1,396 matches
-
tresaltă fericită, Când mă înfrupt din gura-ți pârguită. În jur tu risipești parfum, Cum răspândește teiul floarea Și pielea ta ca mierea galben-brun M-atrage cu aroma și culoarea. Și sânii tăi, îi văd în miez de noapte, Doi grauri gureși adormiți, Ascult și-n somn cum ciripesc în șoapte, Și ochii mei îi urmăresc vrăjiți. Și tu, frumoasă ca un trandafir sălbatic, O masă plină, caldă , aburindă Cu gura care doarme surâzândă Și trupul tău zvâcnind în somn sporadic
IUBEŞTE-MĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359485_a_360814]
-
am de trăit copilăria, toată adolescența petuniilor, viețile cailor din Pădurea Nebună, rodul pământului, cele 1001 de măști ale trecutului tău, coroana de spini a nenorocului, lungile boli clandestine ale trupului, frigurile Ecuatorului și limba melcilor din casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare, etc. „De dragul tău las flacăra să ardă părul însângerat al nopții de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SENECTUTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ai rămas copil, copile Într-o lume de balauri Cu nebuni care cresc grauri Însă n-au grăunțe. Și le Mai cultivă clandestin Printre semne pe hârtie Într-o secetă târzie Coborâtă pe destin Ai rămas copil, copile Ca un cer ascuns de rouă Și din părțile-amândouă Mișună-mprejur reptile Ai rămas copil și
SENECTUTE de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360542_a_361871]
-
lui origine franțuzeasca, anume din chaudron, care înseamnă, „căldare“, idee acceptată și de Resmeriță, I.A. Candrea etc. Că varianta o înregistrează DLRM, DEX, iar alți autori o recomandă numai pe această din urmă (DLRLC, vol. IV, B., 1957, Al. Graur, Dicționar al greșelilor de limbă, B., 1982, DOOM, 1982; amănunte și regulile jocului în Amintirile istoricului C.C. Giurescu, B., 1976, p. 34. După știință noastră singur A. Scriban a văzut inconsistenta ex¬plicației de mai sus, ceea ce 1-a determinat
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
ind. ceaturanga și rom. șotron nu este directă .Este cunoscut ca in mediopersana șahul »jocul în pătrațele » se cheamă catrang,intrat din sanscrita (Osnovy iranskogo iazykoznania ,Moskva,1970,p.42), din persana l-au preluat arabii sub forma șatrang (Al.Graur,DCC,București,1978,p.131,C. Tagliavini,Originile limbilor neolatine, București,1977, p. 251-252) și a ajuns la turci șatrang, de unde a fost împrumutat de români. Șăineanu, DLRM, DEX amin¬tesc romanescul învechit șatrang „șah“ < turcă și locuțiunea adjec¬tivală
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
dar, dacă lucrurile stau aproximativ cum au fost prezen¬țațe, rezultă că forma etimologica este șotron și că șodron este o va¬riantă bazată pe explicația originii cuvântului prin francezul chau¬dron „căldare“, idee inacceptabilă, după părerea noastră. Acad. Al.Graur mi-a spus că e de acord cu ipoteza mea în una din ultimele discuții acasă la dânsul și crede că o vor accepta și alți specialiști: »Tov. Carstoiu, nimeni nu e deținătorul adevărului absolut, se întâmplă să mai greșesc
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
au gândit că doar de pe culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
Pe neștiute te trezești într-o zi în mijlocul sufocantului nicăieri stăpân deplin pe-ntreg pustiul zilei risipind printre degete cenușa vechilor chitanțe pe care literele negre bine apăsate lăbărțează taxă dreptului la viață și taci îndelung secondat doar de cântecul graurului leagănat pe ramul de soc cu floarea trecută. STACOJIU Vâscul tăcerii cuibărește golul dintre ramuri lumina ia culoarea mării în furtună spărgându-se încioburi reci ce umplu străzile murdare sticlește-n tușe vineții dintre vitrine stropi de ploaie sau joacă
POEZIE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359810_a_361139]
-
decembrie 2011 am publicat un articol despre originea termenului Crăciun. Aminteam principalele ipoteze formulate și anume: derivarea din calatio “convocarea poporului” (Papahagi, V. Pârvan, S. Pușcariu); creațio “creare” propusă de Aron și Ovid Densușianu, dezvoltată acad. Al. Rosetti și Al. Graur; etimonul crastinum al marelui B.P. Hașdeu, Christi Jejunium etc. Au mai fost aduse în discuție sl. korociun ce desemna solstițiul de iarnă și se referea la perioada 12 nov. - 24 dec. și un alt cuvânt slav kraciati, “a pași”. Autohtoniștii
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
și ne încurcăm în jartiere, focul reprezintă înțelepciunea umană, dar nu putem merge mai departe pentru că de la fum încolo este taina creației, numerele și poezia, punct! Licurișca se amuza pe seama noastră. Le arunca pîine păsărelelor și zîmbea cu ironie. Un graur certăreț țopăia pe balustrada terasei și îl imita pe Thomas. Gras și înfoiat, le gonea pe celelalte păsărele, asemenea lui Thomas, care voia să ne convingă, cu argumente agresive, că el este deținătorul adevărului absolut. Stați, le-am zis eu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
1 lit. f) concediu creștere și îngrijire copil) - 1162. Grădinaru Carmen În funcție 528-Principal 1163. Grămadă Antoniu-Gheorghe În funcție 227-Principal 1164. Grămadă Claudiu Gabriel În funcție 299-Principal 1165. Grămadă Gheorghe În funcție 300-Principal 1166. Granciu Aurel În funcție 1478-Principal 1167. Graur Elisabeta În funcție 1993-Principal 1168. Graur Ioana-Roxana Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. a) incompatibilitate) - 1169. Grecu Carmen În funcție 1473-Principal 1170. Grecu Dana Elena În funcție 407-Principal 1171. Grecu Mădălina-Elena În funcție 725-Principal 1172. Grecu Mioara-Iolanda Suspendat (Art. 42
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
îngrijire copil) - 1162. Grădinaru Carmen În funcție 528-Principal 1163. Grămadă Antoniu-Gheorghe În funcție 227-Principal 1164. Grămadă Claudiu Gabriel În funcție 299-Principal 1165. Grămadă Gheorghe În funcție 300-Principal 1166. Granciu Aurel În funcție 1478-Principal 1167. Graur Elisabeta În funcție 1993-Principal 1168. Graur Ioana-Roxana Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. a) incompatibilitate) - 1169. Grecu Carmen În funcție 1473-Principal 1170. Grecu Dana Elena În funcție 407-Principal 1171. Grecu Mădălina-Elena În funcție 725-Principal 1172. Grecu Mioara-Iolanda Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. h) la cerere
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
Corvus monedula (Linnaeus, 1758) Stăncuță Proiect 1, 2 Tema 1, 2 100 Juvenili și/sau adulți vii vii 147. Pastor roseus (Linnaeus, 1758) Lăcustar Proiect 1, 2 Tema 1, 2 100 Juvenili și/sau adulți vii vii 148. Sturnus vulgaris (Linnaeus, 1758) Graur Proiect 1, 2 Tema 1, 2 500 Juvenili și/sau adulți vii vii 149. Emberiza citrinella (Linnaeus, 1758) Presură galbenă Proiect 1, 2 Tema 1, 2 100 Juvenili și/sau adulți vii vii 150. Emberiza hortulana (Linnaeus, 1758) Presură de grădină Proiect
ORDIN nr. 763 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295806]
-
am un capitol despre un sculptor, numit Brâncuși... Obsesia lui Unu, specifică mentalității românești, l-a modelat în subconștient și pe Brâncuși, ca pe orice alt român veritabil! Eu am crescut la umbra a doi „stejari”: Petre Țuțea și Alexandru Graur. Fiecare dintre ei a avut o marotă, o vorbă căreia îi găseau mereu confirmări: Nu există doi, există numai unu, zicea mereu Țuțea, iar Graur mereu găsea dovezi că limbajul, ca și realitatea, este un continuum... În cartea mea am
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
alt român veritabil! Eu am crescut la umbra a doi „stejari”: Petre Țuțea și Alexandru Graur. Fiecare dintre ei a avut o marotă, o vorbă căreia îi găseau mereu confirmări: Nu există doi, există numai unu, zicea mereu Țuțea, iar Graur mereu găsea dovezi că limbajul, ca și realitatea, este un continuum... În cartea mea am demonstrat că, de fapt, cele două aserțiuni spun același lucru, sunt sinonime!... Deci, cuvîntul continuu, folosit de Brâncuși cu privire la lucrările sale, este autentic, îi aparține
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
geografiei habitatului personal, dar n-o exteriorizează. Preferă să întrețină dubiul și să-i atribuie conector la mentalul colectiv, dubla circumstanță a adverbului simplu unde, spațială și interogativă: „unde începe aripa / casei mele / se vede dincolo / prin siluetele / Seraphimilor / Sunetul graurilor / încolțește în lemnul / mesei”. Ideea de zbor sugerată de metafora „aripă” e împumutată rezidenței de spiritul celui care scrie. Viziunea își află dependența în logica situației, chiar dacă epitetul metaforic sau metafora amintind de ambiția în expresie a optzeciștilor, are culoar
N.N. Negulescu: Ochiul de foc () [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; I. L. Caragiale, D-l Goe; G. Coșbuc, Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. 18. Referințe critice (selectiv): - în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, nr. 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, nr. 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, nr. 2, 1984; Gheorghe
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. 18. Referințe critice (selectiv): - în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, nr. 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, nr. 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, nr. 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, nr. 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, nr. 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, nr. 4
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
asemenea recunoștere are respectul Statelor Unite ale Americii în general, dar și al uneia dintre cele mai autoritare Instituții Biografice din lume”. Cu ani în urmă, la un conclav al lingviștilor și istoricilor de elită ai Bucureștilor l-a înfruntat pe acad. Alexandru Graur în ce privește protocronia „Scrisorii lui Neacșu” de la 1521, susținând cu argumente imbatabile că scrisul și învățătura în limba română n-ar fi fost decât vremelnic apanajul înaltelor fețe laice sau bisericești - iar la data de care se face tradițional vorbire, acestea
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
scrisul și învățătura în limba română n-ar fi fost decât vremelnic apanajul înaltelor fețe laice sau bisericești - iar la data de care se face tradițional vorbire, acestea ar fi avut deja un vădit caracter de masă. La sfârșitul dezbaterilor, Graur s-a înclinat reverențios, l-a bătut pe umăr și i-a recunoscut superioritatea argumentației, ținând totodată să se autoinvite pe terenul propriu al cărturarului rucărean, pentru a se pune de acord asupra elementelor aflate în suspensie. De unde se vede
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
Cum o știe mama ta! Cât America-i de mare Și puțini pot s-o întreacă, Chiar de-i poleită-n aur, Nu-i că Țara mea ,,săracă”! Lapte să-i curgă pe râuri, Urle-i mașinile grele, Valurile de pe grauri, Si pădurea vieții mele, Le are doar România!!. Bântuită-i de minciuni, O macină lăcomia Dărmai sunt multi oameni buni ! Știu, vom fi ce-am fost odată, Vor veni și zări senine Știu că țara mea-i bogată, Vom trăi
BATE VÂNTUL PESTE APE. . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341965_a_343294]
-
va fi făcut friptură. Puișori de cangur, miei sau purceluși, vor fi prăjiti în cuptoarele de făcut pizza și vor fi decorați cu un măr în gură și un buchețel de pătrunjel în deschiderea atât de discutată de răposatului Al. Graur. Dacă vrei să petreci „noaptea dintre milenii” într-un local de mâna întâi, precum cel de la hotelul Hilton, restaurantele din Turnul de Televiziune, Centrepoint sau restaurantul faimoasei Opera House, atunci de mult trebuia să achiți două, trei, sau chiar cinci
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GRAURII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului GRAURII Ia te uită cum din zare Pe sub norii lunguieți Vin cu gălăgie mare Mii de grauri certăreți! Ciripind în limbi străine, În poiană cată
GRAURII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341643_a_342972]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GRAURII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului GRAURII Ia te uită cum din zare Pe sub norii lunguieți Vin cu gălăgie mare Mii de grauri certăreți! Ciripind în limbi străine, În poiană cată loc Ca să știe orișicine C-aduc primăvara-n cioc. Și-uite-așa, întorși acasă, Se trezesc în dimineți
GRAURII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341643_a_342972]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GRAURII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului GRAURII Ia te uită cum din zare Pe sub norii lunguieți Vin cu gălăgie mare Mii de grauri certăreți! Ciripind în limbi străine, În poiană cată loc Ca să știe orișicine C-aduc primăvara-n cioc. Și-uite-așa, întorși acasă, Se trezesc în dimineți În pădurea rămuroasă Uluiți de frumuseți. Le-a fost dor, iar bucuria E prea mare, că
GRAURII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341643_a_342972]