1,645 matches
-
în carne și oase. O să redau un scurt fragment de dialog spontan și sincer: CORNELIA APOSTOL (IAMANDI) Reporter: Sărut mâna Cornelia! Bine te-am găsit! Te-ai înțelenit aici, la Ivești - Galați, ai o căsuță frumoasă, o curte ordonată, ești gospodină și mă bucur. Tu îți mai aduci aminte de colegii tăi de la liceu? Cornelia Apostol (Iamandi): Îmi aduc aminte de toți, cu drag. R: Ai o viață plină. Mi-ai spus că ești mulțumită de ea. De unde izvorăște această mulțumire
O LECŢIE VIE DE ISTORIE ŞI CULTURĂ DE MARE CLASĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362944_a_364273]
-
te părăsesc, mă duc și eu, mă duc în lumea largă. era un cântec pe vremuri (când mă jucam cu puța prin țărnă) al cărui refren, abia acum, îmi țiuie în urechi: ”din cocoș nu faci găină, nici din curvă gospodină!” ce să mă fac, eu, cu tine?! de când mă știu, m-ai făcut de rușine, la istanbul, la moscova, la berlin, la budapesta, la londra, la madrid, la roma, dar unde dracu nu m-ai făcut de râs, mamă țară
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
pentru tine! maică țară, spune-mi, o să te doară dacă plec și eu, cum a plecat mai toată floarea matale? ăia cari au avut oleacă de minte, ăia cari au știut că din cocoș nu faci găină, nici din curvă gospodină! mă duc, mămucă, mă duc unde o-nțărcat mutu' iapa, mă duc la marginea pământului, să nu mai aud de tine! dar după revelion, mai stau să crăp niște sarmale, că tare bune sarmale mai faci matale și vreau să mă
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tudorel începu colinda alergând din poartă-n poartă : bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!... Ieșeau gospodinele și-i dădeau bolindeți, alintându-l cu vorbe blânde și glumețe. Și traista...se umplea. Dar el nu mai avea răbdare. Alergă într-un suflet la casa învățătorului său din clasele primare. -Bună ziua la Ajun! -Tu ești, măi Tudorele
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
gândind. Artemie se însurase doar pentru hirotonisire?! De ce nu-și alesese o femeie pe care s-o iubească? Întrebări superflue... Se însurase cu Marieta care se încadra în standardele impuse de tatăl său, natură tipic rural-tradiționalistă, pentru care nevasta era gospodina casei și desemnată perpetuării speciei. Doar față de bunica Geta, Vidu avusese o altă atitudine, copleșit de firea ei blajină, de echilibrul în tot ceea ce făcea, de totala devoțiune față de el și ai casei și, nu în ultimul rând, de iubirea
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
mă tot necăjește Când amarnic strălucește, Și ne umple de căldură, Nu ține cont de măsură! Acu-i iarnă și e frig, Îl privesc cum stă cârlig. Scară de-aș avea, pe loc, I-aș da cușma și cojoc. Mică gospodina În grădina cu bunica Mă joc toată ziulica. Ea tot sapă și plivește, Eu doar o privesc, firește. Am glumit, sunt hărnicuța, I-aduc apă în olcuța. Când de lucru obosește Și-o clipă se odihnește. Până-n seară sade frate
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
udat și n-ai săpat , Bunicuța m-a certat! Trebuie să recunosc, Buruieni sunt peste tot! Harnica fiind, pe data, Am pus mânuța pe sapă Și-am săpat și am plivit, De n-a mai rămas nimic. De o așa gospodina, Râd și puii de găină. Acu seamăn bob cu bob, Ca să crească tot la loc. Seară e și-am obosit, Toată ziua am muncit! Spre casă merg că furnică; Cine-i sprintena? Bunica! De ziua măicuței mele De ziua măicuței
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/author/artelesistiintelevietii/... III. POVÂRNIȘ, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1211 din 25 aprilie 2014. Ți-ai zis că n-o să-ți irosești viața ca n-or să meargă vecinile-n urma ta minunându-se ce gospodina în viață, ai fost, cu ferestre frumos strălucitoare iarnă târziu și piftele inovate-n frigider. Ți-ai jurat strâmb că ai să iubești neîncetat și intens, cerul și pământul la fel, nu să închizi ușa cu cheia îndată ce-ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
îndărătul dungilor sale. Te văd, să știi, si acum cum mustești așteptând. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/ Citește mai mult Ți-ai zis că n-o să-ți irosești viațacă n-or să meargă vecinile-n urma ta minunându-sece gospodina în viață, ai fost,cu ferestre frumos strălucitoare iarnă târziuși piftele inovate-n frigider.Ți-ai jurat strâmb că ai să iubești neîncetatși intens, cerul și pământul la fel,nu să închizi ușa cu cheiaîndată ce-ai intrat în cutia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
asupra mea. De altfel chiar vă rog să uitați vremurile când am crezut în vorbe, toate înșelătoare. Acum sunt complet un alt om, iubitoare și dornică de fericire pentru care voi lupta cu toată puterea ființei mele. Era o bună gospodină, harnică, modestă necerând niciodată nimic pentru ea decât Leon să o iubească. Nu a durat mult și casa lor a devenit de nerecunoscut, model pentru vecini și uimire pentru toți care i-au cunoscut înainte. Lea, fire veselă și comunicativă
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
el nu se plângea niciodată. Om cu un suflet de aur, harnic și priceput la toate, săritor la nevoile vecinilor, sau oricăruia îl solicita ceva, nerefuzând niciodată pe nimeni, l-a făcut foarte iubit în întraga localitate. Astfel că majoritatea gospodinelor în special știau că Leon le va aduce orice ar comanda și astfel nu trebuiesc să se mai deplaseze la oraș. Prin hărnicia lui și a ei, casa se aranjase destul de bine, nimic nelipsindu-le. Se avea bine cu toți oamenii
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
va suna ceasul, vino la biserică și ascultă cuvântul Domnului!” Parcă îl și vede pe popă cu barba lui neagră și cu alura de sfânt. „Negreșit, duminica viitoare mă voi duce. Așa e, nu știi când vine vremea”. Mărioara, vrednică gospodină, dar și soață cinstită și iubitoare, mesteca, în acest timp, mămăligu ț a galbenă ca aurul. Aburii se ridicau odată cu mirosul parfumat și fierbinte spre tavanul din brad lăcuit și gândul o duse că de mâine va începe recolta nouă
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
casa și bătătura de o grădină la fel de mică în care Vasile Boțoghină avea câteva straturi de ceapă și usturoi. În grădină și curte, omul făcuse un grajd pentru cai.” O altă înfățișare exprimă casa lui Isosică, femeia lui fiind ,,prima gospodină din sat care făcu rost pe-acolo, pe la raion, de o butelie de aragaz și se lipsi astfel pentru întâia oară în bucătăria satului de paiele tradiționale sau de lampa de gătit cu petrol. Casa lor nu era dintre cele
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
și Crăciun, îl vedeai pe străzile Domneștiului, cu o cutie legată cu niște bete colorate de gât, ca un țambal, în care stăteau pachetele de toate mărimile de drojdie - de 1 leu, 2, 3, 4, sau 5 lei, pe care gospodinele le cumpărau în vederea frământării cozonacului, tradițional al marilor sărbători. Cumpăra toată drojdia de la cooperativele de consum din comună sau comunele vecine, pe care o vindea locuitorilor câștigând câțiva șfanți necesari supraviețuirii. Sau ... poate oameni cu suflet de la depozitele din Câmpulung
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
foarte bine, spre binele copiilor. Nepoții o iubesc și o respectă iar ea este bucuroasă când vin cu toții în vacanțe; i se umple bătătura și sufletul de bucurie. Nu știe cum să le mai stea în față. Este o bună gospodină și toate preparatele ei sunt eco, făcute din producție proprie; crește oi, vaci, păsări, porci, ca tot omul gospodar care sfințește locul pe unde calcă. Nu duce lipsă de nimic și copiii când pleacă de la ea, pleacă încărcați, cu de
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
istoric, cât și doamna Bucurenci Nicoleta, în vârstă de 58 de ani, la casa căreia ajungem însoțiți de către domnul profesor pentru a vedea unul din puținele cuptoare din sat care au mai rămas funcționale pentru coacerea covrigilor. Doamna Bucurenci Nicoleta, gospodină harnică și pricepută, pregătește covrigi cu ou de la vârsta de 16 ani după o rețetă străveche, învățată de la una din specialistele satului,Veta Poștoacă, și este dispusă să continue această activitate câte zile va mai avea, stând în genunchi, în
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
a scos jarul obținut din lemne de brad, cât și al muncii neîntrerupte din momentul începerii frământatului până se termină coptul. Timp de aproximativ două săptămâni cât durează pregătirea covrigilor cu ou, cuptorul gazdei noastre, ca și cele ale altor gospodine din sat funcționează neîncetat. În viața comunității muscelene, scopul inițial al pregătirii covrigilor cu ou asociază cultul vieții cu cel al morții. Ei se pregătesc în preajma marilor sărbători religoase, Paștele și Rusaliile și se împart pentru pomenirea morților, la Paști
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
nu a dispărut, să fie pregătiți tot timpul anului și în cofetării. În fiecare an organizatorii își propun premierea celor mai reușiți covrigi cu ou prin organizarea de concursuri în cadrul Festivalului de la Lerești la care în acest an au participat gospodine din localitățile: Bilcești, Câmpulung, Voinești, Dragoslavele, Rucăr, Bughea de Sus, Stoenești. Pe o scenă în aer liber, formații de dansuri populare, alcătuite din copii și adolescenți de la Școala Generală din Lerești, Școala Națională „Oprea Iorgulescu” din Câmpulung, Școala „Nanu Muscel
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
și îți fură privirile prin strălucirea lor. Multe alte plante medicinale găsești pe dealurile din împrejurimi. Aici mâncarea și friptura sunt mai gustoase și apetisante, făcută la ceaune și pe grătare, decât în cele mai bune vase gătite pe aragazele gospodinelor. Muzica de la boxele aparatelor de radio este înlocuită de cântecul păsărelelor, zumzetul albinelor și susurul izvoarelor care își armoniază glasurile slăvind parcă pe Cel ce le-a creat. Trossingen rămâne locul ideal al tuturor celor care doresc să-l viziteze
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
iar cohorte de nori sure gonesc vara, ca să plece ! Frunze parcă-s arămite, se desprind și-ncep să cadă. Se așază adormite, vânt le-adună în grămadă. Pe tarabele din piață stau puzderii de legume ! Forfotesc pline de viață fete, gospodine... lume... Iar cămările așteaptă ca să facă iarăși plinul. Roada-n vie este coaptă. Fum, pastramă, must, dar vinul ?! Ne oferă bogăție, tot ce trebuie în casă. Toamnă, mulțumescu-ți ție, sunt bucate noi pe masă ! S-a întunecat iar cerul. Lumea
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
fac o supă cu tăiței de casă și un sote. - Cu plăcere domnule Condurache. De ce nu? Tot nu mă grăbesc să ajung acasă, doar nu mă așteaptă nimeni. Chiar, vă pricepeți la gătit? - Așa, cât de cât. Nu ca o gospodină ca dumneavoastră, dar în fine, mă descurc binișor în bucătărie. - Bravo! Unde ați deprins această îndeletnicire? întrebă ea, făcându-se că nu a auzit remarca despre priceperea sa în bucătărie. De unde putea să știe Condurache cât de pricepută este, doar
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
Acasa > Impact > Scrieri > DOAMNA FIRA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Fironica este una dintre cele mai elegante doamne din sat. Toată lumea o știe. Pe lângă aceasta este și o gospodină recunoscută. Îi place să i se spună Doamna Fira, dar cei mai mulți uită să o strige așa. Când cineva dorea să obțină un favor de la ea, era sigur că-l va obține dacă îl solicită frumos Doamnei Fira și nu Fironicăi
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
prezenței mătușii sale la oraș, cu o sacoșă bine burdușită cu borcane de zacuscă, silvois (gem de prune la ceaun) și mâncare pe o lună întreagă: - Stimata mea mătușă Fira, nepotul tău, care te adoră și îți recunoaște meritele de gospodină desăvârșită, ar fi foarte bucuros să își impresioneze stomacul și colegii cu delicioasele tale preparate, cunoscute pe toată Valea Mureșului. Mai adăugase discursului său pregătit de două zile câteva elemente legate de magazinele din oraș care i-ar fi completat
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
pekineze Și dizeoze și stripteoze, Mamăăă...viață ca pe roze... Și-atât s-a specializat Și supra...calificat, Cățelușa lui buclată, Partenera lui, de fată, Cu care-mpărțea odată Pîine neagră, chiar uscată, Albă și imaculată Neavând măcar o pată, Gospodină și curată, Harnică, manierată, Nu lătra neîntrebată Nici la Lună, nici la poartă... În lumea...civilizată Arătând chiar demodată, Piesă veche și uzată, Se trezi...abandonată ; Cățeluș cu păr tapat Dup-un vis mai agitat, Se trezi ca să constate O
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
plăcinte și mai are vin din vechea recoltă. Înarmate cu lingri din tinichea si căldări din aramă, femeile au sosit și sunt gata să-nceapă munca. Câțiva bărbați taie pepenii în jumătăți, miezul suculent, roșu și dulce este curățat de gospodine, cu lingura, în găleți, apoi trecut printr-o sită ce-l separă de semințe. Cojile vor fi folosite pentru hrana porcilor, semințele celor mai buni pepeni vor fi uscate pentru a asigura viitoarea cultură iar miezul va umple arămia și
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]