5,621 matches
-
dar-ar praful în năravul tău! Și tu, măi Gogule, bătrân și nebun; ai ținut-o după tine și nu ai văzut-o mă?! A căzut la porci! Tataie se uita mirat la mine. Scuturase glugile și cărase cocenii în grajd, nu avusese timp să vadă ce „meșteream prin grădină”, cum îi plăcea să spună. -Nu mi-ai spus, bre, matale să nu merg decât prin noroi?! i-am strigat și eu supărată. Mamaie m-a prins de gulerul paltonului și
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
și el: -De, fa, Susano, fata a făcut ce i-ai spus tu; acum spală, că de nu, pun eu caii la căruță să o duc la mă-sa, tocmai la oraș. Mă uitam după tataie cum mergea grăbit spre grajd; era stropit pe pantaloni și știam că peste puțin timp avea să-l certe și pe el. Toți țăranii își făceau de lucru; fie prin ogradă, fie că stăteau de vorbă pe marginea șanțurilor. Din când în când se uitau
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
-Lasă-mă, tataie, cu moartea! s-a răstit la mine și nervos a continuat: Nu mi-am terminat treaba. Mâine or să crească buruieni și am via de legat, porumbul de arat și plivit, mă-ta-mare vrea să-i fac chirpici pentru grajd. Vrei să mor ca să întâlnesc două berze bătrâne? În plus, nici nu mai erau frumoase, aveau penele jegărite. Îi vorbisem de moarte, lucru care îl speria mai mult decât povestea cu pământul, așa că am întors spatele lăsându-mă cu gâtul
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
cunosc? am sărit ca arsă, aproape să cad din căruță. -La ăia bătrâni ai lui mă-ta-mare. Aveam grijă de le dădeam apă vitelor, măturam prin curte, eu știu ce mai făceam? Și toate astea numai pentru mâncare. Vara dormeam în grajd în fân, iarna nu-mi mai aduc aminte, dar cred că mă lua țățica Ioana acasă. Mi-am luat palma încet de la gură și fără să clipesc, am simțit că mă durea ceva și nu știam ce. Aceeași durere ca
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
seară, când s-a întors tataie mi s-a părut cea mai lungă zi. Când a intrat în curte eram pe scaun în bucătăria de vară și îmi sorbeam laptele liniștită. Mă uitam la el cum alerga de la căruță la grajd, transpirat și ars de soare, avusese o zi grea. Înainte să se spele și să mănânce, se ocupa de vite, întâi caii și pe urmă vaca. De restul se îngrijea mamaia. Am ieșit în curte și îl urmăream cu privirea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
atunci tataie își făcea de lucru să o termine și tot ieșea. După alte câteva minute, care au trecut destul de greu pentru amândouă, tataie a intrat cu gălețile pline, una a lăsat-o la bucătărie, alta a dus-o la grajd. S-a întors la bucătărie, unde mamaie era nervoasă. Din două trei cuvinte s-au luat la ceartă. Tataie îi spunea că a stat cu Fane și cu Vasile să vorbească despre ce se mai zvonea privind pământul, mamaie îi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
spunea că a stat cu Fane și cu Vasile să vorbească despre ce se mai zvonea privind pământul, mamaie îi pomenea într-una de Floarea. -Fa, ai înnebunit?! i-a strigat tataie. Mamaie a luat felinarul și a plecat la grajd, iar tataie a început să mănânce mămăliga rece cu borșul care, probabil se răcise și el. M-am uitat la el și am ieșit și eu pe ușă după mamaie. -Trage ușa după tine să nu intre pisica! mi-a
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
și am ieșit și eu pe ușă după mamaie. -Trage ușa după tine să nu intre pisica! mi-a spus nervos. Am închis ușa și am văzut cheia în broască, am răsucit-o încet și indiferentă m-am îndreptat spre grajd. Mamaie mângâia vaca și îi vorbea încet la ureche. Aceasta se uita la mamaie cu o privire tristă, că fără să vreau m-am scuturat și m-am lipit de perete. -Parcă ar vrea să-ți spună ceva, cred că
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
înțeles sfaturile ei. Într-un târziu s-a sculat și a aranjat cocenii și fânul. -În noaptea asta trebuie să dorm cu tac-tu-mare aici, să o ajutăm, săraca! Tu o să dormi singură în casă, noi venim și ne întoarcem la grajd, să nu-ți fie frică! mi-a spus mamaie. Am dat din cap, cu toate că nu-mi plăcea ideea să dorm singură și mai ales cu ușa deschisă. -Ce face, Gogu, de nu mai vine? m-a întrebat într-un târziu
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
spus: -Bine că am măritat fetele! Noi doi, două guri, ne vom descurca. -Trei guri, tataie! am sărit și eu veselă la întorsătura lucrurilor. -Tu să pleci la mă-ta acasă! mi-a răspuns supărat. Am plecat după mamaie la grajd. Tataie a venit și el. Ne-am așezat amândoi pe cocenii uscați și o priveam pe mamaie care tot o pipăia pe burtă pe „Buna” ei. Am adormit cu capul rezemat de tataie, m-am trezit când mă puneau în
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
că mă gonise, mă mângâia și mă săruta pe păr. Dimineața m-am trezit singură, paturile erau nedesfăcute, asta însemna că mamaia și tataie nu dormiseră încă. M-am frecat la ochi și așa cum eram îmbrăcată, m-am îndreptat spre grajd. Nu mă gândeam nici la vaca noastră și nici la vițelul ei. Eram încă obosită și pentru prima oară de când eram la țară, am simțit că îmi era dor de mami. Am trecut prin curte pe lângă Ciobănel indiferentă, el mă
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
dor de mami. Am trecut prin curte pe lângă Ciobănel indiferentă, el mă mirosea bucuros și aștepta să-i arunc porția mea de pâine, dar sensibil cum era, imediat m-a lăsat în „plata Domnului” și am putut să deschid ușa grajdului. Mamaia și-a pus degetul la gură, să nu fac zgomot, iar tataie, într-o rână peste cocenii răsturnați de cu seara de mamaie, privea scena pierdut, plângea calm, de un calm pe care nu-l văzusem niciodată în el
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
a făcut semnul crucii, i-a spus mamaiei: -Dumnezeu să mă ierte, dar mă doare sufletul de ea ca de un copil. Eu nu pot să mai stau. Fără să ne privească s-a sculat repede și a ieșit din grajd. Mă uitam când la vițel, când la Buna, nu înțelegeam nimic din ce se întâmpla. Buna a ridicat capul și așa mare cum era, a făcut un efort de s-a tras în jos, suficient cât capul să-i ajungă
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
gigantice cursul de neoprit al fluviului. Își înfășură picioarele în niște oghele colorate, apoi și le îndesă în cizmele de cauciuc mult prea mari pentru el, luă traista pregătită dinainte cu demâncare, bățul sprijinit de peretele casei și plecă înspre grajdul animalelor ce așteptau liniștite. Era toamnă, și peste câteva zile începea școala. Simți dintr-o dată mirosul puternic de motorină întinsă pe pardoseala din clasă, dar mai ales, țipătul strident al învățătoarei, palmele ei usturătoare trântite cu prea multă generozitate cu
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
puse la dipozitie de personalul bazei, care vă va îndruma spre o plimbare cu trăsura sau, daca zăboviți mai mult în Piatră Neamț, puteți lua și cursuri de echitație de la instructorii bazei. Pentru copii mai mici avem și un ponei. Grajdurile bazei hipice găzduiesc peste 30 de cai, dintre care și aparținând rasei Lipițan, folosiți pentru mersul cu trăsura. Baza îl găzduiește și pe Violet, fostă glorie olimpică de la Olimpiada de la Moscova. Calul, pursânge englez, a fost călărit de toți cei
Baza Hipică Col.“Virgil Bărbuceanu” by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7797/baza-hipica-virgil-barbuceanu [Corola-blog/BlogPost/100400_a_101692]
-
la ciurdă și abia atunci se pregătesc să plece la brigadă. - Parcă la mine este altfel? Noroc că numai proprietarul lucrează, sunt bătrâni amândoi și el face ce poate pe la brigadă, că de muncit... mai ușor. Astăzi te duci la grajdurile cu scroafe gestante, sunt vreo două care trebuie să fete și cum sunt mari, să nu se culce peste purcei și să-i omoare. Trebuiesc supravegheate în timpul fătării. Nu prea am încredere în nea Costică, este cam lasă-mă să
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403943614.html [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
Atât ne mai trebuie. Iar ne ia în colimator inginerul-șef și ne penalizează. De fapt, pe mine că tu ai fost plecată o lună de zile. - Poate că nu-i cazul. Bine atunci eu am plecat. Pa! - La revedere! Grajdurile unde se aflau padocurile cu scroafele de prăsilă gestante erau la capătul plantației pomicole. Acum era în plină campanie de recoltare a piersicilor pentru piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403943614.html [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
în loc să punem în discuție sistemele, structurile și instituțiile care fac un coșmar din viața oamenilor pe care îi ajutăm de Crăciun. Mai aproape de noi, o fetiță din Vâlcea care trăia cu tatăl ei într-o casă mai urâtă decât un grajd, a impresionat o televiziune care în preajma Crăciunului a făcut o emisiune despre ea și care a găsit astfel o mulțime de oameni de bine care au decis să închirieze o locuință decentă pentru ea și tatăl ei, până în momentul în
De Crăciun am fost mai buni. Și pe urmă?! by https://republica.ro/de-craciun-am-fost-mai-buni-ce-urmeaza-dupa-aceea [Corola-blog/BlogPost/338320_a_339649]
-
de acasă, ba, de multe ori nici atunci, căci un vecin de încredere este rugat să îngrijească animalele rămase în gospodărie cât oamenii sunt plecați, iar pentru asta el trebuie să aibă acces neîngrădit prin toate locurile - bucătărie, curte, pimniță, grajd, grădină... De multe ori, când era cald, mâncam în casă jos, adică în bucătărie, cu ușa deschisă. Ei bine, Bălan nu trecea de prag, chiar dacă era lihnit de foame, ci aștepta cuminte până termi¬nam noi de mâncat pentru ca, după
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
înțelegătoare, spunându-și parcă în sinea lui: ,, De, ce să-i fac, e copil și el, se joacă...”. Sebastian era tare neastâmpărat când era mic, se cățăra peste tot, prin copaci mai ales, dar și prin poduri, pe acoperișuri de grajduri chiar. Odată, în Treboilea, s-a suit într-un nuc din afara grădinii în care trebăluiau ai mei. La un moment dat, s-a auzit o bufnitură înfun- dată și imediat Bălan a început să latre cu putere: copilul căzuse din
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
lui, în fine, un loc special amenajat pentru el unde să doarmă. Dacă-i apucau noaptea în curte, dormeau fie în gârlici, adică la intrarea în pimniță, așa se spune pe la noi pivniței, fie su’ șop, adică acea parte a grajdului deschisă către curte și închisă în partea cealaltă cu o portiță prin care se intră în grădinița de zarzavat din spatele casei. Doar în nopțile foarte geroase de iarnă li se permitea să doarmă în grajd cu vitele, într-un colț
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
șop, adică acea parte a grajdului deschisă către curte și închisă în partea cealaltă cu o portiță prin care se intră în grădinița de zarzavat din spatele casei. Doar în nopțile foarte geroase de iarnă li se permitea să doarmă în grajd cu vitele, într-un colț, sub iesele, adică - ați ghicit! - iesle. În rest, stăteau în fața casei, indiferent de vreme. Așa cum am spus - în ultimii ani de viață, doar Bălan a avut parte de o cușcă a lui. Câinele ăsta inteligent
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
cei 15.000 foști elevi? Ce este o carte, m-a întrebat Eusebiu Camilar. O construcție. Care are conținut și formă. Din cărămizi, ciment, marmură și alte materiale cu care poți ridica un palat, o vilă, o casă obișnuită un grajd și un coteț! (Un baron local a adus marmură de Carrara și a proruncit să se ridice cea mai cea cocină. După ce i-a pus troc spoit cu aur a băgat acolo câțiva porci. Știți ce au constata cu uimire
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
fiindcă, uite, făcuse rost de o slujbă, fără să mai fie nevoit să meargă la școală... Costan, un flăcău tomnatic, ciolănos și foarte mândru de mustața lui, fiind destul de obișnuit cu misiuni secrete, veni în spatele grădinii, apoi urcă în podul grajdului și, în zori, când mergea, deșelat și cu mustața cam pleoștită, spre casă, era deja numit în funcție. Nici mama Verginicăi nu pierduse vremea! Îl convinsese întâi pe nașul de cununie, apoi pe un văr de-al doi-lea, iar
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
întrebat ce s-a întâmplat cu el? Începuse să aibă chiar bani de buzunar cum se spune, dar nu cheltuia decât strictul necesar. În camera unde locuia acum putea să-și păstreze hainele curate și se schimba când mergea la grajd. Aici primise un halat mai vechi dar mereu curat. Asta a sesizat și Cocuța care era foarte bucuroasă în adâncul sufletului, cum avea să-i mărturisească chiar lui Suman. Băiatul se gândea cum avea să fie la teatru? Pe de
SEARA DE TEATRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_seara_de_teatru_mihai_leonte_1357456486.html [Corola-blog/BlogPost/348836_a_350165]