1,000 matches
-
ruși (1 persoană), polonezi (5 persoane) și cehi\slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,0%), dar existau și romano-catolici (8,0%), mozaici (2,07%) și evanghelici\luterani (0,71%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană) și religie nedeclarată (1 persoană). Urme care dovedesc existența unor așezări umane încă din epoca prefeudală s-au identificat în comuna Valea Moldovei nu departe de Căminul Cultural, unde s-a constituit situl arheologic”Necropola Tumulară” datat în
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
cu denumirea de BASENY. 1853 - Pe harta voievodeinei sârbe și a Banatului Timișan, Mosnicza este o comunăde români; în cercul Timișoara, circumscripția Timișoara. 1863 - Sunt 1322 locuitori. 1870 - Localitatea numără 1186 de suflete, din care 1056 - ortodocși, 107 catolici, 2 greco-catolici, 3 evanghelici și 18 evrei. 1880 - În comună se înfințează un cor bărbătesc condus de țăranul Vasile Crîșmaru, zis Moș Cicu, care a urmat școala de dirijat coruri de la Chizănău. Ulterior, el a fost întemnițat de autoritățile maghiare pentru activitatea
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
comunității Moșnița Veche. Moșnița În anul 1839 comuna are 1148 ortodoxi și 36 catolici. În anul 1843/1844 are 1219 locuitori. În anul 1851 are 1136 ortodoxi. În anul 1863 are 1322 locuitori. În anul 1870 are 107 catolici, 2 greco-catolici, 1056 ortodoxi, 3 evanghelici, 18 evrei și 1186 locuitori. În anul 1890 are 1075 Români, 28 Unguri, 67 Germani, 3 Slavi, 2 Sârbi, 1175 locuitori În anul 1900 are 1180 locuitori. În anul 1910 are 1896 locuitori. În anul 1930
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
timpului: 1459 "predium Domozlo", 1553 "Domozlov", 1733 "Domoszlou", 1760 - 1762 "Domosló", 1850 "Dumuslău", 1854 "Domosyló", 1930 "Dumuslău". În 1792, comunitatea greco-catolica a construit Biserică de lemn din Dumuslău, Hramul Sf. Arhangheli. În 1908, sătul Dumuslău avea 56 gospodării și 305 greco-catolici. Școală conferionala greco-catolica avea 25 elevi, iar învățătorul avea un salariu de 400 coroane. 40 locuitori (30 bărbați și 10 femei) erau cunoscători de carte în 1908; 20 locuitori cunoșteau și maghiară. Potrivit Sematismului din 1934, Filia Dumuslău (a Parohiei
Dumuslău, Sălaj () [Corola-website/Science/301793_a_303122]
-
avea 25 elevi, iar învățătorul avea un salariu de 400 coroane. 40 locuitori (30 bărbați și 10 femei) erau cunoscători de carte în 1908; 20 locuitori cunoșteau și maghiară. Potrivit Sematismului din 1934, Filia Dumuslău (a Parohiei Doh) avea 415 greco-catolici. Cantor era Ioan Pop, curator Vasile Matei. Asoc. Relig. Reuniunea Sf. Maria, cu 43 membri. În 1935, comunitatea greco-catolica a construit o nouă biserică. Pe 28-29 septembrie 1935, Biserica greco-catolica a fost târnosita de Valeriu Traian Frențiu, în prezența prefectului
Dumuslău, Sălaj () [Corola-website/Science/301793_a_303122]
-
conform recensământului din 1720 erau 45 români, 36 maghiari și 9 slovaci. Recensământul din 1890 arată că limba română este vorbită de 996 de locuitori, maghiară de 54 și 9 locuitori vorbeau altă limbă. Potrivit aceluiași recensământ, 992 au fost greco-catolici, 43 evrei, 23 Evanghelici protestanți și 1 Catolică. În timpul ocupației germane, evreii au fost deportați (mai 1944) și uciși în lagărele de exterminare naziste. Situat în partea de nord-est a Giurtelecu Șimleului, cimitirul evreiesc este în ruină. Legături externe http
Giurtelecu Șimleului, Sălaj () [Corola-website/Science/314766_a_316095]
-
condamnat la moarte (8 iulie 1958) și executat prin împușcare la 2 septembrie 1958, în Penitenciarul Gherla. s-a născut la 24 ianuarie 1912 în localitatea Mărgău, pe atunci în comitatul Cluj, într-o familie numeroasă de țărani instariti români greco-catolici. A absolvit Liceul „George Barițiu” din Cluj și Facultatea de Medicină Veterinară din București. Ulterior s-a stabilit în Huedin, exercitându-și profesia în oraș și în localitățile învecinate. La Huedin și-a organizat o gospodărie prosperă, cuprinzând aproximativ 350
Iosif Capotă () [Corola-website/Science/319477_a_320806]
-
David "de Alsoszopor" (r. Alsoszopor - Supurul de Jos"), Pap-Szilagyi "de Illesfalva" (r. Pop (Sălăjanul) Silaghi "de Băsești"), Szilagyi "de Paczafalva" (r. Paczafalva - Chilia). În anul 1910 trăiau în satul Chilia 465 de locuitori (români 411, maghiari 18), din care 444 greco-catolici, 7 romano-catolici și 13 evrei. În anul 1940 existau în sat 587 de locuitori din care 568 greco-catolici, 1 romano-catolic și 18 evrei. După trecerea Ardealului de Nord în administrația Ungariei, în 1940, evreii din sat au fost deportați. Numele
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
de Paczafalva" (r. Paczafalva - Chilia). În anul 1910 trăiau în satul Chilia 465 de locuitori (români 411, maghiari 18), din care 444 greco-catolici, 7 romano-catolici și 13 evrei. În anul 1940 existau în sat 587 de locuitori din care 568 greco-catolici, 1 romano-catolic și 18 evrei. După trecerea Ardealului de Nord în administrația Ungariei, în 1940, evreii din sat au fost deportați. Numele de familie cele mai vechi și mai răspândite în satul Chilia sunt (în ordine alfabetică): Blaga, Brândușan, David
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
români (95,35%), cu o minoritate de romi (1,23%). Pentru 3,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,63%), dar există și minorități de penticostali (22,72%) și greco-catolici (4,81%). Pentru 3,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Băița de sub Codru, Maramureș () [Corola-website/Science/310634_a_311963]
-
spaniolă, italiană). Începând cu data de 1 februarie 1965 a fost numit bibliotecar la Institutul Agronomic din Cluj, de unde s-a pensionat la 31 decembrie 1979. Din 1990, a fost numit din nou profesor și duhovnic la Institutul Teologic Universitar Greco-Catolic din Cluj-Napoca.
Liviu Victor Pandrea () [Corola-website/Science/321983_a_323312]
-
și locul ieșirii Streiului din depresiune. Și-a primit numele de la poziția înconjurată de cursul Râului Mare și Apei Borii. Prima dată s-a aflat despre biserică datorită cercetătorilor epocii romane (sec. XVIII), iar cea dintâi descriere se datorează vicarului greco-catolic Ștefan Moldovan (1853), care clasat biserica într-o perioadă neverosimil de timpurie (între secolele VIII-XIII). Analizele științifice le-a inaugurat Virgil Vătășianu (1936, 1959). Au urmat contribuții parțiale semnate de către Ștefan Lupșa, Mircea Păcurariu și Vasile Drăguț. Apoi Radu Popa
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
fost considerate drept "italiană". Următoarele tabele ilustrează împărțirea pe religii a cetățenilor Austro-Ungariei. În vreme ce jumătatea austriacă a monarhiei era aproape în întregime catolică (majoritar roman-catolică, iar în estul Galiției și greco-catolică), în jumătatea de est a Ungariei, pe lângă romano-catolici și greco-catolici, exista o minoritate protestantă (mai ales reformată) însemnată din punct de vedere numeric, precum și o minoritate ortodoxă. Populația ebraică se concentra în pățile estice ale Dublei Monarhii, mai cu seamă în Galiția, unde reprezentau, în medie, aproximativ 10 % din total
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
declarat: ruși (29 de persoane), maghiari (1 persoană) și polonezi (15 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,5%), dar existau și romano-catolici (3,12%), mozaici (2,89%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (13 persoane), greco-catolici (10 persoane) și baptiști (1 persoană). În urma alegerilor locale din iunie 2008 conducerea comunei este asigurată de primarul Vasile Juravle, ales în a patra și ultima legislatură consecutiv, un viceprimar și 13 consilieri reprezentând partidele politice care au întrunit sufragiile
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea, populația satului Ițcanii Noi era de 714 locuitori, dintre care 499 germani (69,88%), 116 români (16,24%), 43 ruteni (6,02%), 25 polonezi (3,50%), 23 evrei (3,22%), 6
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
6,02%), 25 polonezi (3,50%), 23 evrei (3,22%), 6 ruși, 1 ungur și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 370 evanghelici (luterani) (51,82%), 154 romano-catolici (21,56%), 123 ortodocși (17,22%), 38 greco-catolici (5,32%), 23 mozaici (3,22%), 4 adventiști și 2 armeni. Recensământul din 1937 a consemnat doar 443 germani, dintre care 365 protestanți, 70 catolici și 8 atei. În anul 1940, majoritatea germanilor au emigrat în Germania. Bunurile lor au
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
13%), 413 germani (25,46%), 18 polonezi (1,10%), 14 evrei și 7 ruși. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.170 ortodocși (72,13%), 432 romano-catolici (26,63%), 14 mozaici, 5 evanghelici (luterani) și 1 greco-catolic. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
le-a acordat tuturor preoților drepturile celorlalte națiuni. La 7 octombrie 1698, a semnat unirea cu Biserica Romei și protopopul Toader din Lemniu, în tractul căruia se afla Parohia Răstoci. Mirenii au fost puși în fața faptului împlinit. Trecerea răstocenilor la greco-catolici n-a fost prea dificilă, deși sunt de presupus serioase rețineri, ca la toți oamenii care au trăit până atunci în credința părinților și strămoșilor lor. N-a fost dificilă, în primul rând pentru că numărul sătenilor era foarte mic (în
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
a graniței Nord-Vestice a Transilvaniei, și era firesc să-și ia patroni pe sfinții arhangheli Mihail și Gavriil. 1760: Profund decepționați de neacordarea drepturilor promise de împărat, îngreunați de impozite și sarcini, răstocenii s-au alăturat - ca marea majoritate a greco-catolicilor din Transilvania - la mișcarea antiunionistă a călugărului Sofronie din Cioara. Alexa și Ignat Dolha din Răstoci au fost anchetați în vara acestui an de către jurații Tablei judiciare a Transilvaniei, deplasați în sat, și asupra problemelor confesionale, ceea ce atestă rolul Dolheștilor
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
un învățător („ludi magister”) care trebuie să fi fost cantorul.( Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond Urbarii și conscripții, fasc.23, nr.1, fila 53. Datarea registrului ne aparține). 1785: După 5 ani de procese, litigiul pentru biserică, deschis între ortodocși și greco-catolici, s-a soluționat. Prin hotărârea nr.5290-1785, Guberniul Transilvaniei a dat câștig de cauză uniților. Ortodocșii au rămas datori cu taxa de 51 cruceri pentru hotărârea definitivă. În același an, recensământul populației menționează în sat 2 preoți. 1786: Numele celor
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Alexa. Răstociul ortodox era filie a parohiei Perii-Vadului. Și aparținea protopopiatului Buciumi. Numărul caselor (de fapt, al familiilor) ortodocșilor după conscripția forurilor comitatului - 32. Parohul în funcție, popa Ioan Nan, cu reședința în Perii-Vadului. 1788: Convertirea completă a răstocenilor la greco-catolici. Actul care confirmă acest lucru este redactat în imba latină, la Consistoriul din Blaj. Iată-1 în traducere: "In anul 1788, în ziua a 18-a a lui ianuarie stil nou; s-a citit mărturia despre convertirea preotului mai înainte neunit
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
minorități sunt cele de romi (13,94%) și germani (1,84%). Pentru 3,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,52%), dar există și minorități de penticostali (2,3%), greco-catolici (2,05%), creștini după evanghelie (1,66%) și evanghelici-luterani (1,61%). Pentru 3,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele activități economice ale acestei localități sunt industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului, industria textilă, agricultura și
Miercurea Sibiului () [Corola-website/Science/299823_a_301152]
-
12%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (14,71%) și romi (4,07%). Pentru 6,99% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,07%),cu minorități de reformați (12,06%), greco-catolici (3,19%) și romano-catolici (1,29%). Pentru 7,09% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Municipiul Aiud este înfrățit cu următoarele localități:
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
evrei (2,07%), 29 țigani, 15 unguri, 5 polonezi, 1 rus și 1 cehoslovac. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.503 ortodocși (89,09%), 135 romano-catolici (8%), 35 mozaici (2,07%), 12 evanghelici (luterani), 1 greco-catolic și 1 de religie nedeclarată. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
Biserică”, se află înscris pe lista monumentelor istorice sub codul LMI CJ-I-s-B-07221. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 772 locuitori, dintre care 599 români, 146 evrei, 13 maghiari, 10 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 589 greco-catolici, 146 mozaici, 20 ortodocși, 12 reformați ș.a.
Urișor, Cluj () [Corola-website/Science/300360_a_301689]