743 matches
-
său. Un bărbat negricios, cu țeasta rasă, cu o mustață triunghiulară, cu nasul proeminent și privirea Înfierbântată. În ciuda durerii care-i paraliza spatele, nu reușea să-l urască. Era doar o slugă amărâtă - devotat stăpânului, nu din dragoste sau din gratitudine, ci numai din datorie. Pentru un salariu și o uniformă. Câți ani avea? Purta verighetă. Era căsătorit, cu siguranță că avea și copii. Muncitorul acesta, tată de familie, ar fi Încasat fără ezitare glonțul destinat tatălui său. Ar fi sărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu părere de rău ochii peste fericirea de a fi acasă. După ce m-am întors, nu mi-am mai pierdut niciodată recunoștința față de micile plăceri. Mă trezeam înaintea lui Benia, îi urmăream fața și mă rugam în tăcere, plină de gratitudine. În drum spre fântână sau plivind buruienile în grădină, eram copleșită de faptul că petrecusem o zi întreagă fără ca povara trecutului să mă apese. Cântecele păsărilor mă făceau să plâng și fiecare răsărit mi se părea un cadou desenat doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
textelor. În tot atelierul, o singură pipiță acceptabilă: o roșcovană mărunțică În ginși și tricou, răspunzând la prenumele de Emma și autoare a unui poem perfect idiot În care era vorba despre oi lunare. În general, toți se topeau de gratitudine și fericire pentru legătura regăsită - muma noastră Țărâna, tatăl nostru Soarele etc. Veni rândul lui Bruno. Cu o voce ursuză, Își citi scurta creație: Taxiurile sunt niște putori, Nu opresc, poți să mori. — E ceea ce simți..., făcu yoghina. E ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
descurci, dar a contempla sufletele unor astfel de indivizi e o oroare pe care dorești s‑o eviți). Nici o concepție de viață decât stupizenia, gloria deșartă - nici un dram de loialitate față de comunitate, nici un pic de dragoste pentru polis, goliți de gratitudine, văduviți de orice rațiune căreia ar merita să‑ți dedici viața. Pentru că, țineți minte, marile pasiuni sunt antinomice. Și marile figuri ale eroismului uman, care se profilează copleșitor deasupra noastră, sunt total diferite de omul de pe stradă, contemporanul nostru „normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
port cea mai bună rochie de seară Wallis 1 pe care o am. —Bună, Sam, se auzi MM din spatele meu. Lui Matthew i se aprinse o luminiță în ochi când o văzu. Și asta nu era numai o reacție de gratitudine pentru că ea îl salvase de la un tête-àtête cu mine. Am auzit că celor din consiliu le-a plăcut mult piesa, i-am zis eu. Felicitări. — Da, a mers foarte bine, zise MM. Băuse câteva pahare și se vedea; toată lumea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
rămas lângă pătuț, preț de-o clipă, mângâind căpșorul inconștient. Momentul în care Theo era culcat și învelit era preferatul lui Hugo. Și asta nu numai pentru că, în sfârșit, atmosfera se liniștea. Ci și pentru că Hugo avea o senzație de gratitudine și de mândrie la gândul că era în stare să-i ofere fiului său un adăpost sigur și cald. În noaptea asta, după seara hidoasă prin care trecuseră, momentul acesta i se părea mai special ca oricând. Hugo s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pierdut din importanța lor în mod progresiv. Problema poziției femeii demonstrează că, odată cu trecerea timpului, nu s-a mai simțit atât de acut necesitatea ca ea să predice evanghelia asemenea bărbatului. Conciliul Vatican II manifestă o atitudine de respect și gratitudine față de persoana feminină în documentul despre rolul laicilor, Apostolicam actuositatem, fapt care reprezintă recunoașterea importanței și locului ei permanent în Biserică: „Deoarece în zilele noastre femeile iau tot mai activ parte la întreaga viață socială, este foarte important să crească
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
diferitele sectoare ale apostolatului Bisericii” (A.A. 9). De asemenea, Papa Ioan Paul al II-lea, la 29 iunie 1995, în Scrisoarea sa adresată persoanelor feminine, repetă de șapte ori cuvântul Mulțumesc! femeilor din lumea întreagă, în care identifică cu gratitudine femeia - mamă, femeia - mireasă, femeia - fiică și femeia - soră, femeia - muncitoare, femeia - consacrată și femeia pentru faptul că este femeie. Papa recunoaște că „Suntem, din păcate, moștenitorii unei istorii de condiționări enorme care, în toate timpurile și în orice latitudine
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cartea "Ramón de Basterra Cartas a Unamuno", Editura CAJA DE AHORROS VIZCAINA, Bilbao, 1988, necesară documentării pentru studiul Unamuno cocotolog? Nu în ultimul rând, doamnei Elena UZIER, de la Editura Institutului European din Iași, cele mai alese mulțumiri și întreaga mea gratitudine pentru buna colaborare, atenția și preocuparea deosebite pentru ca această carte să poată ajunge, în bune condiții, la cititor. Bibliografie BASTERRA, Ramón de, Cartas a Unamuno (Scrisori către Unamuno), Edición CAJA DE AHORROS VIYCAINA, Bilbao, 1989. GERCHUNOFF, Alberto, Unamuno y las
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
care, evident, se bucură și de o mai binemeritată trecere, dar, și de anumite reduceri de preț, În privința Închirierilor, a punerii la dispoziție, și a supunerii, În fața unor minuscule persoane, care-și zic, pompos, personalități, oferindu-le grațiile, oficiile și gratitudinile, lingușitorilor organizatori. Brava - lor! Trăiască-le tagmele! Și, cât mai sus, tăgmașii! Ura!
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
evanghelic încât să fie lipsit de umanitate. Însă, pentru ca lucrurile să meargă în această direcție, nu doar din comoditate ori datorită abandonării datoriei de a fi perseverenți și exigenți în lupta spirituală, trebuie să luăm act - de bunăvoie și cu gratitudine - de revoluția copernicană, ce se identifică cu revoluția antropologică pe care o trăim și de la care persoanele consacrate nu sunt scutite. Ba, mai mult decât atât, ca și-n trecut, când noutățile și emergențele culturale erau individualizate și îmbrățișate, noi
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
spirituale decât ceilalți oameni. Nu este suficient să ne debarasăm de «proprietatea personală» pentru a fi săraci, ci trebuie să învățăm să o drămăluim în spiritul împărtășirii și, de asemenea, se cuvine să fim însuflețiți de un sentiment radical de gratitudine, care nu trebuie să se identifice, pur și simplu, cu o dependență virtuoasă ce, nu de puține ori, se poate dovedi destul de comodă. Chiar și dacă ne-am confrunta cu lipsuri materiale, psihologice și spirituale, o atare situație nu ar
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
asemenea, că femeia, în genialitatea ei, nu fuge de greutăți și că, asemenea apei, ajunge peste tot, depășind sau înconjurând tot ceea ce frânează sau se opune vieții și harului. Din acest punct de vedere, trebuie să recunoaștem, cu o profundă gratitudine, că, de multe ori, tocmai femeile au fost acelea care au menținut viu harul vieții consacrate, cu specificitatea și creativitatea sa. În calitate de consacrați și consacrate, suntem datori să stăm pe «pământul de mijloc» ca și cum am sta sub crucea inevitabilelor contradicții
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pregătim să o considerăm nu atât ca o inspirație a fondatorilor, care ne-ar putea constrânge să-i ținem în viață cu orice preț și uneori în mod patetic, ci ca un patrimoniu pe care trebuie să-l admitem cu gratitudine și pe care trebuie să-l administrăm cu inteligență și dibăcie. Ar fi bine să începem să ne gândim în termeni de «carismă regenerabilă», pentru a nu cădea în ispita de a reanima în mod artificial carismele care și-au
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
liber capacitățile potențiale ale propriului stil creativ. Va învăța să-și spună propriul «da» cu mult optimism, acel optimism care stă la baza vieții, cu multă încredere în sine, în ceilalți și în realitate, cu gust pentru valori, prin descoperirea gratitudinii și a colaborării, și prin sensul prieteniei. 4.1 Trei condiții pentru o fericire neașteptată Fericirea este un program lent și gradual de viață. Pentru acest program este nevoie de unele condiții de bază care să permită dorinței de fericire
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
o oară de amor. Și cum i-ar vorbi el! Câte numiri ar inventa el, care de care mai îndrăgite, mai fără de înțeles, mai nepomenite, pentru un surâs de pe buzele ei, un surâs în trecere, umbra unei fericitoare cugetări; câtă gratitudine pentru-o privire; câtă recunoștință pentru că ar lăsa un moment degețălele ei dulci în mînile lui, și el simțea pare-că le trage la inima lui, să le facă a simți desele și nemăsuratele-i bătăi,... ar plânge și ar râde
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bine dac-ar veni... - Nu... zise ea afirmând cu capul. - Zi că-l iubești. - Nu! zise ea plecîndu-și capul pe piept și jucîndu-se cu colțul șorțului... - Mă duc, mă duc... o guriță, îngerașule... Elli o sărută cu gura plină, cu gratitudine... Cezara ieși și-nchise ușa cu cheia după sine... Angelo și-ntoarse jîlțul spre ea... - O, d-le! zise ea speriată și toată pudoarea, toată inocența, plină indignație, imputare, o lume de simțiri contrazicătoare îi jucau în față... El îngenunche
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să acopăr o serie de lacune în ceea ce privește documentarea, în special în timpul unui sejur la Churchill College din Cambridge, unde am luat cunoștință de numeroasele studii de limbă engleză publicate asupra acestui subiect. Nu-mi rămîne decît să-mi exprim întreaga gratitudine doamnei Nelly Stéphane care și-a dat osteneala de a-mi reciti manuscrisul, făcîndu-mi cîteva sugestii valoroase. Introducere I Ideea de a scrie despre psihologia maselor mi-a venit în ziua-n care m-am resemnat să accept evidența unui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
atît de imperioasă încît, lucru remarcabil, dacă minoritatea de sus ajunge să se supună iar majoritatea de jos să comande, puterea se dezechilibrează. Atunci se pune cu adevărat o problemă gravă. Singura ieșire este restabilirea unei ordini a supunerii. Iar gratitudinea se va îndrepta către conducătorii care vor fi în stare să o impună. Le sîntem recunoscători pentru aceasta, ca unor Atlas care stau în picioare și poartă deasupra capului, în echilibru, o lume care riscă oricînd să se răstoarne. Așadar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pentru ca toți să-i recunoască pecetea", citim în cartea lui Iov. Pe de altă parte, numele conferă o identitate și obligă la o identificare. El ne arată care dintre vocile supraeului va fi deasupra celorlalte. Purtătorul numelui încearcă sentimente de gratitudine față de cel care i l-a conferit, se simte fiu al marelui om, membru al familiei sale. Folosit mai peste tot și rostit în orice clipă, numele face omniprezentă figura marelui om. Fiecare trebuie să se supună față de ceea ce pretinde
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
doamnei dr. Cornelia Scutaru, doamnei dr. Mioara Iordan, doamnei dr. Elena Pelinescu, doamnei dr. Nona Chilian. Trebuie să menționez, de asemenea, sprijinul acordat de doamna dr. Clementina Ivan Ungureanu în asigurarea suportului informațional necesar elaborării lucrării. Merită de asemenea toată gratitudinea mea domnul dr. Bogdan Căpraru, cu sprijinul căruia am putut demonstra valabilitatea rezultatelor cercetării în domeniul bancar. Amintesc, de asemenea, sprijinul acordat în perioada 1992-1996 de domnii dr. Ulrich Wiener, ing. Ion Crișan, ing. Paul Joița, care, alături de domnii prof.
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
preotul sau oficialul) evit... cooptarea în viața sa, în câmpul s...u, a energiilor negative ale pacienților (clienților sau enoriașilor), ceea ce în religie apare că „luare a p...cațelor”. Este practic o form... de protecție pentru terapeut, o form... de gratitudine din partea clientului și o form... de echilibrare a balansului energetic al situației în cauz.... Fie c... este vorba despre o plat... simbolic..., fie c... este o plat... substanțial... de ordinul miilor de dolari, ea este necesar..., ins... nu trebuie niciodat
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
ca „Domn și Dumnezeu” a fost, este și va fi o sarcină imposibilă pentru instrumentarul limitat al inteligenței critice. Credința în Hristos este substanța și revelația unei speranțe (Evr. 11,1). Mărturisirea este întotdeauna o promisiune și un act de gratitudine. Când suntem incapabili de recunoștință și făgăduință, exercițiul terapeutic al reamintirii ne salvează din ghearele nesimțirii și uitării. Aplicând această strategie putem relua conversația fericită cu Cel al cărui chip îl purtăm. Atunci inimile noastre vor arde cu bucurie (Lc
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Marchiș, pr. Nicolae Marcu, pr. Radu Mărășescu, Dragoș Mîrșanu, PS Vasile Someșanul, Virgil Nemoianu, Daniela Pălășan (r.i.p.), Mircea Platon, Radu Preda, Leo Stan, Ovidiu Sferlea, Narcis Tașca, Alin Tat, Bogdan și Miruna Tătaru-Cazaban, Mihaela Timuș. Port o vie gratitudine „Colegiului Noua Europă”, doamnei Marina Hasnaș și doamnei Anca Oroveanu, dar mai ales dlui profesor Andrei Pleșu, rector al unei ospitalități de tradiție abrahamică ce, în peisajul românesc, are mereu aparența unei creații ex nihilo. Sunt bucuros să amintesc aici
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de veselie negrăită. Apoi mintea lui s-a înălțat la cer și a văzut altă lumină mai limpede decât cea care era aproape de el<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 242. footnote>. În Imnul 18, Sfântul Simeon își arată gratitudinea față de părintele său duhovnicesc pentru că l-a îndrumat să descopere negrăite bucurii duhovnicești, și vorbește despre el ca despre un sfânt: Cine m-a călăuzit trăgându-mă spre aceste frumuseți? Cine m a ridicat din adâncul amăgirii lumii? Cine m-
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]