KorAP: Find »[drukola/base=got & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...75 >

1,864 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

a început să înainteze treptat spre regiunile de la Marea Neagră și Dunărea de Jos, iar apoi spre teritoriile întinse ale Imperiului roman, până ce își vor încheia istoria, ostrogoții în Italia (secolul VI) și vizigoții în Spania (secolul VIII). Istoria zbuciumată a goților, încă insuficient cunoscută, migrația, contactele și amestecul cu populațiile germanice și negermanice, raidurile lor prin Europa au dus la restructurarea etno-demografică și politică a spațiului est-european, pentru mai bine de un secol. După conflictele cu statul roman, convertirea la creștinism

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
la restructurarea etno-demografică și politică a spațiului est-european, pentru mai bine de un secol. După conflictele cu statul roman, convertirea la creștinism și integrarea lor progresivă în masa populațiilor romanice au dus la dispariția lor treptată de pe harta Europei. Istoria goților ar putea fi împărțită în trei mari perioade: 1. Cuprinde istoria goților de la începuturi (secolul IV a. H.) și până la părăsirea ținuturilor din nordul Europei, țărmul de sud al Mării Baltice, când se produce migrația lor spre sud, în a doua

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
un secol. După conflictele cu statul roman, convertirea la creștinism și integrarea lor progresivă în masa populațiilor romanice au dus la dispariția lor treptată de pe harta Europei. Istoria goților ar putea fi împărțită în trei mari perioade: 1. Cuprinde istoria goților de la începuturi (secolul IV a. H.) și până la părăsirea ținuturilor din nordul Europei, țărmul de sud al Mării Baltice, când se produce migrația lor spre sud, în a doua jumătate a secolului II d. H. 2. Acoperă epoca migrației lor, a

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
migrației lor, a deplasărilor lor succesive spre sud și sud-est și așezarea temporară în regiunile dintre Carpați și Nistru până la pătrunderea definitivă în Imperiul roman (sudul Dunării), în urma invaziei hunice în Europa, în anii 376-378. 3. Se referă la istoria goților după trecerea lor în Imperiu (376) și încercările repetate de constituire a unor state, precum regatul ostrogot a lui Teodoric, în nordul Italiei (493-556) și a regatului vizigoților, în sudul Franței și, ulterior, în Spania (sfârșitul secolului V-începutul secolului

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Imperiu (376) și încercările repetate de constituire a unor state, precum regatul ostrogot a lui Teodoric, în nordul Italiei (493-556) și a regatului vizigoților, în sudul Franței și, ulterior, în Spania (sfârșitul secolului V-începutul secolului VIII). Urmele lăsate de goți sunt risipite pe un spațiu imens, de la Marea Neagră la Oceanul Atlantic. Înainte de începerea migrației lor spre sud și răsărit, goții locuiau în regiunea Pomeraniei, în nordul Poloniei Mari și în zona Vistulei inferioare. În a doua jumătate a secolului al II

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
493-556) și a regatului vizigoților, în sudul Franței și, ulterior, în Spania (sfârșitul secolului V-începutul secolului VIII). Urmele lăsate de goți sunt risipite pe un spațiu imens, de la Marea Neagră la Oceanul Atlantic. Înainte de începerea migrației lor spre sud și răsărit, goții locuiau în regiunea Pomeraniei, în nordul Poloniei Mari și în zona Vistulei inferioare. În a doua jumătate a secolului al II-lea și prima jumătate a secolului al III-lea, goții părăsesc teritoriile lor de locuire și se stabilesc în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Oceanul Atlantic. Înainte de începerea migrației lor spre sud și răsărit, goții locuiau în regiunea Pomeraniei, în nordul Poloniei Mari și în zona Vistulei inferioare. În a doua jumătate a secolului al II-lea și prima jumătate a secolului al III-lea, goții părăsesc teritoriile lor de locuire și se stabilesc în regiunea aflată la est de Vistula mijlocie, ce includea Mazovia și Podlesia, primul spațiu de expansiune gotică. În aceste teritorii, goții au întemeiat prima cultură (civilizție), Wielborie, ce cuprindea așezări și

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
II-lea și prima jumătate a secolului al III-lea, goții părăsesc teritoriile lor de locuire și se stabilesc în regiunea aflată la est de Vistula mijlocie, ce includea Mazovia și Podlesia, primul spațiu de expansiune gotică. În aceste teritorii, goții au întemeiat prima cultură (civilizție), Wielborie, ce cuprindea așezări și necropole, expresie a unor comunități mari, bine organizate și durabile.10 După declanșarea marii migrații și în contact cu populațiile sedentare sau nomade întâlnite în spațiul ocupat, daci, sciți târzii

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
întemeiat prima cultură (civilizție), Wielborie, ce cuprindea așezări și necropole, expresie a unor comunități mari, bine organizate și durabile.10 După declanșarea marii migrații și în contact cu populațiile sedentare sau nomade întâlnite în spațiul ocupat, daci, sciți târzii, sarmați, goții au intrat într-un proces profund de aculturație, ce va duce în cele din urmă la nașterea culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Pe la mijlocul secolului al III-lea, goții s-au pus din nou în mișcare pentru cucerirea de noi teritorii-ei au

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
cu populațiile sedentare sau nomade întâlnite în spațiul ocupat, daci, sciți târzii, sarmați, goții au intrat într-un proces profund de aculturație, ce va duce în cele din urmă la nașterea culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Pe la mijlocul secolului al III-lea, goții s-au pus din nou în mișcare pentru cucerirea de noi teritorii-ei au organizat noi raiduri în regiunile învecinate ale Imperiului roman. În est, ei au ocupat mai întâi bazinul Niprului, transformat în bază de pornire spre țărmurile Mării Negre și

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
întâi bazinul Niprului, transformat în bază de pornire spre țărmurile Mării Negre și Mării de Azov. Pornind de-aici, ei au pus stăpânire pe întinse teritorii aflate la est de Nipru, ajungând până în bazinul Donețului. O altă direcție de înaintare a goților a fost spre sud și sud-est, de-a lungul Nistrului, ajungând pe coasta de nord-vest a Mării Negre, unde se afla orașul Tyras. Prin înaintarea lor în cele două direcții, spre est și sud, goții și-au asigurat dominația asupra unor

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
O altă direcție de înaintare a goților a fost spre sud și sud-est, de-a lungul Nistrului, ajungând pe coasta de nord-vest a Mării Negre, unde se afla orașul Tyras. Prin înaintarea lor în cele două direcții, spre est și sud, goții și-au asigurat dominația asupra unor regiuni întinse din estul Europei, ce se întindea din Volynia (Polonia), la nord, până la Dunărea de Jos și Marea Neagră, la sud, și din bazinul Donețului, la est, până în Transilvania, la vest. Ei au controlat

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de Jos și Marea Neagră, la sud, și din bazinul Donețului, la est, până în Transilvania, la vest. Ei au controlat cu autoritate toate aceste regiuni din răsăritul Europei până la invazia hunilor, în 375, spre sfârșitul secolului al IVlea. Acesta era "imperiul goților" ! După preluarea în stăpânire a noilor teritorii, goții au declanșat atacuri frecvente asupra hotarelor Imperiului, asupra orașelor de pe coasta de nord a Mării Negre și în provinciile romane de la Dunărea de Jos. În raidurile lor, goții erau însoțiți de daci liberi

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
bazinul Donețului, la est, până în Transilvania, la vest. Ei au controlat cu autoritate toate aceste regiuni din răsăritul Europei până la invazia hunilor, în 375, spre sfârșitul secolului al IVlea. Acesta era "imperiul goților" ! După preluarea în stăpânire a noilor teritorii, goții au declanșat atacuri frecvente asupra hotarelor Imperiului, asupra orașelor de pe coasta de nord a Mării Negre și în provinciile romane de la Dunărea de Jos. În raidurile lor, goții erau însoțiți de daci liberi (carpi, costoboci) și sarmați. Primele conflicte cu romanii

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
al IVlea. Acesta era "imperiul goților" ! După preluarea în stăpânire a noilor teritorii, goții au declanșat atacuri frecvente asupra hotarelor Imperiului, asupra orașelor de pe coasta de nord a Mării Negre și în provinciile romane de la Dunărea de Jos. În raidurile lor, goții erau însoțiți de daci liberi (carpi, costoboci) și sarmați. Primele conflicte cu romanii au avut loc la începutul domniei împăratului Gordian III, în 242, goții au atacat Moesia și Thracia în compania sarmaților, dar au fost înfrânți. O nouă invazie

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de nord a Mării Negre și în provinciile romane de la Dunărea de Jos. În raidurile lor, goții erau însoțiți de daci liberi (carpi, costoboci) și sarmați. Primele conflicte cu romanii au avut loc la începutul domniei împăratului Gordian III, în 242, goții au atacat Moesia și Thracia în compania sarmaților, dar au fost înfrânți. O nouă invazie a avut loc în 248, când goții erau însoțiți de carpi, taifali și hasdingi. Ei traversează Dobrogea, pradă regiunile din preajma orașelor Marcianopolis și Odessos, și

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
costoboci) și sarmați. Primele conflicte cu romanii au avut loc la începutul domniei împăratului Gordian III, în 242, goții au atacat Moesia și Thracia în compania sarmaților, dar au fost înfrânți. O nouă invazie a avut loc în 248, când goții erau însoțiți de carpi, taifali și hasdingi. Ei traversează Dobrogea, pradă regiunile din preajma orașelor Marcianopolis și Odessos, și ajung până în Tracia. În 250, în același timp cu atacul carpilor în provincia Dacia și Moesia Superioară, goții trec Dunărea și atacă

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
loc în 248, când goții erau însoțiți de carpi, taifali și hasdingi. Ei traversează Dobrogea, pradă regiunile din preajma orașelor Marcianopolis și Odessos, și ajung până în Tracia. În 250, în același timp cu atacul carpilor în provincia Dacia și Moesia Superioară, goții trec Dunărea și atacă Philipopolis, Novae și Nicopolis. În anul următor, 251, goții, rămași pe teritoriul Imperiului, s-au retras spre nord, iar împăratul Decius (249-251) i-a urmărit, dar este înfrânt grav, la Abrittus, și ucis. Succesorul său, Trebonianus

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
traversează Dobrogea, pradă regiunile din preajma orașelor Marcianopolis și Odessos, și ajung până în Tracia. În 250, în același timp cu atacul carpilor în provincia Dacia și Moesia Superioară, goții trec Dunărea și atacă Philipopolis, Novae și Nicopolis. În anul următor, 251, goții, rămași pe teritoriul Imperiului, s-au retras spre nord, iar împăratul Decius (249-251) i-a urmărit, dar este înfrânt grav, la Abrittus, și ucis. Succesorul său, Trebonianus Gallus, a obținut retragerea goților, prin acordarea unor stipendii. În 253, goții au

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Philipopolis, Novae și Nicopolis. În anul următor, 251, goții, rămași pe teritoriul Imperiului, s-au retras spre nord, iar împăratul Decius (249-251) i-a urmărit, dar este înfrânt grav, la Abrittus, și ucis. Succesorul său, Trebonianus Gallus, a obținut retragerea goților, prin acordarea unor stipendii. În 253, goții au organizat un nou atac, dar au fost respinși, iar în 254, o nouă invazie a lor pătrunde până în Tracia și Grecia, unde au asediat Thessalonicul. 11 Începând din 250, după ce au pus

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
251, goții, rămași pe teritoriul Imperiului, s-au retras spre nord, iar împăratul Decius (249-251) i-a urmărit, dar este înfrânt grav, la Abrittus, și ucis. Succesorul său, Trebonianus Gallus, a obținut retragerea goților, prin acordarea unor stipendii. În 253, goții au organizat un nou atac, dar au fost respinși, iar în 254, o nouă invazie a lor pătrunde până în Tracia și Grecia, unde au asediat Thessalonicul. 11 Începând din 250, după ce au pus stăpânire pe coasta de nord și est

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
un nou atac, dar au fost respinși, iar în 254, o nouă invazie a lor pătrunde până în Tracia și Grecia, unde au asediat Thessalonicul. 11 Începând din 250, după ce au pus stăpânire pe coasta de nord și est a Mării Negre, goții au inițiat expediții de pradă pe mare, ei au distrus orașul Tanais și așezările înconjurătoare, în 250. Apoi, dotați cu corăbii de la bosporani, ei au atacat orașul Pityus, de pe coasta nord-estică a Mării Negre, dar au fost respinși, iar în 256

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de la bosporani, ei au atacat orașul Pityus, de pe coasta nord-estică a Mării Negre, dar au fost respinși, iar în 256, iau cu asalt orașele Phasis, Pityus și Trapezunt, de pe coasta estică pontică, de unde au capturat bunuri și robi. Următorul atac al goților se produce în 257-258 și are ca punct de pornire orașul Tyras, de la gura Nistrului, supus anterior unor repetate distrugeri. Pornind de-aici, ei se îndreaptă spre sud, pe mare și pe uscat, fiind atacate Histria, Tomis și Anchialos, apoi

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Histria, Tomis și Anchialos, apoi trec Bosforul și ocupă Chalcedon, după care au prădat Bithynia, unde au fost cucerite Nicomedia, Niceea, Kios, Apamea. Împăratul Valerian a venit în fruntea armatei în Cappadocia, dar nu i-a putut opri. În 267, goții organizează o nouă expediție în Asia Mică, unde cuceresc Heracleea Pontică, apoi pradă Bithynia, Galatia și Cappadocia. În 268-269, goții și herulii organizează o incursiune în zona Mării de Azov, unde sunt pustiite regiuni ale Regatului bosporan, orașe din Kerci

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Niceea, Kios, Apamea. Împăratul Valerian a venit în fruntea armatei în Cappadocia, dar nu i-a putut opri. În 267, goții organizează o nouă expediție în Asia Mică, unde cuceresc Heracleea Pontică, apoi pradă Bithynia, Galatia și Cappadocia. În 268-269, goții și herulii organizează o incursiune în zona Mării de Azov, unde sunt pustiite regiuni ale Regatului bosporan, orașe din Kerci și Taman. În vremea împăratului Claudius II, goții împreună cu peucinii și herulii pornesc de la gurile Nistrului pe mare spre Tomis

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]