2,466 matches
-
iar vine Iacob în casă! zicea mama - Las să intre, ce-ai cu el? răspundea tata - Nu mai suport! Iar îmi cere căldare de muls vaca! Auzim bătăi în ușă: Poc! Poc! Poc! apoi: - Buna ziua... buna ziua!... Acasă-s gospodarii? - Acasă, da, acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani Ileana, dacă puteți să-mi împrumutați
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Tablou de basm. Ninge ca-n poveștile fraților Grimm. Pe uliță, plugurile de zăpadă, făcute din scândură „de 10” și trase de trei sau patru perechi de boi, lucrează de zor și fac pârtie, ca să se poată circula. În șurile gospodarilor, plugurile de arat și grapele se odihnesc. În grajduri, vitele se întrec la mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
a început activitatea în administrația publică locală încă din perioada anilor 1970, ocupând funcția de primar până în 1984, un an mai târziu fiind viceprimar, pentru ca, până la pensionarea din 1987, să îndeplinească atribuțiile de agent agricol. În timpul când a fost primul gospodar al comunei s-au pus cărămizile primului sediu administrativ, a fost pietruit drumul județean Scânteia-Ipatele, a fost electrificată o mare parte a satului, au fost construite și renovate școli și grădinițe în satele componente. Gheorghe Juverdeanu s-a născut la
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
și consensuri, fără a sista scandalul și bîrfa ca metode de comunicare politică și mai ales publică, rămânem codașii Europei în multe Pentru a proba ce înseamnă menținerea satului românesc cu întreg ambientul, dar și necesitatea pomilor roditori în curtea gospodarului și pe ulițe, am adus în Dorul de-acasă, să ne vorbească din pp. 334-337, englezul Graham Robinson, stabilit la Ienuț-Mureș. Cât privește importanța activității Cenaclului la distanță și realizarea ciclului de Antologii cu autori din întreaga țară, prezentarea acțiunii
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
și 20.000 hectare în zona de munte." ... 9. Articolul 14 va avea următorul cuprins: "Art. 14. - (1) În situația în care proprietarii de păduri care fac obiectul prezenței secțiuni nu pot îndeplini condițiile menționate la art. 12, aceștia vor gospodari pădurile ce le aparțin, pe baza contractuală, prin Regia Națională a Pădurilor sau prin unități specializate, autorizate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura. (2) Prin contractul încheiat între părți se stabilesc drepturile și obligațiile proprietarilor de păduri și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124891_a_126220]
-
din România utilizează internetul. În mediul urban, consumul zilnic de internet pentru segmentul de vârstă 14-64 de ani a crescut de peste 7 ori din 2002 până în prezent, de la 8% la 56%. Același procent, 56%, reprezintă procentul persoanelor ce locuiesc în gospodarii din mediul rural care au acces la Internet. Din acest punct de vedere, Internetul reprezintă a doua utilitate, după electricitate, la care locuitorii din rural au acces și pe care și-o permit. Dintr-un mediu considerat elitist, accesat cu
STUDIU BRAT despre români: Fenomen care depășește orice graniță by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104995_a_106287]
-
avut nimic, erau lipsiți de perspectivă. Sărăcia lor de ieri trecea prin timp la fel de-ntunecată precum erau și fețele lor întunecate de dezgust și grija zilei de mâine. Îl priveau chiorâș pe Vasile, până mai ieri „om de treabă, vrednic, gospodar priceput la toate și cu minte sănătoasă”. Îl înjurau în gând, plini de invidie și chiar de ură. S-au răzbunat pe el și pe alții ca el, defrișând, pe ascuns ori chiar la lumina zilei, tot ce le-a
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii lui Nicolae Bulumac, El a pus într-o mai mare măsură darul hărniciei, făcându-l asemenea țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate întruchipând, pe atunci, hărnicia. Nicolae Bulumac se aseamănă cu țigăneștenii mei de odinioară, care plecau cu plugul la
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1484269225.html [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
și insolit atmosferei. Nu mai poți întrezări nimic din frumusețea de altădată, care a apus în ultimii ani, de când au fost impuse noile schimbări și din cauza lipsei de fonduri și de personal. Reabilitarea construcțiilor și prezența unei mâini de bun gospodar ar face din locul acesta, binecuvântat de Dumnezeu, un punct de atracție pentru îngrijirea sănătății oamenilor din preajmă, dar și a străinilor. Totul este posibil, căci neînfrântul doctor Nicolae Bulumac trăiește profund filosofia omului care își clădește mereu un nou
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1484269225.html [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
frunte cei doi boi. Deci erau buni de înjugat / Și puși la treabă de îndat’. Dar omul n-avea plug, nici grapă, / Teleagă, car, sanie, sapă, Tânjeală, hrepcă sau țăpoi / Greblă, cârceie, coasă-apoi Și multe altele pe care / Omul cel gospodar le are La casa lui, ca să muncească / Și traiul să-și agonisească. Dacă se întâmpla cumva / S-aibă nevoie de ceva, Săracul iute se ducea / La ceilalți oameni, de cerea. Cu cereri îl toca mai tare / Numai pe fratele mai
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
goale ascultăm. Trupul țării e-n pericol,elanu-i este amputat. Dinspre est se-anunță viscol, fratele e-nstrăinat. Prin miză parlamentară și sentimentul național, Se transformă dintr-un foc sacru,într-un joc electoral. La români faima avută ,de oameni cinstiți, gospodari, A dispărut, când apărură guvernanții cei avari. Cu foc Dunărea străbate un drum de ură pustiit. Și ne duce-n țări departe, doar faima de neam sărăcit. Salvându-ne averea țării libertatea ne apărăm apărăm. Nu ne vor blestema urmașii
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1426796902.html [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
am căutat oglinda în frunza toamnei și frunza mi-a răspuns. Sunt asemenea ei”. Piesa “Ana” pornește de la legenda Meșterului Manole. O legendă actualizată la condițiile în care muncesc meșterii “tranziției”. “Meșterii” ajută la descărcatul porumbului într-o casă de gospodar, la țară. Mănăstirea din sat are și un “Așezământ Social” numit “Sfânta Treime” în care locuiesc bătrâni. Peste veacuri, o altă Ană, acceptă sacrificiul de a se dedica bătrânilor și bolnavilor unei mănăstiri, pe care urmează să-i îngrijească. Meșterii
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
camera roz” a doamnei Bonte, unde toate obiectele din ea erau de culoarea roz. Era aprilie și în grădina din spatele casei, am descoperit o adevărată oază a frumuseții florale. În dreapta era o peluză cu gazonul tuns de o mână de gospodar ca pe un stadion bine îngrijit, iar în stânga, după ce săreai un pârleaz, radiau de frumusețe straturile cu flori ale domnului Zaharia, mândria sa, un adevărat spectacol floral. Narcisele se înșiruiau de-a lungul grădinii pe trei rânduri late cam de
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491207672.html [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
atunci nu avea altceva la dispoziție. Părinții erau ocupați cu alergătura pentru bucata de pâine care trebuia pusă seara pe masă iar copiii rămâneau în plata Domnului. Cine avea mai mulți copii și nu-i putea hrăni, îi lua un gospodar mai înstărit, de suflet și aceștia slugăreau pentru haine și mâncare până le venea timpul să plece în armată sau să se mărite dacă era vorba de fete. În timpul foametei veneau din Moldova grupuri de tineri, băieți și fete care
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
grupuri de tineri, băieți și fete care se ofereau să muncească numai pentru mâncare. Și nimeni nu se gândea atunci să blocheze șoseaua națională, până când avea să trimită guvernul alimente și apă minerală pentru săraci. Nimeni nu-i întreba pe gospodari dacă mai au sau nu puteresă-și lucreze pământul, ori dacă au cu ce să iasă din iarnă. La început tata a lucrat la SAR Telefoane București iar mai târziu s-a angajat ca paznic pe șantierul Casei Scânteii de unde, când
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
sau „minori mari”, cum le-ar spune G. Călinescu celor din urmă), aceștia făcând obiectul de cercetare al primei părti (Scriitori de ieri. Comentarii literare, exegeze, portrete,omagii). Astfel, plecând de la unele informații de istorie literară referitoare la familistul și „gospodarul” Tudor Arghezi (Povestea Mărțișorului. Casa memorială a lui Tudor Arghezi), trece în Ardeal pentru a ne încânta cu ideile din cele mai frumoase creații lirice ale lui Lucian Blaga, revelând principalele teme ale acestora, dintre care se desprind natura ca
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1468402834.html [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
smerenia de care eram în stare, pentru că știam că trec pe sub Catafalcul Domnului. Între timp, sunt mai săracă un pic pe lumea aceasta, pentru că tatal meu s-a dus să ne aștepte pe toți pe lumea cealaltă, el fiind mai gospodar și mai prevăzător. Dumnezeu să-l aibă în pază! Altminteri, cu stăruință ființez în lucrarea desăvârșirii și, din zicerile preotului David de la Biserica Ortodoxă Română din Ierusalim, m-aș bucura dacă, vi s-ar cuibări într-un colț al minții
CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE de DONA TUDOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cel_ce_a_spanzurat_pamantul_pe_ape.html [Corola-blog/BlogPost/358779_a_360108]
-
havuzurile de apă, pe care o pulverizează cât e ziulica de mare, creează confort termic gorjenilor și bună dispoziție, și asta fiindcă au un primar de acțiune, pe dl. Florin Cârciumaru și un președinte al Consiliului Județean, Ion Călinoiu, adevărați gospodari. Când am părăsit Cișmigiul, această „oază” lăsată în paragină, versurile voievodului Limbii Române din poezia „Veneția” îmi sunau atât de triste în urechi, iar sufletul mi-a rămas încărcat pentru mult timp cu o imensă supărare, că acești oameni pe
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_trist_foarte_tr_marin_voican_ghioroiu_1344159713.html [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]
-
putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din Munții Apuseni, Ardealul ne întregește la propriu ființa națională, iar când un ardelean „descalecă” în Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, poți fi sigur că va aduce cu el spiritul gospodarului, al lucrului cu adevărat bine așezat la locul lui. Am avea nenumărat exemple, dar eu, astăzi, la frumos ceas aniversar, aș dori să vorbesc, pentru început, doar despre un om deosebit de drag mie, domnul inginer Vasile Joanta, unul dintre „produsele
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442491702.html [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusețea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea stațiunii balneo-climaterice lângă ,,Pădurea Crăiasca,, rezervație naturală cu arbori seculari de stejar și larice, inclusiv despre obiceiurile și tradițiile populare, precum Tanjaua - sărbătorirea primului gospodar ieșit cu plugul la arăt, târgul săptămânal de vite, măreția și splendoarea altor obiceiuri locale, arhitectura construcțiilor în stil local, existentă în satele aparținătoare a unor izvoare naturale și borcutul din satul Breb. În continuare, în holul unei pensiuni a
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1477037804.html [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
prin iarbă Un inel și o potcoavă. Iute le-a mai înhățat, În căruț le-a așezat Și spre casă s-a-ndreptat. Gândi el în sinea lui: ,,Potcoava o-așez în cui, Belșugul hambarului, Iar inelu-l dau în dar Fetei unui gospodar, Poate-ajung și la altar!" Mergea Aricel pe cale Ca-ntr-o zi de sărbătoare, C-o mână pe cingătoare, Când o zbughi pe furiș, Dintr-o tufă de măcriș, Strâns de-urechi cu un bariș, Cu blanița-catifea, Iepurililă ce plângea De
ARICEL -DOCTOR FĂRĂ VOIE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Aricel_doctor_fara_voie_mihaela_oancea_1393319644.html [Corola-blog/BlogPost/353733_a_355062]
-
rămasă la picioarele boilor. Tot acest ritual avea loc în gospodăria plugarului. În unele zone, există obiceiul că toate plugurile să se adune pe islazul satului, unde în prezența plugarilor, preotul oficia o slujbă de sfințire a apei pentru fiecare gospodar în parte, după care aceștia mergeau acasă pentru a face ritualul amintit. Dintre toate obiceiurile străvechi, în zilele noastre, se practică ritualul de fierbere sau coacere a celor 40 de mucenici sau sfințișori, în care rolul principal îi revine tot
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Macinicii_stefan_popa_1393950448.html [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
uscat, iar roțile făceau destul zgomot, și câinii din cătunul Delurenilor ieșeau în urmărirea drulețului necunoscut, o și zări pe Didina în pridvorul casei, care era mai surâzătoare ca în seara trecută și părea că-i așteaptă vizita. - Bună ziua dragi gospodari!... a spus în momentul când Naie ieșea din casă. Bucuroși de oaspeți? - Vai... conașule Pandelică, mai întrebați?! Bine ai venit!... zice Didina care-l sorbea din ochii ei de mure coapte. Ce s-o fi petrecut în sufletul ei? Oare
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vi_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360224006.html [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > STAU ȚURȚURII LA STREȘINI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau țurțurii la streșini ca niște lampadare, Își dorm toți gospodarii somnul cel dintâi, Doar tu măicuță scumpă, pe gânduri mai rămâi Privind la dalba lună, spre ceruri, visătoare. Din depărtarea mare cu dor privesc și eu, Știu că n-ai somn și temeri te încearcă, Ai vrea ca vreme-n
STAU ŢURŢURII LA STREŞINI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Stau_turturii_la_stresini_0.html [Corola-blog/BlogPost/359476_a_360805]
-
raion, de o butelie de aragaz și se lipsi astfel pentru întâia oară în bucătăria satului de paiele tradiționale sau de lampa de gătit cu petrol. Casa lor nu era dintre cele mici, dar nu prea avea acareturi, semn că gospodarul nu prea se ocupa cu agricultura și n-avea nici vite, nici nutrețuri.” Impresiile specifice casei, prispei, bătăturii, curții, locului, în general, sunt în strânsă legătură cu viața omului și condiția lui. Între om și lumea exterioară, între țăran și
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]