7,948 matches
-
exemplu, numai în ăRomânia literară fac recenzii sau critică de întîmpinare vreo 5-6 autoare, dar și la alte publicații. Cronicele lor sînt rele, adică dure, uneori amuzant de dure, (dacă ar fi sa și psihanalizam puțin, ele produc, nu fără grație, un ăact ratată de substituție masculină). Nu-i exclus însă să și iasă ceva de aici. Doamne ajuta!" În primul rînd, am avea o obiecție la titlul editorialului, în care termenul feminism e folosit impropriu. Feminismul e o doctrină care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n univers numai noi/ lirici bîjbîim// apele cresc repede/ frunză decade/ copacul adună cercuri lumești/ norii deasupra încuviințează/ trecerea toamnei// ți-ai lăsat privirea
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
necrezut! Mă aflu în districtul Chaoyang, lângă cel de-al treilea cerc (linie de centură - sunt 5 în total, dar numărătoarea începe de la 2!) o zonă selectă a orașului, modernă și curată. Este 6 mai după amiază, în anul de grație 2010. Soarele se „prevede” bolnăvicios prin smogul generat de fel de fel de industrii poluante, aflate în afara orașului, dar destul de aproape ca să-și facă simțită nefasta existență. Temperatura - în jur de 15 grade Celsius. Mulți chinezi și chinezoaice pe străzi
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
publicării lui. Și dl Florescu, si d-na Sipos deplasează discuția dintr-un plan în altul. De aici și pînă la a ne învinui de "frenezie a demolării" e un pas mic pe care d-na Sipos îl face fără grație. Iar pe dl Florescu nu atît "cazul" Caraion îl frămînta, cît "cazul" Pelin, care "ne face să ne punem problema asupra necesității accesului la dosarele de securitate". O gazeta care publică de ani buni aproape numai documente și dosare, e
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
1960). Autorul își întrerupe acum povestirea "din motive de sănătate", făgăduind cititorilor să-i însoțească "și pe ultima parte a drumului parcurs pînă în vara anului 1964, cînd vom părăsi împreună prima închisoare pentru a reveni în cea înconjurată de grațiile, sîrmă ghimpată și cîinii de pază de la hotarele țării..." - 1996 - vol. al V-lea și ultimul (1960-1964), cu un capitol încheiat cu plecarea din România și sosirea la Zürich. - 1998 - primește premiul decernat de revista "Magazin istoric" pentru cartea sa
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
al sterilității. Sărind etapele alcătuirii unui mesaj, metaforizând mai peste marginile iertate, poetul expediază adeseori în lume comunicate ininteligibile: "În septembrie când explodează fierea îngerului/ (și zace fără să poată muri)/ vino tu plină de promisiuni că o farmacie/cu grația și roiul de viespi golănite sub piele/ și piaptănă oasele noastre-ncâlcite/ și clatină sarea din noi în sitele tale/ și apa/ și fierul din belciugul jugănitului taur/ ce ne crește în trup coplesindu-ne." (Rugăciunea copilului surpat în taur
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
și fierul din belciugul jugănitului taur/ ce ne crește în trup coplesindu-ne." (Rugăciunea copilului surpat în taur) În sfârșit, în poemele ultimei perioade apar și unele scăpărări de vulgaritate, cu totul inoportune într-o poezie în general plină de grație: "Era să intru într-o față/ dar a intrat altul cu prioritate de dreapta.// Când am concurat singur am ieșit al doilea." (Istoria romanțata a sinucigașului ratat) Cu o serioasă educație intelectuală, supertalentatul Mircea Dinescu ar fi putut ajunge un
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
de sarcină destinului de poet"), dar, măi palpabil, si in volutele vorbirii și gîndirii lui Adam Puslojic. Pentru Adam Puslojic orice referință livresca face să rezoneze o întreagă claviatură de afecte și antrenează confesiuni ce, daca nu ar avea și grație, ar fi în mod obișnuit impudice și sufocante pentru cititor. Toate cărțile despre care discută Puslojic se arătă a fi puternic asumate și impregnate de propria să biografie. La fel cum, ni se povestește, intră în relație cu cărțile, personalizîndu-le
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
critica, al cărei blazon autentic (salvator) îl constituie vocația și conștiința estetică. Cu o bună intuiție, ea își îngroașă acele trăsături care-i scot mai bine în relief specificul. În carnavalul boieriei în care a ajuns a lua parte cu grație, mască să e cea de amazoana. O amazoană-artistă, care nu se ferește de iconoclastie, lovind fără cruțare în prestigii pentru multi intangibile. Despre opera wagneriana Parsifal, care s-ar afla "mereu în pericolul de a cădea în ridicol": "Pretextul literar
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
o mie de ori mai mult "umor" și o mai mare capacitate de valorificare a stilurilor literare desuete decât postmodernistul, cu legitimație, Ion Stratan care face în mod programatic jocuri de cuvinte. Mircea Cărtărescu însuși dă dovadă de mai putina grație în parodierea-valorificarea poeziei de altădată, a subculturii etc. decât autorul Necuvintelor; în versurile sale, acesta evocă, fulgurant, nenumărate stiluri, de la cele elevate până la cele mahalagești, ca și cum și-ar plimba mâinile, în joacă, pe claviatură unui pian. Și apoi, ce mare
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
cu care s-au succedat evenimentele - recunosc, în favoarea mea -, nu mi-a mai dat răgazul necesar consultării proiectului de dialog schițat cu o seară înainte, așa, pentru orice eventualitate... Mă temeam să nu spulber, pe de o parte, starea de grație ivită în mod neașteptat, pe de altă parte, nu voiam să abuzez de timpul și disponibilitatea dăruite cu atâta generozitate și spontaneitate de către venerabilul Maestru. Așa se face că, întrebările referitoare la circumstanțele în care-i cunoscuse și fotografiase pe
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
preferințele mele: apoi Mozart... Am ascultat un Mozart trist, surprinzător... Îl cunoașteți pe Cioran? Da, l-am întâlnit pe Cioran. E un pesimist vesel! El spunea că Mozart trebuie ascultat în piesele lui lente și oarecum funebre - "adieri funebre în grația mozartiană..." Da, întocmai; și acest lucru mă impresionează, mă tulbură. O dată eram pe moarte, în Africa. Îmi câștigam existența vânând. I-am trimis o telegramă bunicului meu, în care-i spuneam că vreau să fiu repatriat și înmormântat la poalele
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
mi-a readus în memorie o secvență privită într-o cinematecă: Adolf Hitler în frac, cu papion negru și ochi scăpărători, însoțit spre loja oficială, la Bayreuth, de către Winifred Wagner, nora ilustrului compozitor, fapt consumat an de an (fără excepție), grație Festivalului Wagner. Și tot atunci, fulgerător am regăsit în minte o altă secvență uimitoare: pesemne fiindcă a primit o veste îmbucurătoare, Führerul schițează, pe spațioasa terasă de piatră a reședinței sale din Alpii austrieci, de la Klessheim, cîțiva pași de dans
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
mai ales de rolul ce revine statului polonez în structura noii alianțe europene. Un alt aspect, pe care nu putem să-l trecem cu vederea, este acela că, deși și Polonia a fost lovită de actuala criză economică și financiară, grație și politicii promovate de defunctul președinte, impactul asupra populației și al economiei a fost mult diminuat, în raport cu ce s-a întâmplat în alte state foste socialiste, inclusiv în România. Așa cum spuneam, defunctul președinte Lech Kaczynski a demonstrat, cu fiecare prilej
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
-și facă el însuși reputație. Spiritul său de nomad și colindător l-a purtat din loc în loc, urmărind rosturi și înțelesuri știute numai de el. Ambiția și vanitatea l-au făcut să rupă pe rînd cu toți binefăcătorii săi, în grațiile cărora se strecura în mod iezuit. Sfîrșitul său pare tot un episod dintr-o operă romantică: murea tînăr încă, nenorocit și singur, la un spital de ofticoși, dar era purtat în ultimul său drum de Kogălniceanu și de C.A
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
un paragraf la sfîrșit. Dar așa cum oricine are voie să-și publice pe copertă chiar și o fotografie de viconte tăiat în două, să devină cunoscut prin orice atitudine culturală sau să facă o carte din exploatarea unei stări de grație, și Alex Ștefănescu are libertatea să-și republice un text fără mențiune, dînd satisfacții columbiene recenzentului și palpitații gratuite împătimitului întru Nichita Stănescu. Ca să ne convingă că Nichita Stănescu a existat, Alex. Ștefănescu recurge la artificii portretistice cu ascendență ilustră
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
cultivată cu artă de Nicolae Prelipceanu îl cucerește pe cititor. Ideile din poezia sa au o frumusețe a lor, care nu mai necesită nici un fel de cosmetizare. S-ar putea vorbi de o nuditate statuară a acestor idei, de o grație a inteligenței, convertită în valoare estetică. Iată, ca exemplu, poemul La infinit, remarcabil prin clara și eleganta tăietură de daltă cu care a fost scoasă din materia lingvistică ideea: " Am tot încercat să perfecționez frunze/ să storc marea din bobul
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
Foucault la Ecole Normale, este transformată în catedră de istorie a sistemelor de gîndire și pusă la dispoziția lui Michel Foucault. Ceea ce ne spune acest mic-excurs istoric-biografic este că perioada în care a apărut Arheologia cunoașterii, mai precis anul de grație 1969, marchează lansarea definitivă a autorului în circuitul intelectual francez. Foucault fusese deja propulsat în atenția intelectualilor francezi de polemica sa cu Jean-Paul Sartre, dar acest generos an 1969 îl consacră. Textul său despre funcțiunea auctorială, inclus în diverse colecții
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
o asemenea imagine?). Apoi, rar am văzut un film cu o compoziție "fragmentaristă" (aproape fiecare secvență e "rotundă" și ar putea fi citată că un mic film în sine!), dar cu o linie generală a construcției atît de plină de grație. Aflăm, de la începutul filmului, chiar din gură personajului principal, ca "va muri" (e deja mort!). Suspensul va fi nu al tramei, ci al talentului de a vedea lucrurile mereu mai aproape... Cea mai surprinzătoare secvență va fi chiar finalul morții
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
Tescani o literatură cu unică folosință (așa cum și sunt), în loc să fie mulțumiți că au colaborat cu mai multă sau puțină inspirație la o sărbătorire a clipei, ei au avut grijă să-și exploateze editorial o fugitivă - și discutabilă - stare de grație. La un chef, are poate haz să-ți imaginezi următoarea scenă, de coșmar sexual: " Totul era ca lumea. Numai când mi-am băgat botul în sexul ei blond, un tip mustăcios, cu ochi negri și cu nasul drept s-a
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
un echivalent perfect al "fenomenului Pitești""...Cît despre "picanterii", ar merita citat portretul pe care i-l face Valerian Sava unei actrițe amatoare "tarentată", Lica Gheorghiu, fiica lui Gheorghiu-Dej care a erupt în Erupția: "Cu lipsa de talent și de grație a unui robot pe rotile, bondoacă și mofluză, nu tocmai dedată la limbajul articulat, cu o pronunție masticată de aroganța prostiei (...) exclamă, cu sinceră dificultate: "Prefer să miros a Chanel decît a gaz!"(...) Cînd memoria fostului secretar general și a
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
inteligențe, nu poate avea decât soarta pecetluită de înaltul for. Gândul mă poartă, fără să vreau, cu câteva secole în urmă când, tot un înalt for, o academie, a sancționat o operă și un autor. Ne aflăm în anul de grație 1636, anul reprezentării cu succes a piesei Cidul de Corneille. Un contemporan invidios, pe nume Jean Chapelain, poet absolut mediocru, luat întruna peste picior de către Boileau, din a cărui operă acesta a și extras nenumărate exemple de cum nu se scrie
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
procesul filosofării în conștiința cititorilor (și spectatorilor). Piesele-blitz ale lui Iosif Naghiu nu sunt niciodată minore, nu au niciodată miză mică. Chiar și când scrie numai câteva pagini, dramaturgul vrea de la textul său totul sau nimic. însă "filosofarea" sa are grație. Autorul se joacă semnificativ, ca Charles Chaplin în binecunoscutele lui filme-parabolă. Aptitudinea sa de a deschide parcă fără efort, dintr-o exuberanță de moment, neașteptate - și tulburătoare - perspective filosofice asupra existenței poate fi ilustrată cu aproape oricare dintre piesele incluse
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
eșuată, de a da o consistență realistă, sau cel puțin aparențele ei, unei intuiții prezente deja în Ulița copilăriei. Teritoriul construit de Ionel Teodoreanu nu are nimic din determinismul sumbru al spațiului lui Faulkner - Yoknapatawpha sa e dominată de o grație și alegrețe vivaldiană. Conștiința sfârșitului imposibil de evitat nu elimină senzația de consistență muzicală a Medelenilor - deloc întâmplător, prima referință la Medeleni, cea din Vacanța mare, trimite către persistența melodică a numelui moșiei. Realismul nostalgic pe care Ionel Teodoreanu îl
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
program dificil prin diversitate, el s-a dovedit stăpân pe mijloace instrumentale remarcabile. Foarte sensibil, de o fină muzicalitate, mânuiește cu bun gust și delicatețe o paletă sonoră bogată. Relația sa cu muzica genialului său compatriot este însă unilaterală, de grație și suavitate; în acest paradis lipsesc componente esențiale ale lui Chopin - vigoarea și tensiunea ritmurilor, picanteria ciocnirilor armonice, elanul bărbătesc. O idee excelentă, din păcate ignorată de public, a fost includerea în Festival a ciclului de lieduri op. 74 - 17
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]