1,058 matches
-
teoretizarea și practicarea celor patru valori muzicale (maxima, longa, brevis și semibrevis), a dus la transformarea primelor imperfecte procedee bivocale (diafonia) în forme mai bine definite structural. În sfârșit, cuantificarea sunetului și valoarea de notă a dus la înăbușirea cântului gregorian. Un alt element istorico-liturgic important, dar cu urmări asupra creativității muzicale, este faptul că, în timp ce avea loc decăderea spirituală a înaltului cler și a vieții liturgice în general, lua naștere o fertilă creativitate religioasă populară, alimentată de fervoarea unor persoane
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
oratoriului se găsesc deja în această perioadă. În fața acestei situații, la nivelul autorității ecleziastice, s-au ridicat mai multe voci care au condamnat decăderea obiceiurilor religioase și liturgice și au luat poziție în fața inovațiilor muzicale, considerate „pericole” ce amenințau melodia gregoriană, cântecul oficial al ritului roman, cea care făcea legătura cu tradiția și era sub semnul sacralității. Cele două aspecte, decăderea tradiției și nașterea polifoniei, istoric vorbind, s-au verificat în același timp. Prin urmare, în reflecția asupra muzicii sacre, trebuie
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de opt zile ... Spunând acestea, nu interzicem ca, uneori, în special în zilele de sărbătoare sau solemnități, în cadrul liturghiilor și a oficiilor mai sus prezentate, să se realizeze deasupra cântului ecleziastic anumite consonanțe care să aibă același etos cu melodia gregoriană și pe care să o imite, cum ar fi octava, cvinta, cvarta și altele asemănătoare. Dar acest lucru trebuie să se realizeze în așa fel, încât integritatea cântului gregorian să nu sufere, iar muzica mensurală să nu modifice nimic din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cântului ecleziastic anumite consonanțe care să aibă același etos cu melodia gregoriană și pe care să o imite, cum ar fi octava, cvinta, cvarta și altele asemănătoare. Dar acest lucru trebuie să se realizeze în așa fel, încât integritatea cântului gregorian să nu sufere, iar muzica mensurală să nu modifice nimic din el. De fapt, aceste consonanțe mângâie auzul, înflăcărează devoțiunea și nu lasă ca sufletele celor ce cântă în cinstea lui Dumnezeu să rămână indiferente. În această perioadă există un
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
teoreticienilor, însă acesta le depășește pe toate. Nu a făcut prea multă distincție între vechi și nou în sensul tratatelor; Ars Antiqua și Ars Nova, pentru papă, nu erau decât aspecte și momente ale aceluiași preocupant fenomen: acela al cântecului gregorian tradițional pus în discuție și manipulat în prea multe maniere. Așadar, condamnarea mijloacelor noului limbaj muzical nu este radicală, ci trebuie considerată în cadrul unei perspective mai largi, și anume, conștientizarea degradării nivelului spiritual și liturgic. Ceea ce îl interesează mai mult
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
secolul al XIV-lea), structura muzicală este clară și inteligibilă, are un caracter ascetic, calm și se bazează pe o arhitectură ritmică echilibrată. Din punct de vedere legislativ, Docta sanctorum a intrat în „Corpus juris canonici”, tutelând astfel existența muzicii gregoriene și normativitatea sa până în zilele noastre. Așa se explică prezența sa în cantus firmus din compozițiile polifonice sacre ulterioare. Muzicologic vorbind, anumite problematici delimitate atunci, precum raportul cuvânt-melodie, inteligibilitatea și integritatea textului sacru, raportul sacru-profan sau coerența morală în stilul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
liturgice pontificale în capelă s-a instaurat și la Roma, tot aici s-a născut și figura cantorului de capelă, diferit de cel din vechea și abolita schola cantorum, fie datorită tipului de muzică pe care îl practica (polifonie în loc de gregorian), fie pentru că era dintr-o națiune străină. De aici s-a născut cântecul a cappella, adică un cântec compus pentru a fi executat de un complex de cantori profesioniști, în oratoriul privat al papei, fără nicio formă de participare a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Misa în cantus firmus se naște din alegerea unui motiv melodic, măsurat cu valori lungi, cu rolul de tenor, dispus imediat deasupra basului, și în jurul căruia se desfășoară celelalte voci. Această misă ciclică putea să aibă motivul preluat din repertoriul gregorian (misa lua titlul de la antifona omonimă din latină) sau dintr-un cântec profan (titlul, în limba populară, provenea de la cântecul omonim), sau era invenția autorului (titlul provenea de la denumirea notelor). Tehnica cea mai răspândită era aceea a imitației contrapunctice. Misa
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
printre voci. Frazele melodice se identificau cu cele textuale și se întrepătrundeau una cu cealaltă. Arta polifonică a fost folosită și pentru imnele liturgice, realizate sub forma motetului polifonic imitativ sau sub forma izoritmică, sau prin strofe alternate cu cântul gregorian, imitându-i melodia. Același lucru a avut loc și pentru psalmodia solemnă, în special pentru Magnificat, Benedictus și Nunc dimittis. Arta polifonică s-a extins și la alte texte, precum secvența Stabat mater, cele patru antifone mariane „majore” (Salve Regina
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
fie în latină, fie în limba populară. Pentru compoziția madrigalelor spirituale au fost folosite, îndeosebi, cartea „Cântarea Cântărilor” și „Cartea Psalmilor”, întrucât acestea se pretau mai bine la bogăția lor poetică și la natura lor lirică. Odată cu invazia polifoniei, cântul gregorian și-a menținut o poziție limitată și marginală, fiind apreciat numai în teorie, dar puțin executat în practică; deseori, era folosit pentru compoziția polifonică asemenea unei cărămizi de construcție. A decăzut astfel și abilitatea executivă transmisă de secolele precedente, împreună cu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
au avut loc și abuzuri, ceea ce a provocat nemulțumiri în rândul prelaților bisericii, mai sensibili față de liturgie, și a provocat o dorință de purificare. Prezentăm câteva dintre abuzuri și inconveniențe: - obișnuința de a compune mise și motete pe cantus firmus gregorian, modificat în melodie și ritm și cu valori lungi de notă; - obișnuința de a compune mise și motete pe tema melodiei unui cântec profan (parodia), cu valori de notă dilatate și de nerecunoscut în audiție; - folosirea exagerată a tehnicii contrapunctice
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
preocupați mai mult de problemele și urgențele de natură teologică și disciplinară în fața reformei lui Martin Luther, au elaborat, totuși, câteva directive referitoare la muzică, ce pot fi rezumate în trei obiective principale. Prima se referă la eliminarea din cântecul gregorian a tuturor acelor elemente muzicale străine, necaracteristice, care au intrat de-a lungul secolelor în interiorul lui, încercând readucerea lui la puritatea originară. Astfel, s-a decis abolirea tuturor tropilor și aproape a tuturor secvențelor. Papa Grigore al XIII-lea, prin
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
puritatea originară. Astfel, s-a decis abolirea tuturor tropilor și aproape a tuturor secvențelor. Papa Grigore al XIII-lea, prin decretul din 25 octombrie 1577, a încredințat responsabilitatea de a realiza o nouă ediție a cărților liturgice muzicale în cânt gregorian celui mai autoritar compozitor care lucra atunci la Roma, G.P. da Palestrina, ajutat de un alt muzician, Annibale Zoilo: După ce s-a publicat noul liturghier și breviarul, s-a constatat că melodia (cantus firmus) antifonarelor, a gradualelor și a psalteriumului
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nu întotdeauna exista o perfectă funcționalitate liturgică a gloriosului cânt latin medieval; la fel de clar rezultă, că, prin criteriile indicate - „vă încredințăm vouă responsabilitatea de a corecta, purifica și reforma tot ceea ce vi se va părea oportun, cu depline puteri” -, cântul gregorian nu ar fi fost readus în mod sigur la integritatea, frumusețea muzicală și la funcționalitatea liturgică originară, dar ar fi fost în mod arbitrar deformat, mutilat și denaturat. De fapt, munca de revizuire a cărților muzicale a fost întreruptă și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Francesco Soriano, care au realizat în 1614 faimoasa și trista Editio medicea. Această ediție, conform concesiei decretului papal, a fost publicată pe baza unor criterii absolut arbitrare, dând loc la un produs care avea puțin de a face cu cântecul gregorian, fiind eliminate numeroase melisme care erau adevărate perle muzicale din primele secole. O a doua propoziție conciliară se referea la abolirea elementelor profane din cadrul liturgiei: nu numai eliminarea melodiilor profane, dar și a fiecărui cantus firmus care nu era gregorian
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
gregorian, fiind eliminate numeroase melisme care erau adevărate perle muzicale din primele secole. O a doua propoziție conciliară se referea la abolirea elementelor profane din cadrul liturgiei: nu numai eliminarea melodiilor profane, dar și a fiecărui cantus firmus care nu era gregorian, precum celebrul cântec L’homme armé din acel timp, pe baza căruia mulți compozitori și-au realizat misele lor, de la Dufay până la Ockhegem, Josquin și Palestrina. Nu mai erau permise nici misele parodii, construite pe compoziții polifonice profane preexistente. Compozitorii
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
exigență care l-a determinat pe Papa Ioan al XXII-lea, cu mai mult de două secole în urmă, să elaboreze bula Docta sanctorum patrum. În secolul al XV-lea, cererile de reformă ecleziastică includeau o reîntoarcere la simplitatea cântecului gregorian, în opoziție cu artificiile luxoase ale polifoniei. În 1538, de exemplu, episcopul de Modena a interzis cu desăvârșire execuția muzicii polifonice în catedrala sa. Părinții conciliari din Trento erau pe punctul de a cădea și ei pradă acestei atitudini, în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
la Roma, în serviciul instituțiilor ecleziastice. Opera palestriniană se caracterizează prin echilibrul dintre tehnică și inspirație, prin simbioza perfectă dintre text și muzică. Elementul dominant al stilului său este frumusețea naturală a liniilor melodice, în care este evidentă influența cântecului gregorian. Esența armoniei palestriniene stă în contrastul dintre disonanță și consonanță, cu momente de tensiune urmate imediat de altele de destindere; din această alternanță rezultă o desfășurare sonoră care, uneori, pare lipsită de personalitate. Măiestria lui Palestrina în scriitura contrapunctică a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de modele prețioase pe care le privește cu respect și din care se inspiră. În ceea ce privește muzica sacră, Palestrina rămâne modelul, pentru a nu spune mitul, de contemplat și de imitat. Nu numai Palestrina și muzica a cappella, dar însuși cântul gregorian este privit ca un ideal. Acum începe și momentul restaurării marelui patrimoniu gregorian, încep studiile comparative, analitice și critice ale acestuia și, de asemenea, publicarea primelor manuscrise gregoriene, datorită muncii asidue de cercetare a călugărilor benedictini de la Solesmes (Franța), muncă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
inspiră. În ceea ce privește muzica sacră, Palestrina rămâne modelul, pentru a nu spune mitul, de contemplat și de imitat. Nu numai Palestrina și muzica a cappella, dar însuși cântul gregorian este privit ca un ideal. Acum începe și momentul restaurării marelui patrimoniu gregorian, încep studiile comparative, analitice și critice ale acestuia și, de asemenea, publicarea primelor manuscrise gregoriene, datorită muncii asidue de cercetare a călugărilor benedictini de la Solesmes (Franța), muncă ce va deschide drumul ediției vaticane. Bazându-se pe studiul comparat al izvoarelor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de imitat. Nu numai Palestrina și muzica a cappella, dar însuși cântul gregorian este privit ca un ideal. Acum începe și momentul restaurării marelui patrimoniu gregorian, încep studiile comparative, analitice și critice ale acestuia și, de asemenea, publicarea primelor manuscrise gregoriene, datorită muncii asidue de cercetare a călugărilor benedictini de la Solesmes (Franța), muncă ce va deschide drumul ediției vaticane. Bazându-se pe studiul comparat al izvoarelor, a fost posibilă reconstruirea pe baze științifice a melodiilor gregoriene. Prin „restaurarea gregoriană”, a început
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de asemenea, publicarea primelor manuscrise gregoriene, datorită muncii asidue de cercetare a călugărilor benedictini de la Solesmes (Franța), muncă ce va deschide drumul ediției vaticane. Bazându-se pe studiul comparat al izvoarelor, a fost posibilă reconstruirea pe baze științifice a melodiilor gregoriene. Prin „restaurarea gregoriană”, a început seria studiilor paleografice și a publicațiilor care și astăzi sunt încă în curs. Așadar, cecilianismul, în căutarea unui limbaj muzical sacru, a făcut câteva alegeri fundamentale, precum redescoperirea și imitarea marilor modele din trecut, căutarea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
primelor manuscrise gregoriene, datorită muncii asidue de cercetare a călugărilor benedictini de la Solesmes (Franța), muncă ce va deschide drumul ediției vaticane. Bazându-se pe studiul comparat al izvoarelor, a fost posibilă reconstruirea pe baze științifice a melodiilor gregoriene. Prin „restaurarea gregoriană”, a început seria studiilor paleografice și a publicațiilor care și astăzi sunt încă în curs. Așadar, cecilianismul, în căutarea unui limbaj muzical sacru, a făcut câteva alegeri fundamentale, precum redescoperirea și imitarea marilor modele din trecut, căutarea unui limbaj muzical
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
atent la respectarea exigențelor liturgiei. Fenomenul recuperării pozitivității transcendentului, a sensului istoriei și a tradiției, trăsături evidente ale romantismului, a dus la formarea de scholae cantorum - după modelul celor vechi -, unde cântecul sacru și referința la modelele repertoriale istorice (cântul gregorian, polifonia Renașterii, avându-l în frunte pe Palestrina, orga și compoziția) constituiau trăsăturile noilor instituții. Asociațiile ceciliene și numeroasele scholae cantorum au înflorit în toată Europa și au fost recunoscute oficial de Sfântul Scaun. Una dintre aceste scholae cantorum este
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nu edifice și care să nu faciliteze participarea la liturgie și, în același timp, care să nu corespundă principiilor expuse, indiferent de națiunea căreia i se adresează. Calitățile mai sus expuse „se întâlnesc în cel mai înalt grad în cântul gregorian, cântul propriu al Bisericii romane, singurul cântec pe care l-a moștenit de la strămoși și pe care l-a păstrat cu fidelitate de-a lungul secolelor în codicele sale liturgice și pe care îl propune credincioșilor ... și pe care, din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]