1,434 matches
-
, Ion (22.X.1942, Constanța), dramaturg și prozator. Este fiul Elenei (n. Licoi) și al lui Ion Coja, grădinar. Absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, terminate în 1965. Din 1966 este cadru didactic la Catedra de lingvistică generală a Universității din București. Obține titlul de doctor în filologie
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
al barocului oriental; prima, de închinare protocolară față de domnitorul de atunci, Antioh Cantemir, fratele autorului, iar cea de-a doua închinată cititorului, o ceremonioasă invitație la lectura cu profit moral. Stilul, metaforizant, mizează pe simboluri. Cartea e „floare”, iar autorul, „grădinar”. A treia prefață este semnată de Cacavelas, care elogiază mintea strălucită a elevului său și avansează ideea invidiei ce poate fi stârnită de erudiția prea tânărului principe. Primele două „cărți” ale Divanului sunt construite pe o anumită simetrie interioară, astfel încât
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
plinitor al fatalității. Ridicarea, răscoala și biruința lui Lachanas. Pieirea lui Constantin. Era în țară un sătean simplu, de soiul lui porcar cu simbrie, numit de popor Cordocuba, și grecii traducând acest cuvânt, care însemnează legumă, îl numeau Lachanas(adică grădinar de legume), avea însă-dealtfel multă isteție și darul izvodirii, știind sama multor lucruri și mai având pe lângă acestea un gust viu pentru întreprinderi. Acest om, dedat cu totul proastei lui meserii, trăia numai cu pîne și cu legume, dar era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zică: Adio, lume!... El începuse deja să se legene cu melancolie în aer "ca o trestie bătută de vînt" cum se exprima un procuror cu idei poetice într-un raport devenit celebru printre camarazii săi, când mâna generoasă a unui grădinar veni să taie firul fatal care-l ținea suspendat deasupra eternităței și-l readuse la viață. Văzîndu-se iar pe pământ, Tudor deschise ochii, se pipăi bine ca să se convingă că trăiește încă și, făcîndu-și cruce, jură din toată inima că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mamă frumoasă care fusese adusă de timpuriu pe patul morții de un soț crud. Această fată fusese crescută într-o mănăstire de niște maici cu suflet bun. În ciuda pietății sale, ea a fost sedusă la vîrsta de cincisprezece ani de grădinarul lipsit de inimă 81. Relatarea Ellei despre conținutul acestei povești este în întregime la timpul trecut, întrucît acum ea e parte a narațiunii nu contează dacă este o relatare prin viu grai (Ella repovestește conținutul) sau reflectarea conținutului poveștii în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
practica jertfei. În cazul primordialității lumii transcendente și, implicit, a Divinității, care a generat lumea materială/fenomenală prin condensare, jertfa este inutilă; ar însemna că Divinitatea primește ceea ce are, și încă într’o formă de esență joasă: “a vinde castraveți grădinarului”. Situația se schimbă dacă primordialitatea aparține lumii materiale, așa cum susținem noi, iar lumea transcendentă este doar o consecință evolutivă a acesteia. Atunci, Divinitatea are nevoie de jertfă și, cu cât e mai spiritualizată, cere o jertfă pe potrivă (A se
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
British Organic Farmers și cu Organic Growers Association pentru a forma un Serviciu de Consultanță Organică folosind experiența practicienilor organici pentru a oferi sfaturi direct fermierilor și crescătorilor. Producătorii biodinamici sînt reprezentați în Marea Britanie de către Bio - Dynamic Agricultural Association, în timp ce grădinarii beneficiază considerabil de existența Henry Doubleday Research Association, la National Centre for Organic Gardening de lîngă Coventry. Numărul și diversitatea organizațiilor din cadrul mișcării organice care se reflectă internațional, atît numeric cât și în termeni ai opiniilor ce diferă evident, sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pe cei pe care nu-i putem face buni.” (Vauvenargues) Mielul blând suge la două oi. (Asupra beneficiilor pe care le poate aduce o atitudine amabilă, politicoasă, Îndatoritoare atrage atenția și proverbul: „Vorba dulce mult aduce”.) A vinde castraveți la grădinar. (Îți poți Întrece, În timp, maestrul, dar ar fi ridicolă pretenția de a-i da, la un moment dat, lecții sau sfaturi.) A se plimba ca vodă prin lobodă. (Este atitudinea caracteristică infatuatului, care este atât de mulțumit de sine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1974, 8; Mircea Iorgulescu, „Nuntă călătoare”, LCF, 1974, 15; Petre Got, „Nuntă călătoare”, VR, 1974, 6; Mircea Iorgulescu, Profil: Nicolae Lupu, LCF, 1975, 25; Dorin Tudoran, Imagine și cuvânt, LCF, 1975, 40; Dana Dumitriu, Iubirea grădinarului, RL, 1975, 44; Valeriu Cristea, „Pe ușă-mi forfoteau aureole”, RL, 1976, 35; Iorgulescu, Scriitori, 93-94; Firan, Profiluri, 438-439; Romul Munteanu, Semnele realului și dimensiunea fantastică, LCF, 1996, 10; Cristea, Teleorman, 381-383. N.Br.
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
graurii să zboare, București, 1976; Fluierul lui Pan, Deva, 1978; Albastrul flamingo, București, 1979; Întoarcerea la Nausicaa, București, 1979; Eterna auroră, București, 1981; Spre Delphi, București, 1986; Eupalinos, München, 1996; Avatar, Timișoara, 1998; Interviu liric, București, 1998. Traduceri: Rabindranath Tagore, Grădinarul, București, 1961; Cinghiz Aitmatov, Primul învățător, București, 1964; Fr. De la Motte-Fouqué, Undine, București, 1968; Pasărea fericirii. Basme populare din China, București, 1973 (în colaborare cu Ileana Hogea-Velișcu); Qu Yuan, Poeme, București, 1974 (în colaborare cu Ileana Hogea-Velișcu); Cao Xue-Qin, Visul
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
orașe-fabrică model și În nou-Înființatele agenții sociale. Subpopulațiile problematice și, În consecință, potențial periculoase - nevoiașii, vagabonzii, bolnavii psihici și criminalii - puteau deveni obiectul celei mai intensive inginerii sociale. Metafora grădinăritului, sugerează Zygmunt Bauman, redă În mare măsură acest nou spirit. Grădinarul - de fapt, poate că cea mai potrivită paralelă ar fi cu arhitectul peisagist specializat În geometrice grădini franceze - ia un teren natural și creează un spațiu al ordinii botanice proiectat până În cel mai mic detaliu. Deși caracterul organic al florei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
IORDAN, Iorgu (29.IX.1888, Tecuci - 20.IX.1986, București), filolog și memorialist. Este fiul Tudoscăi (n. Crăciun), înfiată de Ivan Penu, bulgar care se stabilise la Nicorești, și al lui Toader (Toșcu) Iordan, grădinar bulgar venit de peste Dunăre la vârsta de optsprezece ani. Ambii părinți ai lui I. erau analfabeți. La Tecuci face școala primară (1895-1899) și urmează Gimnaziul „Dimitrie A. Sturdza” (1900-1904), apoi învață la Liceul Internat din Iași (1904-1908). Frecventează cursurile Facultății
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
de Constant Tonegaru, și ironismul lui Geo Dumitrescu, temperat prin exprimarea constantă a palpitului propriu-zis afectiv. Într-un poem reprezentativ, Studiu la proiectul de poduri, personajul liric anunță o „Domnișoară Inginer” că „au înflorit trandafirii nobili din parc, / Altoiți de grădinarul importat din Olanda”. Ideea este invadarea anorganicului de organic, biruirea inanimatului de splendorile naturii vii. O toamnă exuberantă, fabuloasă, „se așterne ca o ultimă aventură / Peste podul ciudat și uriaș al Domnișoarei Inginer”. Domnișoara încarnează mentalitatea pozitivistă, inima ei e
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
de redacție fac parte I. E. Torouțiu și Barbu B. Theodorescu. Orientarea publicației, aflată sub zodia tradiției, reiese chiar din articolul inaugural, unde se afirmă dorința apropierii „de căminul românesc, de familia românească, de sufletul românesc”. Sunt respinse categoric importurile literare: „Grădinari vicleni și venetici au adus însă de aiurea cactee țepoase și le înfățișează aici drept minunate rarități, cerând să fie admirate, în vreme ce ele, acolo, în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
den mărăcine strugure și den rug smochine, așa nu să poate face den neamul rău bun; ci din varza cea rea ce-i zic morococean au ieșit fie-său și mai morococean el”), sau tatăl paharnicului, armașul Radu Vărzaru, fost „grădinar de verze la Ploiești”, care va fi prezentat drept o variantă a arhetipului jefuitorului. Aceeași stigmatizare pentru figurile spăimoase ale celor care au inspirat, regizat și înfăptuit - sub protecția lui Grigore Ghica Vodă (un mare ingrat și el) - uciderea postelnicului
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
număr, 27, a fost realizat de Titu Popescu și Constantin Sporea, iar Horst Fassel a redactat textele în limba germană. Articolul-program, Cuvânt înainte (semnat Societatea Academică Română), afirmă dorința fondatorilor de a continua tradițiile literaturii române, „mutilată” în țară „de grădinari travestiți”, reunind toate „talentele românești” aflate în libertate. Sumarul se structurează în trei secvențe: creație originală (poezie, proză, jurnal, teatru, eseu), o rubrică permanentă „Negru pe alb. Cronici, idei, fapte” și „Anexe” (până în 1982; lipsă în numerele 15-17, 1978-1980), consacrate
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
, Gh. Tudor (8.II.1911, Chiajna, j. Ilfov - 20.X.1941, Iași), prozator. Este fiul Dumitrei (n. Cristea) și al lui Gheorghe Stoian, grădinar. Face școala primară în comuna natală (1918-1922), apoi urmează Școala de Arte și Meserii „Principele Nicolae” din București. Învață și tâmplăria, dar ajunge grădinar la Editura Fundațiilor Regale. Mobilizat, se aruncă din trenul care îl ducea pe front și moare
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
Ilfov - 20.X.1941, Iași), prozator. Este fiul Dumitrei (n. Cristea) și al lui Gheorghe Stoian, grădinar. Face școala primară în comuna natală (1918-1922), apoi urmează Școala de Arte și Meserii „Principele Nicolae” din București. Învață și tâmplăria, dar ajunge grădinar la Editura Fundațiilor Regale. Mobilizat, se aruncă din trenul care îl ducea pe front și moare peste câteva zile. Debutează în 1934, cu proză, la „Cuvântul liber”, unde va semna și versuri. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Fapta”, „Universul
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă la un roman proletar, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist lit. (1982), 929; Eugen Jebeleanu, Amintiri despre Stoian Gh.
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
Isus, că smochinul este casa lui Israel? Este ca în parabola omului care sădise un smochin în grădina sa, dar acesta nu a făcut roade. Omul a căutat roadele lui mulți ani, dar nu le‑a găsit. I‑a spus grădinarului său: Scoate din rădăcină acest smochin până ce nu va usca de sevă pământul nostru!»” (2, 4‑5). Dacă smochinul reprezintă „poporul lui Israel”, neconvertit la Evanghelie, ramurile sale închipuie „falșii mesia care vor veni și vor zice: «Eu sunt Cristos
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la Evanghelie, ramurile sale închipuie „falșii mesia care vor veni și vor zice: «Eu sunt Cristos care a venit în lume»” (4, 7‑8). Așadar, motivul principal al întârzierii parusiei este refuzul poporului Israel de a se converti. Dumnezeu, asemenea grădinarului din parabolă, acordă un nou termen - durata rămâne totuși necunoscută -, după care va decide „scoaterea din rădăcină”. În același timp, în opinia autorului AP, parusia nu va întârzia, deoarece „mlădițele au frăgezime”, adică falșii mesia au apărut deja. Ultima parte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
transpusă de C. Moroiu), Alfieri (Virginia, în versiunea lui C. Aristia), Lesage (Crispin, rival stăpână-său, tradusă de Ștefan Burchi). Un autor preferat se pare că era și August von Kotzebue, din care transpun I. Nițescu (Ștefu nerod), Iancu Văcărescu (Grădinarul orb sau Aloiul înflorit), G. Munteanu (Încurcătura). Din alți autori au mai tălmăcit, fără a le indica numele, E. Winterhalder și Șt. Burchi. Numărul mare de versiuni românești din piesele străine se datora concepției potrivit căreia actorii se pot forma
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
în veacul al XVII-lea, cu Peninsula). „Grădina foarte mare”, pe care arhidiaconul Paul de Alep o vedea la Dobrenii lui Constantin Șerban, era „împărțită în straturi, ca grădinile francilor” (frânc însemnând, în limba română veche, „italian”; și șefului peste grădinarii lui Constantin Brâncoveanu i se zicea Frâncul și era... italian). Aranjate după scheme puse la punct de Renașterea italiană erau - spun călătorii străini - și „grădinile frumoase” ale lui Vasile Lupu, cu deosebire grădina interioară, „grădina între ziduri” (unde-și petrecea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
câteodată aici. Pe lacurile Kashmirului exită un mare număr de grădini plutitoare sau mase de buruieni pe care e aruncat pământ, iar ele servesc ca răzoare pentru cultivarea pepenilor, castraveților, napilor, morcovilor, verzei, vinetelor și altor legume culinare. Dacă totuși grădinarul nu Își urmărește cu atenție proprietatea mișcătoare, se poate trezi că, În timpul nopții, grădina Însăși a fost tăiată din legăturile sale și mutată. Și cum, În aceste cazuri, hoțul alătură masa furată uneia similare pe care o posedă - modificând astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ȚUGUI, Haralambie (10.II.1916, Dorohoi - 12.X.1996, Iași), poet. Este fiul Nataliei (n. Turcu) și al lui Teodor Țugui, grădinar. Își începe învățătura în orașul natal (1924-1931), urmează apoi Liceul Militar la Cernăuți (1931-1934) și la Iași (1934-1936). Absolvent al Școlii de Ofițeri din București (1937) și al Academiei Militare de Infanterie din Sibiu (1939), face stagii ca ofițer în
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]