607 matches
-
și înființarea colhozului sau, mai pe românește spus, a gospodăriei agricole colective care, după spusele lor, ar fi trebuit să fie <<cea mai înaintată formă de organizare a agriculturii>>, ocazie cu care s-a lansat o campanie furibundă împotriva oamenilor gospodari. Neputând să facă treaba singuri, au chemat și întăriri, adică diverse canalii sub chip de <<activiști de partid>> de la raion sau de la regiune, care umblau din poartă în poartă cu pistoale la brâu, puse în așa fel ca să se vadă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu voiau să audă de colhoz, în afară de cei mai săraci care, vorba lui Marx, <<nu aveau de pierdut decât lanțurile>>, dar cu pământul cărora nu se putea încropi nicio tarla ca lumea”. g. Cum a devenit Neculai Busuioc din om gospodar, „chiabur exploatator” „Așa se face că, într-o zi din primăvara anului 1952, tata s-a trezit cu o adresă de la Sfatul Popular Ferești trimisă de guardul instituției, prin care era Emanoil Busuioc, în anii de liceu înștiințat că a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Căoaciul. Mai Întâi a fost Învățător Ion Cotfas, un an școlar (1944 - 1945). De fapt cursurile au Început În acel an școlar după Bobotează. În anul școlar următor a venit alt Învățător, Ilisan Vasile al lui Mihai din Preluca. Om gospodar și Înstărit, ca toți ai lui Mihai, care și-a făcut timp pentru a Învăța copiii o jumătate de zi, iar după aceea Își vedea de gospodărie. Un adevărat reviriment s-a Întâmplat când În aceeași casă, prin anii 1946
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Al doilea, Neculai, tatăl fetelor de pe Coastă: Victoria și Ileana. Al treilea, al cărui nume nu l-am aflat, știu că a fost tatăl nevestei lui Dumitru Blaga, venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, un om de mare omenie și bun gospodar, tată autoritar dar drept, imparțial cu toți copiii, șapte la număr. Copilăria și adolescența am petrecut-o cu aceștia și erau buni camarazi cu o educație frumoasă. Fetele de pe Coastă s-au măritat târziu și au lăsat urmași care la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Doltea (Toader al lui Picior de Porc). Blaga Dumitru, cel venit de pe Pârâul Gălăuțașului prin căsătorie avea gospodăria situată imediat după Floarea Coconetului și va avea șapte copii. Și uite că am ajuns la Toader Filipaș (al Gorii) cel mai gospodar și unul dintre cei mai de omenie oameni pe care iam cunoscut. A făcut armata la austrieci Înainte de Primul Război Mondial undeva prin Munții Alpi. Avea un dar de a povesti rar Întâlnit. Povestea Întâmplări din armată pe care le
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Răcușana, un sat mic, parțial moșie boierească, s-a înființat în 1955 și localul s-a construit în 1962. Din lipsă de elevi s-a desființat în 1998. Primul învățător a fost tot Hristache Popa, urmat de un alt bun gospodar, Tache Brumă (alt prigonit al sistemului - avem carnetul lui din prizonierat) și apoi de I. Postovaru. La această școală au fost arondate satele Răcușana și Hanța (Deal și Vale) apoi și din Giurgioana până la desființare. Așa, ca o presupunere, școala
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
casa lui Postăvaru până la Gheorghe Basoc, iar Ghioca a făcut biserica noastră, cea de la Boghești și cea de la Bârlad. Nu se pune problema ca pe boier să-l fi chemat Ghica, el se numea Ghioca. În Giurgioana au fost oameni gospodari din tată-n fiu. Eu îi știu pe Anton Dorin, Gh. Basoc, Ghiță Ivan, aici lângă mine a fost Ionel Basoc. Am rămas fără vedere din anul 1994, adică de exact 18 ani! Uite așa fac treabă de îl întrec
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fete, Constanța, Maria, Margareta; în Țepu, trăiește cea mai mică, Licuța (Margareta), profesoară, căsătorită cu prof. Ionel Basoc, cu urmași, 2 copii. Moș Mitriță (Dumitru) Chitic a avut tată pe Ion și bunic pe Alexandru Chitic, dar acest om foarte gospodar în sat, deschiaburit și el, împreună cu soția au copiii Silviu (militar de carieră), căsătorit cu Viorica și un băiat, Ciprian; și al doilea, Dan, căsătorit cu Doina, absolventă al ASE București, cu care are 2 copii, reușiți, în București. Din
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi hodinește Și te veselește!». Sunt aspecte de comportament, cu ducere și cu întoarcere, care apropie pînă la familiaritate chipul lui Dumnezeu din ceruri cu al gospodarului ideal de pe pămînt, ridicat, sărbătorește, de la treapta de om la aceea de domn. Covorul cosmic indicat de mioara năzdrăvană și purtat „prima dată” de însuși Dumnezeu în chip de cioban se distribuie ca dar și altor susținători vrednici. Balada de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se lăsa impresia unui început de familie aleasă și dăruită în clipe augurale de către ocrotitorul divin; și început de domnie, fixată geografic și legendaro-istoric. Fratele de la domnie, din varianta în discuție, se numește Ciobănașul; celălalt joacă rolul păstorului bogat și gospodar, asemenea lui Dumnezeu din exemplele anterioare. Se resimte oarecare tautologie în onomastică: Mircea (din Mircea Ciobănașul), dincolo de radicalul mir, pare un (pre) nume consacrat pentru viața de stînă. Celălalt poartă cu discreție semne care încă îl mențin în anonimat: Cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
șerpuitor de la margine de sat, grăbindu-se să ajungă în aval la marele lac, care era nestemata acelor locuri. Castelul conacului situat pe o imensă stâncă de piatră, străjuia impunător și maiestuos împrejurimile feerice. Așezarea din vale locuită de oameni gospodari și bogați, încânta priveliștea prin casele mari construite din piatră de granit, acoperite cu țigle de ardezie. Acest tărâm montan era renumit prin bogățiile aflate în pântecul generos al pământului:aur, chilimbar și multe cristale prețioase. Creștinii plaiului de vis
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și am stat de vorbă, pe Îndelete. - Haide, spune, te ascult! - Nici nu știu cu ce să Încep! Îl știi pe Nelu, cel cu care urma să mă mărit?! - Da, cum să nu, Îi cunosc și părinții: sunt niște oameni gospodari, de treabă. Chiar mă bucuram că faci o partidă bună, căsătorindu-te cu el. - Da, este adevărat dar pentru ei am fost o simplă răzbunare de familie! - Cum, așa? Victorița luă o gură de cafea, Își trase aer În piept
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
s-a Încurcat cu un țigan și s-au căsătorit, aducându-l acasă, unde locuia cu mama ei care era văduvă.Nu după puțin timp a dat naștere la o fată; a ieșit frumoasă ca o indiancă. Țiganul este foarte gospodar; muncește pământul pe care Îl au În proprietate și crește pe lângă casă păsări și animale. Fata lor a terminat liceul și a plecat În Spania să muncească. - Nae, am auzit că fata ta s-a căsătorit cu un bărbat străin
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
o experiență pe care nu o voi uita. Tanti Florica este o femeie de la țară. Ea nu a știut altceva În viață, decât să muncească. Norocul ei este că are alături un bărbat care Încă o mai iubește și foarte gospodar. Au un băiat care este realizat. Este doctor -chirurg, șef de secție, la un spital din București. Sunt În relații foarte bune. Nora ei este din aceeași localitate și are o firmă de contabilitate. La rândul lor, au doi copii
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
vacanțe; i se umple bătătura și sufletul de bucurie. Nu știe cum să le mai stea În față. Este o bună gospodină și toate preparatele ei sunt eco, făcute din producție proprie: crește oi, vaci, păsări, porci, ca tot omul gospodar care sfințește locul pe unde calcă. Nu duce lipsă de nimic și copiii când pleacă de la ea, pleacă Încărcați, cu de toate. Numai că, de vreo câțiva ani, de atâta speteală, o doare mijlocul și nu mai poate să se
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Dar orișicât încerca să o scoată din inima lui, nu reușea. Avea nevoie de prezența ei ca de pala de vânt în mijlocul lui Cuptor. S-ar fi topit fără ea. Flăcău în toată firea, bărbat nu alta. Înalt și gospodar, cu ochii de tăciune, cu buze ca zmeura coaptă, cu părul ca bobul de grâu curat și se topea ca ceara în foc când o vedea. Tăcea însă. Ori de câte ori trecea pe lângă ea, tăcea. Dacă Anica nu- l
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
-te-n coace, ce ai?.... - Iete colea măliguță, borș cu fasole și ouă cu jumări. - Bun, bun.... Sfioasă, femeia îi așeză masa. Nu ridică privirea. Îi era teamă să nu-l supere. Când l-a luat, era flăcău mândru și gospodar în sat. Nici ea nu era de lăsat. A avut zestre frumoasă și era întrebată de flăcăi. În sat nuntă mare de sâmbătă până luni. Ion așa era, pâinea Celui de Sus. Cu vorbe dulci o dezmierda. Se lăuda în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
luminița de la capătul tunelului nu se mai vede; acum privim tablouri cu secerișul lanurilor mănoase de grâu, cu porumb, cu floarea-soarelui, cu viță de vie, tablouri cu păduri și codrii verzi în picioare, tablouri cu case cu cerdac și oameni gospodari și tablouri cu bunici citind povești nepoților. Fugi vară și ascunde-te într-un ciulin că atât ai putut să naști; sânii tăi sterpi au adus numai foc, crăpăturile pământului parcă sunt lipitori iar speranța, ca o fată morgană... Fugi
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
averilor mănăstirești, hanul se afla sub oblăduirea mănăstirii Socola. Apoi a trecut în stăpânirea Primăriei Iașilor, care la 23 octombrie 1892 îl vinde lui Anton Andreescu. De la acesta, tot prin vânzare, ajunge la Toader Luca, din satul Păun. Acesta, om gospodar, îi schimbă înfățișarea, scoțându-l în lume... De unde până unde s-a ajuns la numele pe care îl poartă și astăzi? Cei care i-au dat acest nume au fost urmașii lui Toader Luca, Costache Luca și cu nevasta lui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
iar unii din băieți economiști... Anton a devenit chiar actor, apoi militar de carieră, ajungând până la gradul de colonel, dar a murit eroic în primul război mondial. Unul din fii - Costache - a rămas fără studii înalte, dar era un bun gospodar și plin de îndrăzneală. După moartea hangiului, afacerea a rămas pe mâna Coanei Tinca, a lui Costache și a lui Dumitru, economist de meserie, dar fire boemă. Avea mulți prieteni cheflii pe gratis, însă... După un timp, hanul a început
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mic până la cel mai vârstnic, toți fiind pătrunși de cultul pentru muncă. Hărnicia, priceperea în organizarea și efectuarea muncilor agricole și gospodărești, cinstea etc. erau criterii valorice operante în alegerea ginerilor sau nurorilor („...este din familie de oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori” etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
data asta eu ți-s nașul, da’ să nu ți-l faci de râs pe ăsta adevărat! Îl privi pe Vasile a’ lui Tofan: - Dacă mă vindec nașule, o să-ți păzesc și matale grădina. Durerea- l făcu să închidă ochii. Gospodarul musafir îl prinse bine-n brațe, după care el simți un zvâcnet ascuțit în tot corpul. Nașul îi trăsese mâna, făcând ce trebuia pentru a-i pune oasele la loc dar, pare-se nu reușise. Cuprins de groază din cauza durerii
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
toți consătenii lui aveau cai, și în timpul iernii, când nu aveau prea mult de lucru la câmp sau în grădină, făceau cărăușie până la Prut, adunând de prin sate sumane pe care le băteau în pive, după care le aduceau înapoi gospodarilor. Din față, stârnind colbul drumului uscat, apăru o căruță. Era bădia Niculae, vecinul de peste drum. Văzându-l, uită toate gândurile despre apariția lui triumfală, în postura de învățător, în sat. Își aminti: cu ani în urmă, după ce sărea gardul în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
târziu proprietarul porcului întrebă: - Oare nu există, totuși, o posibilitate de rezolvare? Gânditor și serios zic: - Da, și cred că tratamentul pe care îl propun va putea rezolva această situație și veți putea tăia porcul conform tradiției și odată cu oamenii gospodari din comună. Ca la un semn cei doi fac cu mâna spre ospătari, zicând: - Încă două sticle de Cotnar, câte-o friptură și apoi cafele. Cumătrul, încălzit de paharele de băutură, îmi face din nou semn pe sub masă, întrebând: - Dar
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
au plecat în străinătate. Cel mai vârstnic membru al fanfarei, Ion Chiriac, are 75 de ani, iar cel mai tânăr, Eugen Antohi, are 7 ani și cântă la trompetă. Cei mai mulți locuiesc în așa-zisul «cartier» al muzicanților. Toți sunt oameni gospodari. Mă zbat să găsim niște sponsori cu ajutorul cărora să ieșim din nou în lume", ne-a declarat Valeriu Enciu, primarul comunei Cozmești. Ca mai toate formațiile artistice din județ și fanfara din Cozmești suferă de lipsa bazei materiale. Sunt instrumente
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]