4,781 matches
-
culminând cu îndemnul din articolul-program „Turvin lingvistic“: „Las să se prăbușească în vilait șipotul zătătoritelor noastre provincialisme și să fecunde câmpia largă a limbei românești“. La rândul său, Gabriel Țepelea avea să scrie: „Scriitorii bănățeni, conștienți de calitățile și limitele graiului local, n-au abordat în fond decât teme legate de viața bănățeană pentru care idiomul local devenea unica haină posibilă“. În 1895, Titu Maiorescu a consacrat un studiu amplu celui dintâi scriitor bănățean: Ion Popovici Bănățeanul, subliniind „prevalența limitelor graiului
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
graiului local, n-au abordat în fond decât teme legate de viața bănățeană pentru care idiomul local devenea unica haină posibilă“. În 1895, Titu Maiorescu a consacrat un studiu amplu celui dintâi scriitor bănățean: Ion Popovici Bănățeanul, subliniind „prevalența limitelor graiului bănățean“ la acest prim scriitor modern provenit din Banat. Același Maiorescu l-a invitat să citească nuvela „În lume“ la „Junimea“. A fost o sărbătoare literară. Iată ce nota mentorul „Junimii“: „De la început ne-a încântat cumpătarea, aș zice liniștea
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
în diversitatea culturii provinciilor românești (prin imperativul unității limbii și culturii românești al căror nou și unic centru îl reprezintă Bucureștiul)“. Această „breșă“ explică de ce, deși în perioada 1920-1990, s-a scris destul de multă gazetărie rurală, „poezie“ și „umor“ în grai, „valorile proprii și specifice adăugate la ceea ce este cu adevărat literatura dialectală bănățeană au fost rare, prea de tot puține, dacă nu chiar inexistente“. Cu toate acestea, afirmă Boldureanu, „printr-un gest singular, directorul din acea vreme al Editurii Facla
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
a apărut după Decembrie 1989, când o serie de publicații („Foaia bănățenilor“, „Timișoara“, Almanahul Banatului“) au oferit spațiu tipografic, iar din ianuarie 1991, Radio Timișoara a început emisiunea săptămânală intitulată „Gura satului“. Aceasta a avut un impact deosebit asupra iubitorilor graiului bănățean. Au apărut cenacluri la Șiria, Oravița, Bocșa, Ohaba Mâtnic, Făget, Lugoj, Caransebeș și chiar în Serbia, la Uzdin. Prin strădania regretatului profesor Ștefan Pătruț, mentorul cenaclului lugojean „La givan“, Editura „Dacia Nova“ din Lugoj a publicat aproape 30 de
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
la Șiria, Oravița, Bocșa, Ohaba Mâtnic, Făget, Lugoj, Caransebeș și chiar în Serbia, la Uzdin. Prin strădania regretatului profesor Ștefan Pătruț, mentorul cenaclului lugojean „La givan“, Editura „Dacia Nova“ din Lugoj a publicat aproape 30 de volume de literatură în grai. O serie de volume au apărut și la Editura „Marineasa“ din Timișoara. Cât despre „Gura satului“, acest cenaclu rămâne un etalon prin calitatea lucrărilor membrilor săi: Marius Munteanu, Ionel-Iacob Bencei, Pătru Chira, Ioan Viorel Boldureanu, Ion Olariu, Virgil Șchiopescu și
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
lumea satelor - sunt atât de mari și de accentuate, încât în ultimul deceniu, de pildă cântăreții de «muzică populară» din Banat (de la cei mai notorii interpreți-creatori până la maneliștii de duzină), pronunță cu tot mai mult curaj cuvintele cântecelor respective în grai bănățean“. Despre un pătimaș al poveștilor de la sat Ioan Viorel Boldureanu s-a născut la 12 februarie 1950 în comuna bănățeană Topolovățu Mare. În perioada 1957-1965, urmează cursurile școlii generale din localitate, apoi, între 1965 și 1969, cele ale Liceului
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
cei mai activi membri ai Cenaclului radiofonic «Gura satului» la Radio Timișoara, iar din 1996, la televiziunea prin cablu «Analog», Ioan Viorel Boldureanu dă viață cu mult succes lui «Uica Niță» - personajul și povestitorul unui nesfârșit șir de snoave în grai bănățean, emisiune mult gustată de public și, mai ales, de bănățeni.“ A publicat după 1990 o serie de cărți: „Cultura românească în Banat“ (Ed. Helicon, 1994), „Beregsău Mare - Monografie“ (Ed. Mirton, 1996), „Eseu despre creativitatea Spiritului. Surse arhaice pentru Asithesis
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
pentru Asithesis“ (Ed. Eminescu, 1997), „Casa și memoria lui Avram Procator“ (roman, Ed. Marineasa, 1999), „Întoarcerea lui Tosu“ (povestiri, Ed. Eminescu, 2000), „Credințe și practici magice. Eseu despre orizontul mental tradițional“ (Ed. Brumar, 2001), „Niepoțî lu Moș Costa“ (comedie în grai bănățean în două tablouri, Ed. Marineasa, 2003). De asemenea, a prefațat și îngrijit editarea mai multor volume de studii, poezie, proză. Printre acestea se află și cele trei volume de poezie și proză în grai bănățean apărute în 1993, 1994
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
lu Moș Costa“ (comedie în grai bănățean în două tablouri, Ed. Marineasa, 2003). De asemenea, a prefațat și îngrijit editarea mai multor volume de studii, poezie, proză. Printre acestea se află și cele trei volume de poezie și proză în grai bănățean apărute în 1993, 1994 și 1996 la Editura „Mirton“ din Timișoara. La sfârșitul anului 2003, a publicat două cărți de specialitate. Este prezent în diverse dicționare și antologii.
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
de prof. univ. dr. Stefan Binder, iar din 2003, de prof. univ. dr. Roxana Nubert. Direcțiile de cercetare cărora li se acordă atenție sunt literatura austriacă modernă și postmodernă, literatura germană din România, cultura germană din Banat din perspectiva interdisciplinară, graiurile germane din Banat, didactica predării limbii germane ca limbă modernă și ca limbă maternă, teoria și practica traducerii, imaginea lumii germane în literatura română, literatura din perspectivă interdisciplinară. Noile vremuri au deschis orizonturi atât în planul pregătirii profesionale, cât și
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
teze de doctorat la universități consacrate din spațiul cultural german (Laura Cheie, Eleonora Pascu), teze de doctorat publicate în țară și în străinătate (Roxana Nubert, Eleonora Pascu, Graz-ziella Predoiu, Beate Petra Kory, Laura Cheie, Angelika Ionaș, Marianne Marki), elaborarea dicționarului graiurilor germane din Banat (Peter Kottler, Alvine Ivănescu, Mihaela Șandor, Eveline Hîncu), al cărui prim volum, realizat în colaborare cu Universitatea din München, urmează să vadă lumina tiparului în 2007. Din 1997, catedra organizează manifestări cu participare internațională - simpozioanele „Inter- unde
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
solemnă. Din fericire, în Europa, când nu puteau fi auzite în biserici, colindele s-au menținut în rândul oamenilor din popor. Colindele populare n-au dispărut niciodată din zonele rurale; acolo vechile texte s-au păstrat nu numai prin viu grai, ci și prin manuscrise sau tipărituri în culegeri de colinde, din grija culegătorilor de folclor. Încet, dar sigur, pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, colinda de Crăciun a devenit o parte esențială a sărbătorilor populare. Trupele de muzicanți care se
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
publicul ascultător. Excelentă este calea prin Radio pentru comunicate, sfaturi de tot felul, istorisiri sau expuneri, chiar științifice. Convingător și emoționant cu greu poate fi, însă, cuvântul împărtășit prin minunata descoperire a difuziunei mecanice. Ea nu se poate compara cu graiul firesc, ce îi este hărăzit omului, spre deosebire de celelalte viețuitoare, negrăitoare. O satisfacție ne rămâne, totuși, oratorilor născuți care consimt a vorbi la Radio: este răspândirea cuvântului lor în mii sau zeci de mii de ascultători, față de numărul limitat al sălilor
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
câteva ironii adresate sudicilor. „Cei mai mulți erau nalți, oacheși, cu pielea smolită, purtau lungi favoriți și erau deosebit de buni de gură. Ceea ce a făcut ca mulți ani să-mi închipui că toți muntenii trebuie să fie la fel. Mă scandaliza mult graiul lor atât de asemănător acelui al țiganilor șatrași de la noi din Moldova” (p. 35), scrie el la adăpostul unei prejudecăți tenace. E de-ajuns ca să vedem, precizânduse de la general la conturul particular, portretul de tinerețe al beiului de Samos. Față de
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
nimănui n-o să-i mai pese! Și veți binemerita disprețul publicului pentru că nu luptați pentru drepturile voastre. Conform Constituției, Art. 30: "(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă."!!!!!!!!! Indiferent de explicații (în cazul acesta neprecizate și neasumate de cel care a comis cenzura, deși a
Ce le cere Monica Ghiurco colegilor jurnaliști, după scandalul din TVR () [Corola-journal/Journalistic/42867_a_44192]
-
-l identific cu ușurință drept compatriot începe să-și recite într-o italiană aproximativă monologul menit să stoarcă bani de la turiștii creduli. Are o poveste exact ca în Filantropica. Îi tai scurt elanul și-l îndemn politicos în dulcele nostru grai să-și încerce norocul cu alți călători. El se conformează fără să protesteze, iar vecinul meu de drum devine curios. Îl lămuresc ce și cum și astfel conversația pornește. Nu, nu știe multe despre România, dar ar fi interesat să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o acută nevoie de bani. E perfect. Mă duc la el. Mă prezint și îi explic de ce am intrat în vorbă cu el. Scot din ghiozdan banii, pâinea și vinul. Încerc să-l conving de naturalețea faptelor, dar rămâne fără grai auzindu-mi propunerea. — Ești sigură că vrei la malul mării? Peste câteva ore vine fluxul, n-o să fie prea plăcut. — Nu sunt sigură de nimic. — Să ne înțelegem: eu doar te acopăr? Atât am de făcut? — Da. Poftim anii. Poftim
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
care te Învață să urci pînă la cer. Țara ta sunt dealurile domoale care te leagănă și te ocrotesc. Țara ta sunt cîmpiile care-ți aștern covor mângâietor de iarbă și flori. Țara ta sunt oamenii care-ți vorbesc În graiul tău. Țara ta sunt păsările care-ți cântă. Țara ta sunt animalele care te cunosc. Țara ta sunt roadele pomilor care te Îmbie să le guști. Țara ta ești Tu, sunt EU, sunt EI, e NEAMUL ROMÂNESC. Țara ta este
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
MAMA. Țara ta este TATA. Țara ta este COPILUL. Țara ta este obligația morală să pui umărul la „creșterea limbii românești și-a patriei cinstire” (Ienăchiță Văcărescu - Testament). Țara ta este moștenirea ta. Țara ta e Cerul și Pămîntul, E graiul și cântul. S-o păstrezi cu cinstire Că-i a ta moștenire ! Leocadia Georgeta Carp Sistemul educațional și instructiv Fiecare părinte normal și subliniez acest cuvânt, pentru că mai există și părinți care trebuie reeducați, Își dorește tot ce este mai
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mai rețin exact) și noi asta am fost dintotdeauna." Și ceva care semăna cu: "...am condamnat Întotdeauna... etc., etc." La asemenea oportunism și la asemenea schimbare de direcție cu 180 de grade, peste noapte, nu poți decât să rămâi fără grai, dacă nu chiar cu gura căscată. Cred că această pildă vă poate spune mai bine și mai mult decât orice alte exemple. Înțeleg multe, dar când iei o decizie de acest fel mai gândești, vorba românului "cade omul din pom
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
așa te-a dus din gară, că m-am repezit pe linie după tine, până dincolo de pod, unde-a intrat dihania-n curbă și te-a zvârlit într-un pom. M-am trezit de spaimă și auzeam locomotiva glăsuind în graiul ei de fier, trecând prin mine cu tine-n botul mașinii. Visul ăsta l-am avut, cu cele trei afurisite de muieri care m-au luat la bătaie și m-a dovedit și m-a pus jos cea îmbrăcată-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o dorim și noi, dar pe care, în majoritatea cazurilor, o așteptăm de la alții, numai de la noi nu. Așa că vedeți ce faceți fiecare în această viață și acumulați cât și cum puteți, studiați și cercetați, cizelați-vă comportamentul, ținuta, obiceiurile, graiul, iar învățați și lucrați, fiecare unde și cât puteți pentru voi și pentru societate, și atunci să fiți siguri că veți ajunge în locul pe care singuri vi l-ați construit în această viață. Sper că ați observat că din `90
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
negura nopții atât de luminată și bruma ce acoperea pielea goală a toamnelor sfâșiate de ghearele ploii, beată de alcool, de viscol întors, spre iarna ce-a fost. În ce grote ale memoriei stă adânc năluca strigoiului? Versul dansa fără grai, râu ce curgea leșios și negru, greu de pești așteptând doi ochi ai luminii oare mai trăiești? * * * Răcoare și larmă de vânt coboară aerul pe pământ. Mișcarea clatină miere și patimă. Grație, miraculoasă făptură culori peste sâni și gură. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
cu caracterul ritualic de instituire a logicii interne a poemului pregătesc absorbția transfiguratoare în inefabil. Exemplu absolut de poezie orfică este eminesciana Peste vârfuri. Melodicitatea poeziei, trăsătură fundamentală a liricii lui Eminescu, care a fructificat în mod unic eufonia, cantabilitatea graiului românesc, împlinește rolul amintit mai sus, de a induce sentimentul mișcării fără sfârșit, "eternitatea în mișcare", proprie muzicii, de care vorbește autorul Dialogurilor. În poezia Peste vârfuri, incantația ritualică este efectuată de mișcările din natură alunecarea lunii pe cer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
deschidere spațială dezvoltată de zborul avântat al unor ciocârlii, înălțându-se din spațiul miasmelor morbide telurice, în văzduhul eterat cu dublă natură exterior și lăuntric, care îi îngăduie celui ce poate efectua un asemenea zbor sufletesc să asculte vocea misterului: graiul florilor și al lucrurilor mute. Goethe, după ce în lumea de jos, materială, s-a bucurat deplin de viața pământească alături de prieteni, natură, fete frumoase, se înalță dincolo pentru a se pierde extatic în iubirea eternă. Poemul eminescian exprimă dinamismul muzical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]