1,546 matches
-
orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton Referință Bibliografică: gogoși / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 416, Anul II, 20 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GOGOŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346787_a_348116]
-
ne-am ajutat reciproc, am început să ne vizităm reciproc. Prietenia dintre noi a ajuns până acolo că în prezent petrecem împreună toate zilele onomastice și zilele de naștere. Reciprocitatea e la ea acasă. Cand soția mea face plăcinte, clătite, gogoși etc. le trimitem și lor și invers când Lenuța face cozonaci, prăjituri etc.ne trimite și nouă. Casele noastre fiind apropiate, vedem seara când ne culcam, dimineața când ne sculam. (La geamul tău ce strălucea...vorba cântecului. Iar când ei
O PRIETENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348498_a_349827]
-
carne cu care a trebuit să se mulțumească. Luni dimineața când a plecat la școala din Bunești a mâncat doar niște magiun cu mămăligă și atât! Ceilalți colegi de internat veneau de acasă cu fel de fel de plăcinte sau gogoși făcute de mamele lor, dar Beldie se uita lung la ceilalți cum mănâncă și răbda căci nu avea ce face. La câteva zile de la acest incident prietenul său Grapă avea să vină la internat să-l caute pe Beldie. L-
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
tevé, Ne-au mâncat la fiecare Nervii, dar și zilele, Fără să mai socotesc, Șase sute,-s multicei, La un prânz numai, halesc Două vaci și trei purcei, Iară nouă, cu belele, Rate, lefuri mici, copii, Ne prostesc cu minciunele, Și gogoși ... din datorii, Astfel că, de-ntâi april, Dus cu preșu' zi de zi, Mă întreb și io, umil, Cu ce ne-or mai păcăli?!... Sper să nu ne-arunce iar, Că ... din șase sute,-n zori, Vor rămâne numai doar Trei sute
1 APRIL ... PARLAMENTAR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345416_a_346745]
-
Poartă-ți demn cocoașă! * Ce-i mai simplu decât un calcul simplu!? Totul e absolut perfect... Bineînțeles la modul relativ. * Discreția ne ocrotește. Mai ales a celorlalți. * A început să gândească, cea ce nu-i stă în caracter (Vlad Nicolau). * Gogoșile bine dospite sunt goale pe dinăuntru. * De ce să nu păcătuim? Păcatul e creativ! * Are minte de cartier... Dar depinde de care cartier. * Poți să pui carul înaintea boilor. Boi se găsesc... * Avere: mă umfla râsul! Păi, dacă aveam avere, mai
ZICERI (41/42) UNEORI EXAGERĂM & GAURA DE LA COVRIG de DOREL SCHOR în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345429_a_346758]
-
ea se transformă în șarpe la ora șapte. Ea mușcă și fuge plângând, o iert și o uit ca pe-un gând, fie , să zburde cum vrea, cu altcineva. Cândva iubeam o minionă , s-a transformat în Gorgonă, apoi în gogoașă din care ieși un fluture mare. Totul pare obișnuit, o durere de gât, sub tăiș ascuțit, cineva s-a despărțit, ca o barcă de mal, spre oceanul global. Cineva își pune chinuitor întrebări esențiale despre viitor, dar noi stăm cuminți
MI S-A SPUS de BORIS MEHR în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345423_a_346752]
-
realizate acele platforme de interes comun. Nimeni nu a mai spus nimic. Asta mă interesa, probabil numai pe mine. Nu alte promisiuni aruncate în van de posibili „binevoitori” care doresc atenția publică. Oare s-a specializat mas media în difuzarea gogoșilor promise? Cu promisiunile electorale este clar. Sunt palavre de circumstanță și nimeni, în special vorbitorii, nu le cred. Ar fi o minune dacă „terminarea autostrăzii promise” s-ar fi realizat. În fond a fost „o renunțare” prin redistribuirea fondurilor la
CINE CÂND ŞI CUM VERIFICĂ PROMISIUNILE FĂCUTE DE CONDUCĂTORII NOŞTRI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377072_a_378401]
-
să fac o glumă Mache, iartă-mă dacă te-am supărat! Hai să mâncăm, că am pregătit masa și mai trebuie să mergem și la bâlci. Supărat Mache îi zise: - Mâncați voi, mie nu mie foame! - O să-mi cumpăr ceva gogoși și acadele din bâlci. Referință Bibliografică: MOȘ MACHE Cap.II MARIA / Dan Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Petrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
văzându-mă ajuns acasă, venea de la căsuța ei cu șorțul plin de bunătăți, mere, pere, struguri etc. că tare mă mai iubea bătrâna. După ce terminam curățenia mă apucam și făceam de mâncare, uneori ciorbă de cartofi cu smântână, alte ori gogoși cu majun de prune, ba, chiar plăcintă cu cartofi și varză. Așa că, seara, după ce se întorceau părinții obosiți de la muncă, ne așezam la o cină bine meritată. După ce părinții mei s-au mutat la Oradea prin anii '60 casa din
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
în limba huțulă, moșul patriot a interzis conversația în limba maternă huțulă. Cine nu se supunea, avea treabă cu el a doua zi, rigla în trei canturi, sau arătătorul de la hartă intra în funcțiune, palmele neascultătorului se făceau ca niște gogoși. Comicul situației era faptul că dacă rămâneau chiar doi copii în coloană, ei trebuiau să continue să meargă în formațiune, unul șef, celălalt supus! Într-o zi, ispitit de niște plante de susai proaspăt înflorite în grădina unui sătean, Mihai
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
dus chiar la dumneaei, dar...Eh, dacă ar fi trăit biata mama! Spuse femeia oftând adânc. - Draga mea, mergi liniștită. Copilele sunt binevenite la mine, a răspuns zîmbind bunica. Fetițele se bucurau în sinea lor pentru că bunica le pregătea întotdeauna gogoși sau clătite cu dulceață și de aceea, nu își ascundeau zâmbetele largi de pe față. Aduseseră cu ele câte un mic pachețel pentru Nuky, motanul răsfățat al bunicii. Au intrat în casă ș- au scos paltoanașele și din gențile care le
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
Acasa > Literatura > Proza > GOGOȘI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului - Alo? - Tușă, sunt Romeo, plec azi din Anglia și am urgent nevoie de o cartelă de telefon. Îți dau banii când mă întorc. Mă
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
rog mai cumpără patru, că mâine îți și dau banii înapoi, cu dobândă chiar. Tușa tocmai luase pensia. Ce noroc! O catelă costa 55 de lei. Dacă tot era la magazin, luă niște drojdie, zahăr, ulei, ca să-i facă băiatului gogoșile lui preferate. Le-o fi dus dorul în Anglia. - Tușă, încă trei cartele și gata, le-am spus băieților că ești în vârstă și nu se face să te tot plimbăm la magazin. Ți-am luat cafea, mai ai nevoie
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
la magazin. Ți-am luat cafea, mai ai nevoie de ceva? Nu avea nevoie de nimic, doar să vină băiatul mai repede acasă. Aluatul crescuse frumos, pufos, iar Tușa îl tăie cu buza paharului de vin, în cercuri perfecte. Rumeni gogoșile, le scurse bine și le ninse din belșug cu zahăr pudră, zâmbind în colțul buzelor la gândul că Romeo se va arunca asupra lor așa cum o făcea în copilărie. - Alo? Lavinia, când te întorci acasă? Uite, mâine vine și Romeo
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
am știut. Tușei i se tăie respirația și un val de căldură o cuprinse din creștet până în vârful degetelor de la picioare. Câteva momente nu fu în stare să mai scoată nici un cuvânt, privind ca hipnotizată castronul uriaș în care străluceau gogoșile înecate în zahăr. Am făcut gogoși, murmură într-un târziu, să veniți să le mâncați... Referință Bibliografică: GOGOȘI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
respirația și un val de căldură o cuprinse din creștet până în vârful degetelor de la picioare. Câteva momente nu fu în stare să mai scoată nici un cuvânt, privind ca hipnotizată castronul uriaș în care străluceau gogoșile înecate în zahăr. Am făcut gogoși, murmură într-un târziu, să veniți să le mâncați... Referință Bibliografică: GOGOȘI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
degetelor de la picioare. Câteva momente nu fu în stare să mai scoată nici un cuvânt, privind ca hipnotizată castronul uriaș în care străluceau gogoșile înecate în zahăr. Am făcut gogoși, murmură într-un târziu, să veniți să le mâncați... Referință Bibliografică: GOGOȘI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
mai mult AlienCărăbuș șchiopUn mușuroi de razePată în soareMonogramăPe luciul ghețiiCu undița la copcăVolbură de linInechitățiTalger mincinos:Cu toți suntem egaliScădem sufletul...PolifonieSong la vioară Caleidoscop pe noteHarababurăCrizăCe de rateuriPe piața muncii șomerCerșind o pâineBruiajSălcii pletoaseLa marginea laculuiBabe clevetind... XXIII. GOGOȘI, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012. Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
februarie 2012. Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton ... Citește mai mult DesenStatui cu socluVrabia scapă găinațPe foaia de blocPupitruPeste ponoareși umbra unui greierAre orchestrăAversăNor de lăcusteMigrații în livadăPlouă cu aripiAscuțitoareVara la
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
vedetele dragi împleteau pe gazon arabescuri uimitoare. La un moment dat nu ne mai interesa scorul, ci spectacolul, care era din belșug. Vasile venise de la Tecuci, era baiatul unui om al stadionului de acolo, nea Mitică, care oferea mereu spectatorilor gogoși calde. Era adolescența și tinerețea noastră colorată de idoli, precum Vasile și ai lui. Soț și tată iubitor, VASCO ajunsese după terminarea facultății să conducă secția de caramangerie de la Abatorul din Șendreni, unde mai trebăluiau regretații azi Nae Dima și
SE PUNE DE-O MIUŢĂ ÎN CERURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376221_a_377550]
-
cu ceva ar fi spart ceva dar nu putea risca să audă cineva și să urce la ea. Continuă să se învârtă furioasă gândindu-se. Nu știa nimeni ce făcuse. Nu fuseseră decât ele două în gară când îi servise gogoșile despre logodnă... Ah! Pirandolina! ... Citește mai mult Inelul(partea VI)Privind după ei simți cum o cuprinde furia din nou. Își strânsă pumnii până simți unghiile lungi intrând în carne. Fiecare mușchi i se încordase și avea o poftă teribilă
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
cu ceva ar fi spart ceva dar nu putea risca să audă cineva și să urce la ea. Continuă să se învârtă furioasă gândindu-se. Nu știa nimeni ce făcuse. Nu fuseseră decât ele două în gară când îi servise gogoșile despre logodnă... Ah! Pirandolina! ... XI. AMURG DE DOR, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017. Amurg de dor Nu mi-ai cerut și nu mi-ai dat nimic, Nici ca să plec dar nici să
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
și nu cu subiectul. De aici și oglindirea. Ceea ce observi sau prezintă interes față de interlocutori este, de fapt, propria ta oglindă.” Cireșe, Tatuaj, Bicicleta, Flori, Nunta perfectă, Campionul, Muza, Inelul, Mare grijă la ce faci, Struguri, Vasilică, Prietene, Micul sanitar, Gogoși, A ta până la capăt, Arhivarul, Cântecul fazanului. Le-am numărat: sunt 17 proze - 17 „oglinzi ale pământului”, ale... sinelui. Nu 7. Cu siguranță, când s-a așezat la masa de scris, Mihaela Rașcu nu se gândea la esenieni. Ea este
OGLINDA DIN CUVÂNT de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374240_a_375569]
-
ca un drept câștigat și rămas în desuetudine numai? Dacă e vorba că negustoria de principii și prăvălia de fraze produce o rentă oarecare, destul au adus prăvălia "Romînului". Publicul apreciază, îi place marfa, o plătește cu mărunțișul, 20 bani "Gogoașa patriotică". Dar statul? Ce are a face statul cu toate acestea? {EminescuOpXI 115} Ce are a face țăranul care nu știe citi și asupra căruia frazeologia d-lui C. A. Rosetti nu s-a reflectat decât sub forma de război
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bătrînei simpatici..., doi foști actori care... vor să mai joace... și-atunci se joacă pe ei..., se prefac că le pasă de ei... și de alții, de moralitate..., de cinste...; doi amărîți penibili..., țîfnoși..., cînd ramoliți..., cînd demni..., ca două gogoși sparte..., tremurîndu-le curu' de frică..., de groaza că, în sfîrșit, vor da ochii cu ei înșiși..., că vor afla cum îi cheamă... Gh. P. unu: (după o pauză în care se consumă un calm amărui) De ce-mi tot șopteai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]