391 matches
-
Minți, spuse unul din leii răi, nu există așa un oraș. — DĂ Încoace o bucată din negustorul Ăla, spuse un alt leu foarte rău. Vita asta din tribul masai e prea proaspătĂ. — Ești un mincinos nenorocit și un copil de grifon, spuse cea mai rea dintre leoaice. Și cred c-o să te omor și-o să te mănÎnc cu aripi cu tot. Asta Îl Înspăimîntă foarte tare pe leul cel bun, pentru că-i vedea ochii galbeni și coada care se legăna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
său se află într-unul dintre cele două complexe funerare, unul aflat la est și celălalt la vest de Peking. Se cuibărește în munți, înconjurat de pini înalți. Drumul ceremonial este pavat cu marmură și flancat de elefanți enormi, cămile, grifoni, cai și războinici ciopliți în piatră. La vreo sută de metri pe drumul de marmură, Nuharoo și cu mine ne apropiem de un pavilion în care sunt păstrate tronurile din aur și satin și robele galbene de dragon ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pieptul dezvelit, eliberat din mătasea grea, cu mâneci din dantelă, a unei haine nobile, dublată nefiresc de faldurile unei rochii boeme, din care curg, spre pământ, crengi dese, elastice și verzi. La picioarele ei, culcat, cu aripile deschise, un mic grifon îi așteaptă porunca. Fiica unor imigranți suedezi stabiliți în Illinois, Dorothea Tanning și-a petrecut copilăria și adolescența într-un mediu domestic rural ce perpetua, nealterate, valorile calme ale clasei de mijloc americane. A tulburat, încă din primii ani, paradisul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Horia capătă dimensiuni mitice. Istoria noastră națională este cea a lui Ștefan, a lui Ion Vodă cel Cumplit, Decebal, Basarab, Bogdan și Neagoe. Istoria fiind cea medievală, stă sub semnul ocultismului și al magiei; sunt invocați inorogul, balaurul, licorna, formica, grifonul, vasiliscul, faraoanca, zimbrul, pasărea măiastră. Istoria se confundă cu legenda. Balaurul simbolizează moartea, distrugerea, cruzimea. Sfânta Moldovlahie stă sub semnul demoniac al balaurului: "Domnule Basarabie/ plânge merele furate de-o corabiei/ Bogdan Mușat/ plânge mărul ne-nfășat./ Bunul Alexandru a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-n niște gropi mărunte". Poemul "Amiază" se desfășoară meticulos, într-o imagistică rară, dantelată în afara fabulosului: "porumburile mari bat întunecate/ esențele luminii iuți de vară/ umbrele trec dune peste gleznele copacilor". Poezia "Ruinile conacului" presupune un univers halucinant, în care grifonul apără ordinea seculară a lumii create de el cândva; țăranii nu sunt decât urmașii acestei lumi; umanitatea acestora este transparentă: "Treceau țăranii cu trunchiurile pe umeri/ cu ușile și ferestrele sparte la piept/ Își aduceau în brațe propriile chipuri/ de parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Gheorghe sau un Coffin are curajul să se repeadă asupra unei balene. Să nu ne lăsăm înșelați de reprezentările acestei scene în pictura modernă, căci, deși făptura înfruntată de acel viteaz vînător de odinioară este înfățișată vag sub forma unui grifon și deși bătălia are loc pe uscat, iar sfîntul e călare - totuși, gîndindu-ne la marea ignoranță precumpănitoare în acele vremuri, cînd artiștii nu cunoșteau adevărata formă a balenei și gîndindu-ne că, la fel ca în cazul lui Perseu, balena Sfîntului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vechime aproape că le îndreptățește să fie considerate fosile. Pe tavanul de granit al unei încăperi din mape templu din Denderah a fost descoperit, în urmă cu cincizeci de ani, un planisfer sculptat și pictat, înfățișînd o sumedenie de centauri, grifoni și delfini, asemănători cu figurile grotești ce se pot vedea pe firmamentul zugrăvit de pictorii moderni. Bătrînul leviatan înota și el acolo, pe planisferul acela, cu veacuri și veacuri înainte ca Solomon să fie adus pe lume. Nu se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu s-au mai păstrat; o faleră din argint aurit de formă circulară în plan și conică (tip umbo) în profil, obținută prin ștanțare și ciocănire (ornamentată prin gravare, cu bogate motive geometrice, fitomorfe și zoomorfe reprezentând cerbi, pantere și grifoni), având dimensiunile de 15,9 cm - diametrul și 7,8 cm - înălțimea, iar pe margini fiind amplasate în mod simetric patru orificii care mai păstrau niturile din argint în ele, cu ajutorul cărora falera era prinsă de două fâșii din fier
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
9117 14544207 G R STEELGASS SRL VRANCEA 9118 12753258 GAMI 2000 SRL VRANCEA 9119 3181181 GENE IMPEX S.R.L. VRANCEA 9120 1446045 GENERAL CONSTRUCT SĂ VRANCEA 9121 6381672 GENERAL PRODUCT INTERNAȚIONAL SRL VRANCEA 9122 8333957 GISELA PRESTCOM S.R.L. VRANCEA 9123 5520446 GRIFON SEREX SRL VRANCEA 9124 4813391 HARD INDUSTRY S.R.L. VRANCEA 9125 1450224 HELIOS COM SRL VRANCEA 9126 15033774 HIDROAMELIORAȚII SRL VRANCEA 9127 5306745 HYGEEA PHARM SRL VRANCEA 9128 13034803 HYPPO GAS SRL VRANCEA 9129 6421017 IMPERATOR COMTEX SRL VRANCEA 9130 5019225
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
de o bursă la Basel, în Elveția. Debutează cu versuri ca licean, în placheta colectivă La poarta izvoarelor (1969), dar adevăratul debut îl reprezintă un fragment de proză tipărit în „Echinox” (1973). Prima carte personală, culegerea de proză scurtă Aripa grifonului, îi apare în 1980, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând afilierea și înserierea literară, V. rămâne atașat prin fire subterane de mediul literar clujean, precum și de programul desantist. Mai e prezent în „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
de două ori premiat în anul 2002, cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor și cu Premiul ASPRO, pentru volumul Sticla de lampă. V. se afirmă ca un autor reflexiv și profund, practicând în literatura sa o cumpătare ardelenească. Aripa grifonului reunește pagini compuse înainte de 1980, care se leagă și compozițional de altă vârstă a prozei actuale. (Laurențiu Ulici l-a inclus pentru această carte în promoția ’70.) Cel mai consistent volum al său rămâne însă Drumul spre Polul Sud (1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
e vorba de evocarea copilăriei (Sticla de lampă), sau de o ironie destinsă în textele despre moravurile mai vechi ori mai noi ale scriitorului român. Profunzimea reflecției e, prin urmare, cea dintâi remarcă ce trebuie făcută când vorbim de Aripa grifonului (1980), Drumul spre Polul Sud (1985) și Frigul verii (1985). Prozatorul nu pare, în scrisul său, deloc străin de un anume clasicism al meditației, trăsătură vizibilă în efortul de a sonda în adâncime stările și sentimentele fundamentale. Preocuparea pentru reacția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
În natura meditației își are originea și stilul ales, cizelat până la hipercorectitudine, adesea pedant. În astfel de digresiuni rafinate autorul dă la iveală și o latură intelectuală a scrisului său, preocupată de comentariul elevat, erudit. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Aripa grifonului, București, 1980; Drumul spre Polul Sud, București, 1985; Frigul verii, București, 1985; Atena, Atena!, Cluj-Napoca, 1994; Fals tratat de conviețuire (în colaborare cu Daniel Vighi și Wisky Andras), Cluj-Napoca, 2002; Sticla de lampă, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Joseph Conrad, Dueliștii, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Tismăneanu, Reinventarea politicului, Iași, 1997; Țvetan Todorov, Noi și ceilalți, Iași, 1999; Henry Miller, Zile liniștite la Clichy, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Înainte de volum, RL, 1978, 19; Ion Bogdan Lefter, Certitudinea debutului, VST, 1981, 1; Liviu Petrescu, „Aripa grifonului”, ST, 1981, 1; Manea, Contur, 238-239; Paul Dugneanu, „Drumul spre Polul Sud”, LCF, 1985, 24; Gheorghe Perian, „Drumul spre Polul Sud”, VTRA, 1985, 7; Val Condurache, „Drumul spre Polul Sud”, CL, 1985, 10; Ștefan Borbély, În spatele frontului, VTRA, 1986, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
enumerăm pur și simplu unele motive: un Dionysosxe "Dionysos" cu cap de taur (Roma, Forul Roman), mitul teban pe frontonul templului A din Pyrgi și un mare număr de sfincși, satiri, bacante, harpii, sirene, Înfățișări ale lui Pegas, demoni marini, grifoni. Acestea se găsesc pe micile altare de teracotă (arulae) de pe Esquilin (secolele VI-III Î.Hr.), pe oglinzi (secolele VI-III Î.Hr.), pe materiale decorative și pe obiecte de toate felurile. În afară de acestea trebuie să amintim marile teracote de la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mélanges sur l'Art Français, Dorbon-Ainé, Paris, 1913, pp. 98-99. 51 D. Karnabatt, "Gustave Moreau", în Rampa, Anul I, nr. 38, joi 1 decembrie 1911, p. 1. În ziar sunt reproduse și trei picturi: Femeile și Licornii, Femee păzită de grifoni și Leda. 52 John Reed, op. cit., p. 133. 53 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 63. 54 Ibidem, p. 66. 55 Ibidem, p. 45. 56 Gilbert Durand, Arte și arhetipuri, traducere de Andrei Niculescu, Meridiane, București, 2003, p. 149. 57 Virgil Cioflec
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]