27,020 matches
-
la diferite ezitări sau încercări de uniformizare". Evident, această analiză e ignorată de unii vulgarizatori care tratează totul în termeni de eroare și care inventează uneori false justificări și raționalizări, susținînd că în doi martie ar fi vorba de o ,greșeală de acord". În urmă cu cîteva decenii, forma de feminin era cu siguranță mai puternică. I-A. Candrea, în Cours complet de grammaire roumaine, ed. a III-a ș1927ț, oferă doar această posibilitate de exprimare a datei: ,în două, în
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
și cu obiectivitate uzul, indica ambele forme, cu preferință pentru masculin: doi / două februarie (La langue roumaine. Une présentation, 1974; ap. Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte, 1987, p. 27). Și totuși, chiar mai tîrziu, Al. Graur, în Dicționar al greșelilor de limbă (1982, p. 39) scria cu toată hotărîrea: ,Două Mai (numele unei localități din Dobrogea), nu Doi Mai, de vreme ce se zice în ziua de două mai ". Desigur că în utilizarea unei forme sau a alteia e vorba în mare
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
Rodica Zafiu Se știe acum că există o ,gramatică a oralității", ale cărei trăsături sînt diferite de cele ale gramaticii limbii scrise și nu pot fi considerate (cum s-a făcut multă vreme) pur și simplu greșeli, devieri față de o normă unică. Dacă uzul oral ar fi descris în felul în care sînt redactate gramaticile clasice, s-ar înregistra omisuni stabile (ar lipsi de pildă infinitivul perfect sau relativele cu pronume în dativ și mai ales în
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
Cristian Teodorescu Tot scandalul din presă pornit după articolul din Evenimentul zilei despre o pretinsă aventură bahică a Monicăi Macovei are și o parte bună. Dezbaterea de după. Ziarele se pîndesc unele pe altele și nu-și iartă greșelile. Mă tem că nu de dragul ministrului Justiției a izbucnit scandalul care a dus la o demisie la Evenimentul și la o anchetă internă asupra istoriei acelui articol. Probabil că un anumit rol l-au avut și cititorii care au protestat
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
eventuală știre, că Monica Macovei a stat pînă tîrziu la o întîlnire cu reprezentanții Baroului, într-un restaurant de pe litoral. De aici încolo știrea devine tendențioasă: Monica Macovei ar fi băut prea mult și ar fi spart pahare, chipurile din greșeală. Pentru asta au fost citați ca surse de încredere cîțiva ospătari. Și pînă aici mai treacă, meargă, dar Evenimentul o așează pe Monica Macovei în rînd cu Elțîn, cel care s-a făcut de rîs ca șef de stat din cauza
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
destul de șocate de aspectul grafic al reunirii. În fond, scrierea compuselor e mai mult decît orice alt capitol ortografic o convenție: care poate fi încărcată de conotații suplimentare prin tradiția culturală; de pildă, dacă scrierea legată e adesea asociată cu greșelile elevilor slabi, s-ar putea produce o reacție motivată ,estetic": ,așa e mai urît". Altminteri, numai cine nu are idee de lingvistică își poate imagina că se pot da reguli simple și unitare pentru compuse. În ce mă privește, chiar dacă
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
al FSN, Adrian Năstase și subsemnatul. Cele două doamne și cu mine i-am amintit purtătorului de cuvânt multele nereguli ale procesului electoral, dar, mai ales, arătându-i Piața Universității, la acea dată încă plină de studenți, că este o greșeală fundamentală ignorarea voinței tineretului. Scurtă vreme mai târziu i-am reafirmat lui Adrian Năstase aceste adevăruri elementare într-o controversă pe care o avurăm la postul de radio Europa Liberă. Evident, puterea n-a vrut să urmeze calea interesului național
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
cum se manifestă în certurile din cuplu, se manifestă, cu consecințe mult mai grave, în societatea noastră actuală. Gura lumii nu cunoaște la noi decât acest tip de retorică și acest tip de judecată de valoare. Nu numără decât răul, greșeala, uneori inventate, mai întotdeauna exagerate. Cu mijloacele caricaturiștilor, acestă instituție publică a negativității înseși ia o singură însușire, fie ea fizică sau morală, a unui om normal și o dilată până la grotesc. Judecata de valoare se bazează pe nu: dacă
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
parte numai cu mintea, Îl cunoști din operele Sale asupra lumii. Ochii spiritului trebuie să învețe să vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
curent artistic în dauna altora. Să se datoreze acest lucru numai unor complicate și savante strategii de promovare? Chiar și așa, spiritul mercantil al zilelor noastre, dus la perfecțiune - indiferent în ce domeniu și-ar face apariția hâdă - face rar greșeala de a promova în neștire lucruri pe care "spiritul veacului" nu e dispus să le accepte. Mai curând cred că este răspunsul latin la o anume sensibilitate, ce tinde să fie redescoperită și, în unele cazuri, reinventată. Pasiune mai rafinată
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
o eroare care, sporind înțelegerea, sacrifică lirismul. O "zeamă de creier", cum a numit Al. Piru opera poetică a Anei Blandiana, nu e un calificativ prea măgulitor pentru nici un practicant al genului. Și totuși, cel puțin la fel de frecventă este și greșeala contrară, aceea de a pune pe hîrtie tot ce-ți trece prin cap, fără un minim control artistic, într-un fel de dicteu automat smuls avangardiștilor și făcut accesibil, în chip democratic, tuturor veleitarilor. Cred că nițel creier nu strică
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
manualele de limba română de dinainte de 1989, un exemplu preferat de derivare cu -ist era formația - presupus stabilă - utecist (echilibrul apolitic aducîndu-l citarea lui ceferist). În 1943 și 1947, în edițiile succesive ale cărții Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", Iorgu Iordan oferea o bogată colecție de derivate în -ist, culese mai ales din presă, în perioada interbelică: constatăm azi că multe din acele formații nu s-au impus - unele fără un motiv evident: autobuzist ("conducător de autobuz"), banchist ("creator
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
urmă ne amuză!). Puțin creditabilă ni se prezintă și teza că stabilirea deplorabilelor conjuncturalisme la "etajul superior" al literaturii ar servi nu descurajarea unor gesturi similare, ci, din contra, perpetuarea mentalității oportuniste: " După opinia mea, cu cît vom insista asupra greșelilor unor iluștri confrați, cu atît mai mult și mai bine se vor lăfăi rinocerii, aflînd că sînt demni Ťcontinuatoriť ai lui Arghezi, Sadoveanu, Călinescu, Camil Petrescu, Vianu, Marin Preda, Nichita Stănescu ș.a." Căci "rinocerii" se "lăfăie" oricum într-un prezent
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
la clasici" i-ar fi mai greu, de acolo de unde s-o afla. Pe aceeași pagină, experimentatul C. Stănescu, prezentînd volumul Cronica Bucureștilor de Gheorghe Parusi, proaspăt apărut la Ed. Compania, grafiază consecvent în trei locuri (deci nu e o greșeală de tipar) Ulysse Marcillac în loc de Ulysse de Marsillac, cum îl chema pe autorul cărții de referință Bucureștiul în veacul al XIX-lea.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
scene fantastice sau artistice, reproduceri ale unor scene de teatru". Nu s-a ferit niciodată de basme ecranizate și a fost primul care a explorat proprietățile mediului într-un mod sistematic. Anecdota spune că pe unele le-a descoperit din greșeală: filma piața operei din Paris și a fost nevoie să își întrerupă activitatea pentru că banda de celuloid nu se mișca cum trebuie. Efectul acestui experiment neintenționat a fost imaginea unui autobuz care se metamorfoza brusc într-un dric. Alte tehnici
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
parte numai cu mintea, Îl cunoști din operele Sale asupra lumii. Ochii spiritului trebuie să învețe să vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
anul Jules Verne. Ce crede dl. Fărcaș că înseamnă anul Jules Verne, aflăm din finalul notiței: "UNESCO a decretat anul 2005 Anul Jules Verne, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea scriitorului SF francez". Las la o parte greșelile de formulare (a decretat anul...Anul...cu ocazia etc.) ca să-i semnalez autorului că Jules Verne nu s-a născut în 1905, cum își închipuie domnia sa, ci în 1828. Anul 2005 marchează centenarul morții lui Jules Verne. Nu cunosc vârsta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
provoca o plângere a soțului și anularea mariajului prin hotărârea autorităților ecleziastice. Dar faptul că Natalia nu fusese virgină în noaptea nunții, departe de a-l indigna pe Vasia, îl făcea, în mod inconștient, să se simtă ușurat ca și cum această greșeală a soției sale l-ar fi spălat pe el însuși de păcatele trecute și viitoare. Fiindcă ea nu era fără pată, iar el era urât și pitic, nu-și puteau reproșa nimic unul altuia. Erau chit.
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
cu apă, să-și mai revină. Pe urmă, calmat, domnul Sache mi-a spus un lucru care m-a uluit... Ci-că știi dumneata, - zice - dacă știu eu, - că în antichitate, și nu numai, se declara război, așa, pe câte o greșeală de gramatică, luată drept ofensă; și nu că cine știe ce pact ar fi devenit de neînțeles, în urma erorii, ori în doi peri, ori periculos, ci numai și numai de dragul gramaticii?... Rămas singur, - fandaxia, gata! Ceva a început să pută tare, din ce în ce mai
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
n-ai stricat nimic și nici eu, din contră, dacă nu eram noi cei care s-ar simți astăzi ispitiți să ne-acuze, n-ar mai fi avut posibilitatea fizică s-o facă. Asta nu înseamnă că n-am comis greșeli. Iubitorii de adevăr au dreptul de a judeca istoria, dar nu alții". Aceasta este finalitatea discuției despre distrugerea chiaburilor din perioada Ťobsedantului deceniuť și aceasta este maniera lui Preda de a rezolva problemele spinoase: cineva deschide discuția, se aduc cîteva
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
A fost ceva spectacular!" și mai ales abaterile de la topica uzuală: "Pastorii, conducătorii și sfinții Domnului vorbesc de ea bine și de slujba ei"; "Darurile Duhului Sfânt cu demonstrații sunt manifestate în adunările ei". Unele enunțuri conțin un cumul de greșeli de acord, articulare, formă a cuvintelor: "Nu te va mântui cultul, datina, religia, legea or obiceiuri". Mai puțin grave, dar riscante din punct de vedere stilistic, sînt anumite actualizări lexicale: în iad "chiar și aerul era poluat "; "în acea clipă
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
aceleiași fraze: "îmi făceam eu personal control asupra stării mele și mă întrebam: < >". În plus, textele în discuție cuprind și erori care nu mai depind de traducere, ci par să reflecte limitele culturale ale unor vorbitori nativi. E vorba de greșeli de ortografie ("Ceia ce vezi este real") sau de morfosintaxă, precum extinderea lui ca și ("Interiorul părea ca și un tunel") sau folosirea conjuncției căci în locul lui că : "Eu recunosc căci fără puterea supranaturală a Domnului Isus Hristos, nici această carte
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
dăruit prin ele. Și în altele la fel. Dar cel ce a curvit nu se întoarce prin aceeași cale prin care a căzut. Ci prin alta. Căci plânge, postește, suspină. De aceea se numește curvia în chip propriu cădere, nu greșeală. Aceasta cu atât mai mult când e vorba de viețuirea călugărească. Pentru că e proprie călugărului fecioria și făgăduința. Deci cel ce a stricat fecioria a căzut cu adevărat, călcând făgăduința 131, 125 Asist. Constantin C. Pavel, Patimi dăunătoare vieții omenești
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și, "la semnal", Suțu a apăsat pe trăgaci. Florescu, însă, nici asta nu a îndrăznit să facă, dînd ca motiv un principiu personal: "să nu slobod niciodată piedica în fața cuiva". Ulterior, verificîndu-i pistolul, tinerii și-au dat seama că - din greșeală - arma era încărcată și cu glonțul pe țeavă. "Am tresărit la această descoperire - conchide Nicolae Suțu - și am rămas stupefiat. Dacă întîmplarea ar fi pus pistolul încărcat în mîinile mele, l-aș fi ucis pe Florescu în camera mea; dacă
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
orice compormis, doar să se știe băgat în seamă. Pe de altă parte, nu cred că influența lui Iliescu în partid va înceta ca prin farmec. Oricât ar brava Geoană, fostul președinte posedă suficientă experiență pentru a vâna fără milă greșelile "trădătorului". Sângele rece al lui Iliescu a funcționat ireproșabil chiar în situații mai dificile decât acestea: complotul împotriva lui Ceaușescu, transformarea minerilor în trupe de șoc subordonate scopurilor sale politice, eliminarea oamenilor primejdioși din partid etc. O analiză atentă arată
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]