2,606 matches
-
contribuit decisiv la "relaxarea" multor practici ce păruseră până atunci sacrosancte. Nu trebuie neglijat nici rolul ideologiei în deconstruirea sistematică - și probabil ireversibilă - a doliului. Bacqué și Hanus s-au amuzat să citeze articole din presă care vorbesc despre turnura grotescă spre care sunt împinse ritualurile. În Marea Britanie, s-a ajuns la formula suprarealistă "Do-It-Yourself Funerals" (ceea ce ar implica, în logica macabră sugerată de denumire, și o ședință de spiritism urmată de învierea mortului și de implicarea acestuia în îndatoririle ceremoniale
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]
-
Aurel Pântea a cunoscut, de la debutul din 1980 (Casă cu retori) și până azi, două etape. Prima, declamativa, livresca, polemică și mascat ironică, îl ține în preajma colegilor săi de generație. Despre ea scrie inteligent Radu G. Țeposu în Istoria tragică & grotesca a întunecatului deceniu literar nouă, făcându-l pe Pântea cap de serie al capitolului Fantezismul abstract și ermetic, înaintea altor autori, parte semnificativi, parte uitați: Matei Vișniec, Ion Stratan, Ioan Moldovan, Augustin Pop, Ion Cristofor, Dan Ciachir, Nicolae Băciuț, Miruna
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
bucurie a autorului de a-și împărtăși trăirile, experiențele, revelațiile, într-o pendulare permanentă de la dramă la comedie, de la lacrimă la surâs, de la farsa sinistră la bocet, de la deznădejde la înviere, de la prăbușire la extaz, de la sublim la caricatural și grotesc, încât cititorul, oricare ar fi el, se va simți cucerit încă de la primele pagini de impresionanta forță epică a acestui scriitor care, modelând cu mână sigură magma întâmplărilor uneori copleșitoare ale unui veac frământat și de multe ori schizofrenic, ne
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
și apoi câte una la fiecare cinsprece zile". și învoiala merge unsă, pînă la desființarea gărzii. Ba încă, pentru a adeveri schisma pe care o deplîngeau și romanticii, la vremea lor, între onoare și onoruri, vîndute (cum trist spune Dicționarul grotesc al lui Alecsandri) una pentru altele, bravul reformat e propus pe lista de decorații. Bănuind că nu fără plată, înclină să refuze, pînă cînd e invocat, parolă care șterge orice împotrivire, moftul. și loialitatea față de "ai noștri": "Ce să coste
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
al materiei, manipulator straniu ce vorbește despre poezia ei ca și despre dificultatea de a o controla. Tot un semn e și expoziția fraților Quay, cineaști americani trăind în Anglia. Ei construiesc interioare și bizare lumi imaginare în miniatură, concentrate grotești, derutante, secrete. Dar permanent reduse la proporțiile unei machete ce reclamă lupa sau reflecția oglinzii. Lumea lor e miniaturală. O altă teatralitate plastică se degajă din expoziția lui Ernest Pignon-Ernest ce desenează pe gigantice folii de aluminiu portretul a cinci
Avignon 2008. Un festival împlinit by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/8127_a_9452]
-
trăit permanent, după 1990, cu frustrarea pierderii autorității publice, a eșuării într-o condiție periferică, a incapacității obiective de a mai influența vreo decizie, inclusiv în ceea ce privește categoria profesională reprezentată. într-o asemenea situație complicată și aproape insolubilă, au început dansul grotesc și ceremonialurile curtenitoare din jurul unor personaje politice influente, aparținînd celor mai deverse și mai contradictorii ideologii, dar care, fatalmente, erau apariții efemere, inepte cultural și, de cele mai multe ori, de-a dreptul grotești . Rînd pe rînd și an de an, au
Uniunea Artiștilor Plastici, după cincisprezece ani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8130_a_9455]
-
situație complicată și aproape insolubilă, au început dansul grotesc și ceremonialurile curtenitoare din jurul unor personaje politice influente, aparținînd celor mai deverse și mai contradictorii ideologii, dar care, fatalmente, erau apariții efemere, inepte cultural și, de cele mai multe ori, de-a dreptul grotești . Rînd pe rînd și an de an, au primit diplome și premii, titluri și onoruri specifice, indivizi pe care întîmplarea i-a așezat în anumite locuri și care au aflat că există artă și artiști doar cu prilejul primirii acestor
Uniunea Artiștilor Plastici, după cincisprezece ani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8130_a_9455]
-
căutarea Spiritului de dincolo de lucruri, vom întîlni în poemele Marianei Marin notații crude cu privire la deriziunea corporalului. Corpul din poezia Marianei Marin - reprezentat conform esteticii urîtului - este în permanență unul agresat, mutilat, eviscerat. Înfrumusețarea lui, ca reflex al feminității eșuează în grotesc sau macabru. El încetează să mai fie un loc al medierii și devine mai degrabă sediu preferat de manifestare a tensiunilor dintre privat și public, dintre spiritual și biologic. Starea de maculare a corpului, invadarea intimității de către realitatea brutală - "Ce
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
cu performanța unor pianiști care interpretează o partitură la patru mâini. Cuvinte insolite (unele inventate de autori) sunt folosite cu toată dezinvoltura, situații de factură suprarealistă te fac să simți starea carnavalescă din Ubu Roi și să îți amintești de groteștile sale aventuri, ludicul cu trimitere directă la cotidian răsare de acolo de unde nici nu te aștepți. Un dialog dintre Smeagolița și Dublu B (unul dintre cei doi scribi împuterniciți să scrie epopeea călătoriei lui Pitic Bun) face cu ochiul spre
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
hollywoodiene, este în plină desfășurare. Iată cum Apocalipsa a devenit un veritabil business, o mulțime de escroci, transformați peste noapte în guru ai sfârșitului lumii speculând piața slăbiciunilor omenești, desfășoară formidabile afaceri. Rămase pentru început simple spectatoare la acest spectacol grotesc (dacă nu ar fi atât de lucrativ!) autoritățile publice din diferite țări, unde fonomenul a atins deja cote alarmante, încep să reacționeze în fața riscului de derapaje milenariste. O inedită axă Moscova-Washington, via Paris În Rusia, internauții apocaliptici au văzut în
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]
-
Simona Vasilache Lucrurile importante, ca și gîndurile sincere, se spun scurt. Așa îți zici, văzînd pe coperta, neagră, lucioasă, a unui volum masiv, titlul Subiect banal. Urmat, e drept, de Final grotesc și de două nuvele. Volumul e Opere I, de Ury Benador, apărut în 1968 la Editura pentru literatură (Subiect banal, singur, a apărut în '35, la Alcalay). Dedicația - cum altfel, către un critic... - ar putea umple un muzeu cum nu
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
tragediei s-a încheiat, sfîrșitul ei nu s-a petrecut de azi de ieri, ci în urmă cu două milenii și jumătate, o dată cu ieșirea din vigoare a mitologiei grecești. Ce a urmat după aceea au fost fie suita unor pastișe grotești după Eschil, Euripide și Sofocle, fie prelungiri dramatice de o incontestabilă valoare, dar cărora nu le mai putem da numele de tragedie. Cu alte cuvinte, atunci s-a petrecut un moment irepetabil a cărui durată nu a depășit 70 de
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
grave. O cronică de moravuri, în felul lor, judecate pe firul apei, sînt Poeme-le balkanice. În șase părți: Priveliști balcanice, Cântece noi în limba veche, Cântece în stil popular, Însemnările lui Balcaneus, Poeme burlești și Poezii pentru documentare. Iată, grotescă și radiind o bucurie secretă, o înmormîntare de patriarh: "Bucureștiul, scaun țării, azi sofa pentru cadîne/ Rîde îmbulzind mulțimea și o'nghesuie în rîne./ Stau în gura pieții domnii, castraveți, rahat, un claun,/ Și deodată Patriarhul e de aur, mort
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
teatru. Primele au fost total nereușite. Cele care l-au impus sunt „Romulus cel Mare“ (1950), „Căsătoria domnului Mississippi“ (1952), „Un înger vine în Babilon“ (1954), „Vizita bătrânei doamne“ (1956) și „Fizicienii“ (1962), toate ilustrând înclinația spre absurdul fantomatic și grotesc. A scris lucrări în care parodiază romanul polițist al vremii - „Judecătorul și călăul său“ (1952), „Bănuiala“ (1953), „Făgăduiala“ (1958). A decedat în 1990. VINERI, 6 IANUARIE RODOLPHE KREUTZER În urmă cu 175 de ani a murit violonistul, compozitorul și dirijorul
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
Un film exotic despre erotismul matur, în care vizualul joacă rol important. Povestea de dragoste dintre o japoneză îndrăgostită de caligrafia pe corpul uman, văzut ca o carte pe care poți scrie mesaje, și un traducător bisexual îmbină profanul și grotescul, frumosul și urâtul. O tânără japoneză păstrează jurnalul tuturor experiențelor ei sexuale, după modelul inspirat dintr-un manuscris vechi de o mie de ani, care a aparținut unei curtezane. Nagiko dorește să-și publice jurnalul, dar nu reușește; editorul, care
Agenda2006-05-06-ptr timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284698_a_286027]
-
a foametei și nedreptății. Partea a doua cuprinde confesiunea lui Michael dintr-o colonie penitenciară tasmaniană. O metaficțiune cu numeroase evenimente ce subliniază dezumanizarea și revelațiile condiției umane în general. Radu Paraschivescu arată o predilecție către personajele negative și istoriile grotești. În prima parte, Sir Henry Basingstoke-Templeton, împreună cu administratorii săi de la calea ferată - Douglas Pennyman, Bernard Trickshaw, Malcolm Potteridge - sunt simboluri ale manipulării politice și sociale, însă, dincolo de comicul onomastic, remarcăm intenția satirică, reținută, dar sugestivă. Lumea carcerală din partea a doua
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
și căzut astfel în conul de umbră al posterității. Cosmin Perța discută, pe rând - cu o empatie care dă tonul caracteristic al micului eseu - cele trei volume pe care le-a publicat criticul în timpul vieții, dintre care Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (1993) reprezintă un titlu de referință în bibliografia fenomenului literar optzecist; celelalte două sunt: Viața și opiniile personajelor (1983) și Suferințele tânărului Blecher (1996). Precedată de un „Cuvânt înainte” și încheiată cu un „Cuvânt înapoi
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
cu plasticitate, această dublă calitate a criticului optzecist: pe de o parte, acuratețea metodologică, „tehnicismul”, iar pe de alta „jovialitatea” lui stilistică, marca stilistică inconfundabilă (și mască, ne spune Cosmin Perța, a unei melancolii de profunzime). Despre Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă - căreia eseistul îi dedică cel mai amplu capitol, „Tragica istorie și avatarurile ei” - el scrie, punând în perspectivă „verdictele” critice ale lui Țeposu, la distanță de două decenii de la publicare: „Istoria tragică și grotescă a
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă - căreia eseistul îi dedică cel mai amplu capitol, „Tragica istorie și avatarurile ei” - el scrie, punând în perspectivă „verdictele” critice ale lui Țeposu, la distanță de două decenii de la publicare: „Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă este un volum foarte bine dozat, pertinent, care nu lasă nici o afirmație neacoperită și nici un verdict fără a fi temeinic probat de furcile caudine ale rezistenței teoretice și ale subtilității artistice. Miza lui Radu G.
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
tabloul lui magic. Iar scriitorii? Descopăr uimită o literatură puternică, un stil original, o forță neobișnuită în scrierile lor. De la povestirile lui Janis Ezerins, un autor mort la doar 33 de ani, cu umorul său negru, cu situațiile absurde ori grotești, dar cu un talent remarcabil, până la Eriks Adamsons, socotit a fi Alfred de Musset al literaturii letone. Surpriza deplină mi-o oferă însă literatura contemporană. Citesc în franceză un volum semnat de 7 scriitoare letone, din trei generații, o proză
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
corect - cu spiritul latin. Nu altul este, din păcate, contextul cultural actual. Firește, tracomania nu mai are virulența din interbelic, nici suportul oficial din ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste. Însă mass-media, în special televiziunea și mediile virtuale, asigură o difuziune grotescă unor „teorii” semidocte, care, dintr-un „patriotism” greșit înțeles (câteodată, și dintr-un ceaușism rezidual, de care autorii nici nu par conștienți), ajung să conteste însăși evidența. Tocmai de aceea, opere ca aceasta a lui N. I. Herescu au jucat, în
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
posibilă numai ca și prin această mișcare de interiorizare, caracteristică oricărui poet, dar care capătă dimensiuni tragice când acesta este dublat de un actor. Interioritatea cucerită îl umple pe Emil Botta de amărăciune. Însuși spațiul interior este populat de paiațe grotești pe care autorul, străin în țara lui, și cu atât mai puțin profet, încearcă să le repudieze. Există un moment derutant, aproape fatal în această experiență, pentru că nu mai înțelegem prea bine dacă asistăm la o dramă pură, esențializată atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în țarc Disperați, disperați... (Trifoiul văzut ca o fiară) Tendința limbajului de a deveni mască este evidentă. Poetul e un mim ciudat, care inventează ceea ce imită și, într-un teatru populat cu propriile măști, nu își mai găsește locul. Fantoșe grotești, ca în filmele lui Fellini (ori semănând cu clovnii lui Rouault), îl asediază și îl hărțuiesc din toate părțile. El este creatorul limitat de propria lui creație, pentru că aceasta are niște resorturi tainice care îi sporesc agresivitatea peste limitele suportabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
adâncă. Sentimentele devin mască abia atunci când nu sunt subordonate conștiinței. Și totuși, exteriorizarea lor înseamnă depășirea spațiului interiorității (al autenticității?). Condiția dam-natului presupune, oricum, un exces (dar spre interior sau în afară?). Ceea ce este excedentar devine patetic (atunci când nu e grotesc, absurd etc.). Tot ceea ce își depășește limitele se sustrage condiției inițiale. Flautul meu are un ton arhitrist, De aceea nu sunt artist. (Gravitațiuni) Exteriorizarea înseamnă înțelegere, cu-noaștere de sine. Masca falacioasă a cabotinului ascunde o dezavuare și un Weltschmerz autentice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
multiplica totul până la supralimită, toate acestea sunt un abuz sau poate un șantaj sentimental. Lumea care refuză să participe la această întâmplare se stinge de la sine, fiind, prin comparație, doar o utopie. Atât timp cât actorul nu o privește, ea dispare. Personajul grotesc și trist de pe scenă depinde de o lume pe care nu și-o dorește. Efortul lui este acela de a-și câștiga independența față de ea. Se simte cutremurat de singurătate, dar își dorește să fie mult mai singur. Tirania iluziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]