30,182 matches
-
p - Sorin Micuțiu Clasamentul etapei nr. 217 Locul I - 28 puncte Textul nr. 23 - Corneliu Beldiman vântul de toamnă - zbârcită fața apei în care mă văd Locul II - 23 puncte Textul nr. 24 - Corneliu Beldiman uitați de copii - leagănul din grădină arde în sobă Locul II - 23 puncte Textul nr. 20 - Ioan Marinescu-Puiu ceasornicarul - toată viața lui la schimb pe ceasul morții Locul III - 21 puncte Textul nr. 37 - Cezar F. Ciobică primii fulgi de nea - cerșetorul îngână un vals vienez
REZULTATELE CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL 217 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Rezultatele_concuruslui_saptamanal_217_valeria_iacob_tamas_1326704245.html [Corola-blog/BlogPost/362112_a_363441]
-
entitatea-om, blocând-o în întunericul lipsit de viață, căci timpul este o iluzie care are un scop, iar iluziile sunt pătimașele jocuri ale închipuirii. Maladivul este semnul agoniei: O palidă fată cu gesturi grăbite / Așteaptă pe noul amor ... (În grădină), dezmorțind speranța supusă salvării prin iubire totul se pierde în așteptarea sfârșitului, de care literatul are o cunoaștere însă nu temei: Și frunzele cad ca un sinistru semn, totul purtându-ne în străfunzimi coborâtoare în răbdarea păcatului existențial. El este
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
înseamnă și semnifică acest obicei, care se respectă și astăzi. Și pentru că aceste ouă erau considerate cu proprietăți miraculoase , străbunii le păstrau și în timpul anului în casă, pentru a se feri familia de relele pământului, iar pentru protejarea culturilor din grădină și de pe câmp se îngropau ouăle roșii la hotarele dintre sate. ÎNCONDEIATUL OUĂLOR Tot o artă tradițională este încondeiatul ouălor. Un obicei este împodobirea ouălor pascale cu ornamente policrome, geometrice sau vegetal-florale. Ele fac faima unor ținuturi renumite pentru încondeiatul
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
îl constituie însăși lucrările Festivalului literar, pentru care, prezența iubitorilor lui Mihai Eminescu, s-ar cuveni onorată. La Mulți Ani - întru înstelată și eternă amintire, Mihai Eminescu! Oriunde (și oricând) te-ai fi născut, tot în acest spațiu binecuvântat, al Grădinii Maicii Domnului, rămâi! Al nostru ești, al tuturor românilor, in aeternum! Livia Ciupercă/U.Z.P.R.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
privesc cu mirarea și bucuria unui copil... cu zâmbetul îi ating inima țesută din lacrimile îngerilor. Respirația verii are parfum de iarbă proaspăt cosită și gust de fragi sălbatici. Am așteptat cu ardoare atingerea catifelată a verii, să ies în grădina casei mele în care au înflorit o multitudine de flori ce amețesc privirile trecătorilor. De-a alungul aleii, stau mândrii trandafirii stropiți cu roua tainicelor mele gânduri. Doamne, cât iubesc florile, în special trandafirii! Sunt captivată de aceste minunății ce-
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Vara_i_acolo_unde_simti_ca_traiesti_elena_lavinia_niculicea_1343310144.html [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
simți o umilă creatură, ce pălește în fața ingeniozității naturii. Curtea casei este un parc în care simți bucuria de a trai, de a simți profund fiecare clipă, pe care vara ne-o promite. Nu exagerez cu nimic când spun ca grădina mea este un adevărat Paradis din care nu aș dori nicicând să evadez. Uneori, am impresia că florile de aici au înflorit doar pentru a mă face să zâmbesc. Oricât aș fi de tristă, nu pot să nu fiu invadată
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Vara_i_acolo_unde_simti_ca_traiesti_elena_lavinia_niculicea_1343310144.html [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
superba mea hlamidă. Haide ! Nu mai fii timidă ! Vei vedea c-așa gătită, Cu muguri împodobită, Viorele, aișori, Albăstrele și-alte flori, Vin cocori să te pețească, Soarelui să-i povestească, Soli spre cer și spre lumină, De frumoasa ta grădină ! Dar timidă, Primăvara, îi răspunde: - Surioara mea mai mare, nu te teme ! Pentru toate este vreme ! Vreau întâi rochița nouă Să mi-o țes în timp ce plouă Din a ierbii firicele. Pun la gât muguri-mărgele, Iar apoi îmi prind în păr
SFADĂ ÎNTRE SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425622286.html [Corola-blog/BlogPost/382715_a_384044]
-
de corbi... Plouă, plouă, plouă, Vreme de beție! Plouă ca-n Parisul lui Verlaine Floarea-soarelui, bătrână,- De ce nu vrei tu să cred Că toamna a și venit? Ploaia tristă și banală Încoronează codrii cu-naltă agonie. Se plimbă Toamna prin grădini Cu-nflăcărata mea aripă, Cu faldurii hlamidei plini de crizanteme. Lângă noi se sting și mor, Dragii noști, dragi părinți. Mă cuprinde o tristețe iremediabilă. Opriți Istoria - cobor la prima, Opriți la stația Doamne-ferește! ............................ C-o moarte toți suntem datori
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465146466.html [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
tânăr precum ești/ Tot mereu întinerești". (...) La Macedonski vremea este partea componentă a unui spațiu poetic care exprimă o altă formă de idealitatea impenetrabilă, dar și timpul ce influențează natura, ca la Eminescu: "E vremea rozelor ce mor,/ Mor în grădini, și mor și-n mine -/ Și-au fost atât de viață pline/ Și azi se sting așa ușor". (Rondelul rozelor ce mor). La amândoi poeții, vremea e generatoarea nostalgiilor, iar timpul pentru Eminescu are conotațiile și semnificațiile unui lexem ce
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
eu la spovedania otăvii în podul din care aflasem dintr-un vis îngerii casei vorbesc nu-l văzusem nicicând pe tata neiubind decât în zilele când mieii plâng și la grumaz le-nfloresc a prohod ciucuri roșii ca bujorii din grădina bunicii nu băuse vinul necredinței la poartă ridicase iubirea ca pe-o cruce de piatră o văd când mi-e dor să citesc volumele aniversărilor fără durere șade pe scaunul din uliță ca o înțeleaptă cu mâinile împreunate veșted în
MUCENICI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Violeta_deminescu_1399296704.html [Corola-blog/BlogPost/365941_a_367270]
-
de-a-face. Înainte de a da jos de pe mine zece kilograme, cardiac fiind, atunci când făceam eforturi aveam un fel de criză, respirație scurtă, transpirație abondentă, și trebuia să mă așez să aștept 5-10 minute să-mă linștesc. Odată eram cu Shakka în grădina și am simțit că-mi vine criză și m-am grăbit să mă duc în apartamentul meu care este la etaj. M-am așezat istovit pe un fotoliu și respirăm adânc ca să-mi revin. Shakka a început să plângă și
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_ultima_mea_i_ovidiu_creanga_1360846685.html [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
2011 Toate Articolele Autorului Noaptea singur în odaie, Și-altceva în jur nu mai există Decât vag de tot o pistă Și-ntunericul, o claie; Întrebări pe care totuși Nu mai pot să le descurc Și cobor în loc să urc Spre grădina mea cu lotuși Nodul gordian s-a strâns O, măcar de-aș înțelege Un principiu sau o lege Că zadarnic dau în plâns Și când spală dimineața Geamurile cu lumină Parcă iar aștept să vină Cu problemele ei, viața Referință
ÎNTREBĂRI DE NOAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Intrebari_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/351064_a_352393]
-
prilejuit de-a lungul istoriei nenumărate controverse. Cartea nu este elaborată după documente stătute de arhivă, ci este un produs proaspăt, actual, conceput și elaborat în direct, la minut am putea spune, din inițiativa a doi foarte laborioși ostenitori în grădina Domnului și a Maicii Domnului. Este vorba despre Înalt Prea Sfințitul Ioan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei și despre prof. dr. Luminița Cornea din Sfântu Gheorghe. Rezultatul respectivului dialog sau Convorbiri, se citește cu mare interes și se gustă cu multă
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
să-ți reamintesc... - Da, chiar te rog! îl întrerupse ea, încurajându-l. Parcul Poporului poartă astăzi numele lui Nicolae Romanescu, un fost boier și primar al Craiovei, care a adus un mare arhitect al vremurilor pentru a face dintr-o grădină părăginită unul din cele mai frumoase parcuri din Europa și, de bună seamă, cel mai mare și frumos din România... Cândva, în jurul anului 1848, dacă nu mă înșel, în această zonă erau moșia și grădina familiei Bibescu. Inimosul mare logofăt
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
pentru a face dintr-o grădină părăginită unul din cele mai frumoase parcuri din Europa și, de bună seamă, cel mai mare și frumos din România... Cândva, în jurul anului 1848, dacă nu mă înșel, în această zonă erau moșia și grădina familiei Bibescu. Inimosul mare logofăt Iancu Bibescu a avut gândul, dorința și inițiativa de a transforma acea grădină într-un mare parc în care să se construiască pavilioane, sere, bănci etc... L-a oferit publicului craiovean, adică a trecut acest
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
seamă, cel mai mare și frumos din România... Cândva, în jurul anului 1848, dacă nu mă înșel, în această zonă erau moșia și grădina familiei Bibescu. Inimosul mare logofăt Iancu Bibescu a avut gândul, dorința și inițiativa de a transforma acea grădină într-un mare parc în care să se construiască pavilioane, sere, bănci etc... L-a oferit publicului craiovean, adică a trecut acest teritoriu în folosință publică, dar... istoria, cu evenimentele sale greu de prevăzut în acele timpuri, a făcut ca
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
și azi, invadat de îndrăgostiți, a unui castel în ruină, a unui hipodrom... S-au realizat imitații de stânci și de grote. Iată, într-una din acestea se află un micuț spațiu din ceea ce s-a dorit a fi o grădină zoologică. Nu știu dacă mai sunt lei sau urși în ea..., dar putem verifica... - A, nu, nu! Nu doresc... Continuă! Ai o memorie de elefant și povestești așa de frumos, încât m-ai fermecat. Nu glumesc! adăugă ea, imediat ce observă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
și frumoasa doamna Stela Alexe suferea de cancer, în Rai. A plecat. Într-o zi, i-a spus soțului, inginerul, zis Țiganul: Dragă, tu ce mai stai? Hai! A rămas fiica, Cerasela, cea nedrept divortață. Cu Ximena, fiica ei, în grădina visată. Doctorul Florea a murit în 10 minute. I-a stat inima. Și Mihaela, soția, crainică radio, aprinde noaptea lumina, și îl aude: - Ce mai stai? Vino! Nelu a plecat să culeaga mere, pe căldură, Cu fetele, Simona și Ioana
STRADA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Strada_jianu_liviu_1337318671.html [Corola-blog/BlogPost/358411_a_359740]
-
ca atunci când dintr-un mugure explodează o corolă ce a supt viață și culoare, catifelându-se în cămara soarelui: și-a descoperit precizia ritmică, vibrația suplă și dulcea timbralitate a muzicii năvalnice, vibrând ca răpăitul ploii de vară pe o grădină cu flori; de acum, va începe să descifreze armonia muzicală, în cadența cosmică a castanietelor și a picioarelor izbite în ritm de cântec spaniol și splendoare coregrafică. Talentul a răscumpărat-o pe Marina Voica din biroul de calcule și prognoze
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
și reverberată strălucit de către Marina Voica! Astăzi este o „castelană”, (spune chiar interpreta), într-o frântură de minune a Prahovei, la Breaza! Triește frumos într-o locuință mirifică unde „răsună muzică și cântec!”, așa cum spune, fericită, artista. O înconjoară o grădină cu flori și ecoul odiseei unor ani de cântec, deplin tumultoși, amintirile extazelor, clocotului, luptei la piept cu trecătoarele și neocolitoarele eșecuri, rezistenței, biruinței, succesului, miracolului muzicii fermecătoare, toate zugrăvind iureșul unui suflet și al cântecului răpitor! Minunată este interpreta
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
Fettel, Khidja, The Rabbit King, Ocazional, Soundopamine, Dragoș Rusu, FLVN, Sebastian Big, Dannilov, Cool Banana și mulți alții. Fiindcă la Durușa se pune valoare pe sunet și pe armonia lui. Artele ocupă un loc important în economia festivalului, proiecții în grădina cinema, teatru, graffitisketches, visual performances,, jocuri diverse precum foosball (cso-cso), fressbee, hacky sack, volei, badminton, slakline și trambulină, joc de oină și multe altele completează programul unui festival colorat și animat! Detalii: www.facebook.com/RoadRunnerSociety.
Durușa Summerhills by http://www.zilesinopti.ro/articole/9665/durusa-summerhills [Corola-blog/BlogPost/98984_a_100276]
-
Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului Negru pe Alb, Cuvinte culese Din slavă divină În eternul simbol Făcut să pătrundă prin noi ADEVĂR și LUMINA Astăzi Negru pe Alb Este doar o grădină Este doar un protest Față de aceia cu crez Și cu hâr în cuvânt Aceia ce azi În această grădină Au uitat LEGĂMÂNT Au pierdut ADEVĂR S-au strivit de LUMINĂ Și pe-un fir de oarbă putere Pierduți în nimic
NEGRU PE ALB... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Negru_pe_alb_.html [Corola-blog/BlogPost/360822_a_362151]
-
Din slavă divină În eternul simbol Făcut să pătrundă prin noi ADEVĂR și LUMINA Astăzi Negru pe Alb Este doar o grădină Este doar un protest Față de aceia cu crez Și cu hâr în cuvânt Aceia ce azi În această grădină Au uitat LEGĂMÂNT Au pierdut ADEVĂR S-au strivit de LUMINĂ Și pe-un fir de oarbă putere Pierduți în nimic La idoli murdări Se închină. Această poezie a fost scrisă atât că un adevăr, dar și ca un protest
NEGRU PE ALB... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Negru_pe_alb_.html [Corola-blog/BlogPost/360822_a_362151]
-
zori îndepărtate Se-apropie în stol Zglobii, gălăgioși cocorii Iar Glavaciocul susură domol. Crește iarba, covor moale, Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade roua pe câmpie În a florilor pocale, Prospețime, puritate, Naște bolta azurie. Sosit-a dulcea Primăvară Ah! Iubire, Sufletul mi-
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sosit_a_dulcea_primavara_la_floarea_carbune_1359993813.html [Corola-blog/BlogPost/351740_a_353069]
-
noi”, editura Ispirescu 2015. Locul ÎI - Concursul de poezie religioasă “Credo”, ediția a XV-a, Lăpușna 2015 Cu deosebită prețuire Toamnă M-aș face toamnă aurie, Cu crengile la pământ, Legănata doar de vânt. Și aș pune lacrima, Să ude grădină Ta. Frunzele le'as pune-n ie, Dorul meu să nu mi-l știe.... Aș înmulți grânele Si-as umple hambarele! În livezi gutui și pere Aș umple cu drag panere. Peste câmpuri auri, Spicele le-aș înmulți ! Aș pictă
CAMELIA CRISTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Camelia_Cristea.html [Corola-blog/BlogPost/340336_a_341665]