1,047 matches
-
Fierbinți - Tîrg 1. Fierbinți - Tîrg 2. Fierbinții de Jos 3. Fierbinții de Sus 4. Grecii de Jos 23. Gheorghe Doja 1.Gheorghe Doja 24. Gheorghe Lazăr 1.Gheorghe Lazăr 25. Giurgeni 1. Giurgeni 26. Gîrbovi 1. Gîrbovi 27. Grădiștea 1. Grădiștea 2. Sitaru 28. Grindu 1. Grindu 29. Grivița 1. Grivița 2. Smirna 30. Ileana 1. Ileana 2. Arțari 3. Florica 4. Podari 5. Rasurile 6. Răzoarele 7. Satu Nou 8. Ștefănești 9. Vlaiculesti 31. Ion Roată 1. Ion Roată 2
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
că Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO "Omul și Biosferă"; ... h) Parcul Natural Bucegi; ... i) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas; ... j) Parcul National Ceahlău; ... k) Parcul National Calimani; ... l) Parcul National Cozia; ... m) Parcul National Piatră Craiului; ... n) Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina; o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului; ... p) Parcul National Munții Macinului; ... r) Parcul Natural Baltă Mică a Brăilei, desemnat ca Zonă Umedă de Importanță Internațională de către Secretariatul Convenției Ramsar; ... s) Parcul Natural Vânători-Neamt. ... Articolul 2 Autoritatea publică centrală
HOTĂRÂRE nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148865_a_150194]
-
f) Parcul Natural Apuseni; ... g) Parcul Na��ional Munții Rodnei; ... h) Parcul Natural Bucegi; ... i) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas; ... j) Parcul National Ceahlău; ... k) Parcul National Calimani; ... l) Parcul National Cozia; ... m) Parcul National Piatră Craiului; ... n) Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina; o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului; ... p) Parcul National Munții Macinului; ... r) Parcul Natural Baltă Mică a Brăilei; ... s) Parcul Natural Vânători-Neamt. ... ROMÂNIA Hartă rezervațiilor biosferei parcurilor naționale și parcurilor naturale LISTA ABREVIERILOR Anexă 2 STRUCTURA personalului administrațiilor
HOTĂRÂRE nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148865_a_150194]
-
6 agenți de teren; - Parcul National Calimani - 15 persoane, dintre care 9 agenți de teren; - Parcul National Cozia - 13 persoane, dintre care 7 agenți de teren; - Parcul National Piatră Craiului - 13 persoane, dintre care 7 agenți de teren; - Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina - 14 persoane, dintre care 8 agenți de teren; - Parcul National Semenic - Cheile Carasului - 17 persoane, dintre care 11 agenți de teren; - Parcul National Munții Macinului - 12 persoane, dintre care 6 agenți de teren; - Parcul Natural Baltă Mică a
HOTĂRÂRE nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148865_a_150194]
-
2 cinemat. cu 2 săli 250+60 9 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. Vasile Goldiș nr. 1-3 STUDIO 587 10 Județul Arad, Municipiul Arad, Bd. Revoluției nr.98 MURESUL 465 11 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. P. Rareș nr. 25 GRĂDIȘTE 310 12 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. Calea Timișorii nr. 32 PROGRESUL 232 13 Județul Arad, Municipiul Arad, Str. Codrului nr. l SOLIDARITATEA 261 14 Județul Arad, Orașul Chișineu-Criș, Str. Înfrățirii nr. 66 POPULAR 200 15 Județul Arad,Orașul Nădlac
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
ele sunt declarate monumente ale naturii. Un loc aparte este deținut de Rezervația Biosferei Retezat (55000 ha) apoi Parcurile naționale: Retezat (38047 ha); DomogledValea Cernei (60100 ha); Bucegi (32663 ha); Cozia (17100 ha); Piatra Craiului (14800 ha) și Parcul natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina(10000 ha). Enumerăm astfel din rîndul rezervațiilor: Albești de Muscel (Argeș - rezervație geologică); Pădurea TÎmpa (Brașov - 182,2 ha), Domogled-Băile Herculane (Caraș-severin), (1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
areal, contactul cu istoria și civilizația dacilor și romanilor, poate fi Întîlnită - vizitînd cetățile dacice, castrele romane, ca și probele ce dovedesc continuitatea noastră neîntreruptă În spațiul CarpatoDanubiano - Pontic, ce ne-au rămas drept mărturie. De pildă la Sarmisegetuza, de la Grădiștea Muncelului, renumita capitală a statului dac, ca și În alte cetăți se reflectă ca Într-o oglindă Întreaga diversitate a civilizației dacilor, nu numai În domeniul construcțiilor de apărare (prin folosirea exemplară a avantajelor terenului), dar și a culturii lor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care marele geograf al antichității Ptolemeu a numit-o „Cumidavă”; Mehadia denumită de romani „Ad Mediam” - adică la jumătatea drumului Între Dierna (Orșova de azi) și Tibiscum (Caransebeș, Caraș-Severin), Polovragi (Gorj), Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia, Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă - Orăștioara de Sus (Hunedoara); Ilovăț și Orșova (Mehedinți), Arpașul de Sus, Racovița, Talmaciu și Tilișca (Sibiu). Fără a prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ptolemeu a numit-o „Cumidavă”; Mehadia denumită de romani „Ad Mediam” - adică la jumătatea drumului Între Dierna (Orșova de azi) și Tibiscum (Caransebeș, Caraș-Severin), Polovragi (Gorj), Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia, Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă - Orăștioara de Sus (Hunedoara); Ilovăț și Orșova (Mehedinți), Arpașul de Sus, Racovița, Talmaciu și Tilișca (Sibiu). Fără a prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani și Zărnești (Brașov), Moroeni și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana Costești. - pensiunea Popasul Dacilor din Costești. PETROȘANI - m.arh.: Biserica de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
soarta dacilor, despre faptul că au fost omorâți sau au murit în lupte, contravine tuturor uzanțelor vremii, iar unele fapte și atitudini ale romanilor contrazic afirmațiile istoricilor: capitala provinciei Dacia, construită de Traian la 40 km distanță de Sarmizegetusa dacică (Grădiștea de Munte de astăzi), a primit și numele vechi dacic - Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa - care are o semnificație deosebită pentru dacii care au fost cuceriți. Nici mitologia nu dispare odată cu statul dac; dimpotrivă, dăinuie prin atitudinea romanilor, foarte receptivi la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să colaboreze cu această putere care poate fi un mijlocitor între comunitatea sătească și puterea politico-militară reprezentată de călăreții de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna Breaza), Dealul Cetății (la est de Gura Humorului), Runcu Cetății, Pârâul Cetă ții, Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o cetate - cetatea Carpaților), zidurile din piatră apărând locuitorii și bunurile lor, în absența acestora, unele forme de relief, locuri întărite natural, unde se retrăgeau oamenii satelor în caz de primejdie, au putut primi numele de cetate. În ce privește termenii de grădiște - horodiște, precum și târg, care au într-adevăr o rezonanță slavă (gorod=oraș), însă pe baza asemănărilor dintre limba latină și celtă cu limbile baltoslave, fiind limbi indo-europene, în realitate sunt termeni proveniți primul din limba latină - gradum (edificii construite pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
îmbiat cititorii la trăiri masochiste unicat, pe urmele a trei din cele șapte minuni ale României, toate în județul Hunedoara. Scria în ele că merită, de pildă, să-ți faci praf mașina și să-ți dai duhul până la Costești sau Grădiștea, ca odată ajuns la ruinuri să rămâi mut de dezamăgire. Dar nimeni și nimic nu ne-a putut opri setea de necunoscut. Stau și cuget așa: dacă acum un an, cam pe vremea asta, am reușit să scot trei rubricuțe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
albaneză; inscripție nedescifrată, probabil în traca (dar cu caractere grecești) pe inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), sec. V i.C.: 61 de semne în scriere continuă; posibilă inscripție dacica pe un vas de lut descoperit în Munții Orăștiei la Grădiștea Muncelului: DECEBALUS PER SCORILO marea familie indo-europeană, familia paleo-balcanică, ramura traco-dacă sau protolimbă anterioară apariției limbilor indo-europene limba exclusiv orală (posibilă interdicție de scriere, de natură religioasă) sau scriere cu alfabet grecesc 87. dakota N SUA, Canada; limbi/dialecte dakota
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
În aceste liste am identificat trei români care obțineau licență în cadrul Școlii de Științe Politice și Sociale: Marin Alexandrescu din București (1898-1899), titular din același an și al unui doctorat în drept, așa cum am semnalat mai sus, Vasile Berceanu din Grădiștea (1899-1900), la secțiunea științe economice, si C. Atanasescu-Palladini din Craiova (1913-1914), la cea de științe politice și administrative. Dintre 166 de licențiați, 70 erau din afara Belgiei, după cum urmează: 18 din Bulgaria, noua din zona poloneză, câte șase din Rusia și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
înaltă, lipsită de ape curgătoare, când s-au stabilit primele grupuri de case, când localitatea a devenit cătun, apoi sat. Interesul de a căuta răspunsuri a apărut odată cu formarea primilor intelectuali din sat, adică, la mijlocul secolului trecut. Până atunci, denumirile: "grădiște", "cetățuia", "la cetate" s-au perpetuat din generație în generație, fără a stârni curiozitatea până la acțiunea de a cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
poate în "noaptea de Sumedru" sau treceam la subiecte serioase, unde speculațiile noastre toponimice se întâlneau cu folclorul istoric al zonei. Așa s-a înfiripat gândul năstrușnic, care ne-a condus la ideea că denumirile vechi: "la cetate", "cetățuia" sau "grădiște" ar putea evoca existența în trecutul mai îndepărtat a unor posibile dovezi privind așezări, locuințe ale străbunilor noștri, pe o cale de comunicație de a cărei importanță eram pe deplin convinși. Așa s-a ivit inițiativa, cu sprijinul fratelui, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
400 de case fiecare, la distanță de 1 2 km. de Alexandreni. Primarul comunei era în general din vechiul regat, iar în fiecare sat era un primar local care ținea legătura cu comuna. În comuna Alexandreni era un primar din Grădiștea, județul Craiova. Acești primari de comună uneori abuzau de funcție și-i persecutau pe unii localnici, de obicei pe cei săraci. Probabil acesta a fost motivul pentru care unii localnici aveau o impresie negativă privitoare la România. Populația acestor sate
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
C.F.R. și mama era învățătoare, împreună cu alte familii am primit loc într-un vagon. În vagon ne-am făcut un țarc din lăzile cu lucruri și alimente. Și am pornit la drum. Mama, pentru că era învățătoare a primit ca destinație Grădiștea Râmnicu Vâlcea, iar bunicul ca lucrător la C.F.R., a primit destinația Caraș Severin. Ce despărțire ni s-a pregătit! În tren bunicii, părinții mamei și mama mea au hotărât să mergem cu toți la Caraș Severin. După aproape trei săptămâni
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
mișcarea avea un caracter social foarte serios, care îngrijorase foarte mult guvernul. Era o prevestire. Răscoalele au fost mai serioase decât au voit să spună ziarele în cele dintâi zile. La Fierbinți au trebuit să intervie, ca și la Greci Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești și Balamuci, vânătorii, călărașii și roșiorii. La Periș, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Dudești, proprietățile au fost devastate, primarii goniți, arendașii cari au fost prinși, bătuți. Armata venind a fost atacată în cele mai multe comune cu pietre, topoare, pari etc.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au găsit, la Grădiștea-Muscelului șsic!ț (antică fortăreață dacică) ȘȘcirca 30 de inscripții, scrise în litere grecești și, din acest motiv, foarte greu de descifrat - întrucât conțin doar consoane.ȚȚ* În 1954, s-au mai găsit 2 inscripții (tot la Grădiștea) în caractere latine. Cea dintâi conține numele Decebalus. Cea de-a doua: Decebalus per Scorilo. Daicoviciu a tradus-o: „D. fiul lui Scorilo”; per = puer. Am găsit toate acestea în articolul lui D. Macrea, „Despre originea și structura limbii române
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
săgeata/ Ș-un șoimel galben” (Coconi - Ilfov). Hrana ajutorului avimorf este și ea impregnată cu simboluri solare, păsări a căror încărcătură simbolică șoimul o cumulează: „Șoim ce-mi aracnește,/ Cu ce-l hărănește?/ Păsări gălbioare/ Prinse-ș după mare,/ După Marea Neagră” (Grădiștea - Ialomița). Replică a puterilor feciorului, șoimul îi augmentează capacitatea biruitoare printr-o ridicare la multiplu de natură magică: „șoimul, al cărui tip simbolic este întotdeauna solar, uranian, masculin, diurn, este un simbol ascensional pe toate planurile, fizic, intelectual și moral
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]