14,967 matches
-
cei numiți încă de pe acum "optzeciști", care însă oricum au influențat și influențează masiv și cultura (cîteodată chiar politica) română de după 1989. Pentru moment însă mă abțin de la judecăți valorice, mărginindu-mă la judecăți istorice, deși nici nu mă voi grăbi să recunosc că e imposibil să admitem o prioritate valorică a perioadei lansate în jur de 1945/48. Insist în schimb asupra unor termeni, precum "generația de aur", placa turnantă sau moment-cheie, pentru această generație născută în jur de 1920
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
tata tremură în noroi sub pânza albă stropită cu vin tata soarbe picăturile de vin și așteaptă să se amestece carnea mamei cu carnea lui din noroi să se amestece sângele mamei cu sângele lui din noroi tata nu se grăbește. poate va ieși din sângele lor cineva mai bun. tata a vrut totdeauna să-ndrepte lucrurile și-acum are timp. are tot timpul din lume tata e furios și-are treabă n-are cum să se plictisească. cum stă-ntre
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
și „Ochiul curat” (pag 103-139). Cartea, lansată la Centrul Eminescu din Bârlad pe 16 ianuarie 2016, completează, fără însă a încheia, activitatea creatoare a unei poete care se definește prin lipsa de odihnă a trupului, a minții și neobosită, oarecum grăbită de ani, pentru a crea o literatură poetică năvalnică, plină de patos, de lirism pur și cald. Titlul volumului, preluat de la unul dintre poemele din cuprins, se constituie într-o reflecție la începutul mileniului al III-lea. Volumul recent apărut
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
artistei A.C., in memoriam, căreia îi păstrează anonimatul, îi dedică zece poeme în cadrul capitolului intitulat „Exitus”. Exemplificăm doar prin câteva versuri din poezia „Pentru moment”://câte o bătrână micșorată de ani/uitată pe o bancă de copila/ce s-a grăbit să-i ocupe locul de veci/mă întreabă dacă nu mi-e frică/ nu!/îi răspund/morții nu bântuie pe nimeni/ne facem singuri frică/până la urmă toți ajungem aici/tainele rămân însă taine/pentru moment//. Poeziile din acest capitol
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
acesta devine adult. “Un copil poate să învețe oricând un adult trei lucruri: cum să fie mulțumit fără motiv, cum să nu stai locului niciodată și cum să ceară cu insistență ceea ce își dorește.” (Paulo Coelho) Când suntem copii ne grăbim să creștem și, până să ne dăm seama, ne trezim adulți, în vâltoarea vieții și, copleșiți de răspunderi, de griji, de dorinți nepotrivite, imposibile sau imorale, începem să facem compromisuri pentru a le indeplini, pierzându-ne astfel inocența și puritatea
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
mai dau și-un verdeIar cel care te vede... II. ÎNCĂ NU AM UITAT..., de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016. Deși luni de zile-au trecut Și nu am știut niciodată De ce trebuie să grăbesc pasul, Glasul să-l întemnițez într-o celulă de gând, Lăcrimând în amintirea ecoului ce se pierde în uitare, Aceeași zare se scutură zilnic de regrete Egrete se cuibăresc sub un cer tot mai mic Și-ntr-un plic, cuvinte
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
stat Încă nu am uitat să mă nasc din nou Într-un nou ecou de vers dezmorțit. Mi-am amintit ce înseamnă să oferi ... Citește mai mult Deși luni de zile-au trecutși nu am știut niciodatăDe ce trebuie să grăbesc pasul,Glasul să-l întemnițez într-o celulă de gând,Lăcrimând în amintirea ecoului ce se pierde în uitare,Aceeași zare se scutură zilnic de regreteEgrete se cuibăresc sub un cer tot mai micși-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
unui duh/ Pârjolitor, mai mor/ Structura stârnește ființa/ Într-o a doua realitate/ Uitând/ Câțiva oameni vii/ Cu umbra morții/ Acum am prieteni acolo/ Indiferent de fețele putrezite/ Ei au suflet curat”. (Acum mă strigă). Oarecum testamentar, deși poate prea grăbit chiar de pe acum, în conclusivitate, poetul ajunge la ceea ce declamă drept „Dorința mea”: „Când o să mor nu păcătuiți să mă plângeți/ Vă rog peste mine să se arunce noroi/ Și peste noroi domnia urmelor scriselor mele/ Nu-i spuneți nimănui
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Încă din antichitate, marii gânditori ai momentului se întrebau, printre altele: ce este TIMPUL? Dar să nu vă așteptați să mă grăbesc în a da un răspuns la întrebare. Pentru că răspunsul dat de un fizician va fi diferit de cel dat de un matematician, un istoric sau un filosof. Fiecare dintre aceștia va privi TIMPUL din perspectiva propriei meserii sau propriilor preocupări
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
eu prin preajma acestui personaj nesimțit? Dar, apoi, în timp, chiar și atunci când am toate justificările să-l evit, îmi stăvilesc rapid pornirea logică. Logica și mintea nu sunt întotdeauna cele mai puternice arme. Poate mai degrabă curățenia sufletului. Unii se grăbesc să justifice acest comportament prin faptul că acești indivizi ar trebui să fie, de fapt, așa zișii “vampiri energetici”, căci aceștia doar cu astfel de lucruri se hrănesc. Dar poate că lucrurile nu stau tocmai așa. Poate că oamenii lipsiți
OAMENI ŞI OAMENI... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380705_a_382034]
-
mare influență asupra celui slab. Dar vorba aceasta tălmăcește adevărul absolut, căci ea ascunde adevărata putere a oamenilor. Este puterea de a-l îndrepta pe cel “slab” și de a-l aduce, în timp, pe drumul cel “bun”. Nu vă grăbiți acum să comentați ce înseamna “slab” sau “bun”, căci cele două noțiuni, chiar relative fiind, sunt relative în contextul minții logice specific umane, care, de cele mai multe ori, se dovedește a fi prea rudimentară, așa cum ne lasă impresia și aceia de
OAMENI ŞI OAMENI... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380705_a_382034]
-
notă de specificitate: verbele sunt puse la forma negativă: „Nu mă tem de moarte”; „Nu mă tem de înger”; „N-avem drept”; „Nu vindeți pământul țării”; (verb justificat pe deplin în momentul actual, când totul e de vânzare); „Nu te grăbi”, ș.a. Cu regretul viselor spulberate și a tinereții trecute prea repede, poetul spune, privind îndărăt: „Răscolesc prin amintiri ani grei ai tinereții, / Cu nostalgice trăiri învârtesc la roata vieții / Mă opresc îngândurat când dau de zile ferice, / Azi cu părul
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Buică Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului După 100 de ani retrăim acum cu emoție un eveniment istoric cu o mare încărcătură profund umană. Rememorarea acestei întâmplări ne face respirația mai grea, inima își grăbește pulsul, glasul capătă un tremur. În preajma noastră se lasă o liniște în care gândul face drumul înapoi până la locul desfășurării acelor scene ca să le vedem cu ochii minții și ai sufletului așa cum s-au petrecut. Se poate vorbi de un
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
Toate Articolele Autorului Mi-e dor de tine tata Mi-e dor de tine tata, Mi-e dor să te mai văd, Mi-e dor să te ascult, Mi-e dor să iți vorbesc! Tu ai plecat atuncea, Atâta de grăbit, Si mi-ai lăsat în suflet, Un dor nemărginit! Nu am avut răgazul, Să-ți spun că te iubesc, Nu am avut curajul, Să-ți spun câte regret! Tata, tu ai fost atuncea... Atâta de sever, Si m-ai bătut
MI-E DOR DE TINE TATĂ de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380731_a_382060]
-
simpatie, de afinitate și de încredere fără de care o relație de orice fel, dar mai ales o relație de prietenie nu poate exista. De multe ori, am făcut și eu această greșeală, și imediat ce am cunoscut o persoană, m-am grăbit să o numesc prieten/ă, Doamne, și cât de mult am greșit. Dar mai ales, cât de mult am suferit în momentul în care am constatat că sentimentele mele au fost călcate în picioare, că pur și simplu doar am
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380729_a_382058]
-
uitându-mă în apropiere, Trece ceva,ca o părere,purtandu-si bereta în vânt. Și iarăși gândul mi-o ia razna în depărtări M-i se perinda prin fața,în mii de culori Din cătănie și vară și iarna. Trec tinerii grăbiți pe alee,doi câte doi ... Citește mai mult AMINTIRIMerg încet,pășesc usor.Din tot ce a fost mai ieri nimic nu mai este.Si acum cu gândul la vremuri de mult apusema infior.Ma înfior de plăceri și aduceri aminte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
o bancă în parc,lacrimanduitandu-ma în apropiere,Trece ceva,ca o părere,purtandu-si bereta în vant.Si iarăși gândul mi-o ia raznain departariM-i se perinda prin fața,în mii de culoriDin cătănie și vară și iarna.Trec tinerii grăbiți pe alee,doi câte doi... XVII. VISURI SPULBERATE, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1761 din 27 octombrie 2015. VISURI SPULBERATE Se aud în pădurice pe sub poale de aluni, Zbârnâituri de alice tulburând a ei minuni. Câmpuri verzi cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
fi după această operație... Iar în momentul în care am ajuns în fața faptului împlinit mi-am dat seama că sunt total nepregătită pentru acest moment... însă operația avusese loc... iar timpul niciodată nu vrea să se întoarcă din mersul lui grăbit... așa că a trebuit să suport consecințele neinformării mele la vreme. Atunci am învățat cu adevărat ce înseamnă durerea dar mai ales am învățat ce este cu răbdarea, de care avem nevoie pe parcursul vieții noastre... dar mai ales în perioade de
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
și trupul desfrunzit un vânt tăios în palmă ni-l descântă. Norii cerniți o lacrimă-și destramă pe chipul nostru-'mpovărat de ceață, roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramă în suflete crispate ne îngheață. Prin bruma deasă clipa se grăbește în toamnă să ne-mbrace pe-amândoi, privește-apoi tăcută și albește când depărtări se surpă între noi. Citește mai mult Sub semnul gândului ce-a-ncărunțite valea dintre noi tot mai adâncă;copaci suntem și trupul desfrunzitun vânt tăios în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
firul de nisip, ce cade De pe clepsidra noastră, grea și rece, În timpul fluviu, care curge, trece Și-ajunge uneori și în cascade. Iar unda monotonă ne petrece, Tristețea lângă masa noastră șade, Lumina zilei tremură și scade Și clipa se grăbește ca să plece. E sufletul cel trist, în piept, fântână, În care soarele nu se răsfrânge, Doar noaptea ce se lasă e stăpână Și liliacul, în grădini, se frânge. Iar îngerul ne ia pe toți de mână, E singur în tăcerea
TĂCERE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380817_a_382146]
-
emoții, atingeri, doruri, tăceri, amintiri scăldate în lumina dată și primită, și-n toate găsim omul, și-n ce poate, și-n ce nu poate! Mă gândesc la valoarea ultimei înghițituri dintr-un pahar ce fusese plin cândva. Oare ne grăbim? Iubirea nu are distanțe. Când îți place licoarea, sorbi cu plăcere. Nu știm să ne oprim! Când suntem strâmtorați strecurăm ultima picătură? Poezia nu trebuie să dispară! FĂRĂ NUME O iubire fără nume! - așa o vom numi, ca o rugăciune
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > MAI SCRIU POEZII Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Timpul meu, grăbit și el, cu nisipul presărând pașii grei de bătrânețe, fugăriți și-abia umblând, mi-a semnat, candid, plecarea, fără minus, fără plus, ascultând, oștean cuminte, spusă Celuia de-i sus, Care-n zațul negru-al sorții a citit că e
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
lucru care mi s-a părut că timpul, și mă refer la perioada când, repartizat la Școala de Mecanici Agricoli din Brăila, mergeam pe jos până la SMT 1 Mai, unitate de care ținea școala noastră, timpul zic a fost mai grăbit chiar mai mult decât imaginația mea putea admite. Pe ambele părți, vile, care mai de care mai arătoase și cu acoperișurile în unghiuri dintre cele mai năstrușnice. Îmi vin în minte pagini din Alecsandri ca replică la ceea ce, surprins, vedeam
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
la fel, dar se pronunță total, dar total diferit). Ca să fiu sigur că am înțeles bine, am rugat-o pe nora mea să-mi spună„An Nou fericit” în chineză. Dar nepoțica Veronica (are trei anișori), auzindumi rugămintea, s-a grăbit să mă ajute. „Și nien cuai lă, yeye!” mi-a spus ea cu vocea ei cristalină, cu un ton de reproș că nu știu ceva așa de simplu. - Can you repeat it again, Veronica? - Yes... Și nien cuai lă! - Șhie
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
liber, ce îi va matură de la putere pe fariseii antiromani și va vota pentru unioniști. Deocam dată, nu avem o voință clar exprimată de pro-Unire a autorităților de la București și Chișinău, dar cînd vor simți masă critică, cu toții se vor grăbi să spună că și ei au fost unioniști. Unora nu le permite trecutul lor santajabil, altora - prietenia dubioasă, adică, de fapt, dependentă de Rusia, celorlalți - pregătirea, pentru că încă nu și-au eliberat creierii de propagandă comunistă și sovietică. Dar lucrurile
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]