orbitoare și, cu fiecare val, mai luminos, un nou sunet de goarnă răsuna în înaltul cerului din ce în ce mai înalt, reverberându-se asupra celui de dinaintea sa. Totul a fost un fel de vibrație foarte puternică, de parcă aș fi intrat deodată în rezonanță cu cerul însuși. M-am așezat pe scaun, plutind. Și, deodată, în fața ochilor
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ca un gaz. Nu înțeleg nici acum cum putea fi așa de albastră. Prin ea levitau mai multe foci, sau mai curând mai mulți elfi, mai multe himere - căci era imposibil să-ți imaginezi că animalele stupide care suflaseră în goarnă și aplaudaseră cu un sfert de oră înainte erau aceleași cu cele care se roteau acum sub apă, enorme, grase, fusiforme, cu capete făcând mișcări omenești, cu ochi înțelepți. Fiecare dintre cele trei femele și apoi, mai leneș sau mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
azi. Unii-și mai amintesc de cântecele lui, dar mai degrabă ca să râdă de vocea nazalizată care ieșea din patefoanele cu înregistrări extrem de proaste. Pe vremuri, ca să înregistreze un cântec, cântărețul trebuia să-și vâre capul într-un fel de goarnă de alamă, care-i altera complet vocea. La rândul lor, plăcile "Pathe", chiar și cele de calitate, înregistrate sub sigla "His Master's Voice", erau de ebonită și, cu vremea, se fisurau, îmbătrîneau, iar acul de fier grosolan le zgâria
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu bazooka, zvârlind peste orașe mine de brand, sticle incendiare, cearceafuri. Feldmareșalul carnagiului călare pe râuri. Butoaie de benzină arzând în alimentare. Arhive de filme în flăcări. Vânzători necrozați, lăptărese cu zona zoster. Populații în cârje, mase cu timpanele sparte. Goarnele la putere. Virusuri sub drapele. Catedrale-n ruină, cardinali în albastru, schelete peste tot. Boli de inimă la mobilizare. Cancerul ca singură sursă de energie. Fluvii evaporate și Moartea, steaua necruțătoare, trecând prin sabie până și nou-născuții. Și-o cruce
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Se răsuci toată noaptea în așternut, dorindu-și cu ardoare claxonul miraculos. Dimineața întîrzie două ore de la serviciu, prima dată de când se știa, și se duse glonț la Autoservice. Băiatul de-acolo avea așa ceva, era un model Gordini cu șase goarne nichelate, care intona primele măsuri din Marșul gloriei din Aida. De fapt, băiatul putea să facă rost de așa ceva, știa el un italian care avea nevoie de bani. În vreo săptămână avea să-i comunice arhitectului rezultatul. Firește, fiind lucru
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Nicolae Apostol, unde într-unul din atelierele murdare, pline de mașini pe butuci și platforme telescopice, îl aștepta băiatul în salopetă unsuroasă, îi arătă o mașinărie ciudată, un fel de placă de ebonită din care ieșeau, pe-o parte, șase goarne mici de alamă, iar pe cealaltă mai multe cabluri electrice. Pusă la curent, mașinăria emitea cu o repeziciune burlescă măsurile verdiene. Se adunaseră în jurul celor doi mai mulți mecanici, clienți și chiar elevi de la școala de lângă Autoservice, care se minunau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nopți în care abia mai putea să ațipească o oră-două spre ziuă, arhitectul imagină un claxon construit pe principii cu totul noi. El urma să fie prevăzut cu clape ca de pian, fiecare clapă fiind racordată la una dintre micile goarne electrice. A doua zi, duminică, îi făcu o vizită vărului său Virgil Ciotoianu, care locuia în blocul ALMO 3 de deasupra magazinului Bucur-Obor și care se ocupa cu reparații de televizoare. Până să intre în subiect, arhitectul admiră fototapetul de pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ne rugăm seară de seară să batem Olanda. „Noroc de Mircea Rednic, că a adus titlul pentru Dinamo...“, s-a trezit vorbind invitatul nostru special. Vorbind între noi, trei steliști frustrați și cu sete de răzbunare. I-am dat în goarnă până și-a scuipat toți dinții. Ia de-aici, mama ta de dinamovist! rockin’ by myself Rockul rockerilor cu cravată Dumitru UNGUREANU Există destui cetățeni onorabili care au ratat demult ocazia să ajungă rockeri zurbagii & delabrați, relicvele atitudinii contra, stâlpi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Nu-i plăcea ei să pughilească la cârpe, da măcar scăpase de noroaiele din Pantilimon. E-hei, să fi trăit mămica, alta i-ar fi fost viața ! Da-n august nouă sute șaișpe s-a tras noaptea clopotele, și-a sunat goarna la primărie, și tăticu a plecat pe front. P-ormă a început să vie țipiligu noaptea și ziua venea avioanele, pâine nu mai era, p-ormă nici carne, nici mălai, nici fasole uscată, venise iarna devreme și oamenii n-avea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
s-a zgîlțîit de peste zece ori pînă să se prăjească de tot. Pe coridor un șuierat ascuțit: Jones se prăbuși, cu picioarele muiate, rămînÎnd, cu bărbia proptită În masă. Ed intră la el. — Tyrone, Ray Coates te-a dat pe goarnă. A spus că Nite Owl a fost ideea ta. A spus că ți-a venit În timp ce vă plimbați cu mașina prin Griffith Park. Tyrone, vorbește-mi despre treaba asta. Eu cred că a fost ideea lui Ray. El te-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
zi o s-o feștelești tocmai cînd ți-o fi lumea mai dragă. Ești conștient de asta? — Am și făcut-o deja și-am mai și cîștigat bani frumoși pe deasupra. Amintește-ți de asta dacă te hotărăști să mă dai pe goarnă la Max. Valburn ieși. Cu eleganță. *** Chestii culese prin barurile de homo: nume de botez, numere de telefon. O carte de vizită i se păru familiară: „Fleur-de-Lis. Douăzeci și patru de ore pe zi. Orice vă doriți. HO-01239“. Nimic scris pe verso
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Grăsanul ieși În goană, ținîndu-se de socoteală. Cindy plonjă sub așternuturi. Bud văzu o poșetă, o goli și Înhăță banii. Cindy nu se putu abține și țipă din nou. Bud se apropie de pat. — Dușmanii lui Duke. Dă-i pe goarnă și nu te arestez. Cindy Își iți capul afară. — N-nu știu nimic... Nu știi nimic pe dracu’! Hai să o luăm altfel. Cineva a intrat prin efracție În casa lui Duke. Dă-mi un suspect. N-nu știu... — Ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]