1,469 matches
-
scăzute a muncii. Alexandr Soljenițîn, în cartea sa despre lagărele de muncă sovietice Arhipelagul Gulag, l-a citat de multe ori pe Cehov, pentru a demonstra teribila deteriorare a condițiilor de viață și de muncă a celor pedepsiți în epoca gulagurilor, prin comparație cu cei din katorgile țariste. Piotr Kropotkin, pe vremea când era aghiotantul guvernatorului Transbaikaliei, a fost trimis să inspecteze închisorile de stat din zonă și a descris mai târziu ceea ce a văzut în cartea "În închisorile franceze și
Katorga () [Corola-website/Science/304061_a_305390]
-
zonă și a descris mai târziu ceea ce a văzut în cartea "În închisorile franceze și ruse". După revoluția din 1917, modelul sistemului penal țarist a fost preluat de bolșevici, care aveau să-l transforme în sistemul lagărelor de muncă al gulagului. Munca penală a fost o pedeapsă obișnuită de-a lungul istoriei în mai multe țări. Există asemănări între katorgile ruse, închisorile americane, care își trimiteau prizonierii la muncă înlănțuiți și încătușați, sau așezările obligatorii de muncă din Australia, care au
Katorga () [Corola-website/Science/304061_a_305390]
-
muncă forțată, sau în lagăre de exterminare precum Auschwitz-Birkenau. Între 1941-1943 naționaliștii ucrainieni au omorât mai mult de 100.000 de polonezi în Galiția și Volânia. Aproximativ 500.000 de cetățeni polonezi au fost deportați în Uniunea Sovietică, mulți în gulaguri. Guvernul sovietic a insistat pentru a reține majoritatea teritoriilor capturate conform pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 (acum teritorii occidentale ale Belarusului și Ucrainei), recompensând Polonia cu părțile Sileziei, ale Pomeraniei și Prusiei Orientale, cu orașe precum Gdańsk ("Danzig"), Olsztyn ("Allenstein"), Szczecin
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
responsabilă de uciderea fără judecată a numeroși civili și de alte crime de război. Mulți istorici consideră NKDVul o organizație criminală, în principal datorită ofițerilor și anchetatorilor GUGB, ca și datorită activităților trupelor proprii și a patronării lagărelor de muncă - Gulaguri. În plus, în afară de funcțiilor din domeniul securității statului și a celor polițienești, unele dintre departamentele sale se mai ocupau și de transportul condamnaților, aplicarea pedepsei capitale, paza frontierelor, activitatea de pompieri, etc., sarcini care erau în mod tradițional ale Ministerului
NKVD () [Corola-website/Science/299527_a_300856]
-
RSFS Ruse a încetat să mai existe până în 1946, când a renăscut ca MDV al RSFS Ruse. În felul acesta, NKDV a devenit responsabil pentru tot sistemul penitenciar din țară, inclusiv pentru lagărele de muncă forțată, cunoscute sub numele de Gulag, dar și pentru activitățile clasice polițienești. Diferitele departamente ale NKVD se ocupau de: De-a lungul timpului, NKVD a avut următoarele direcții principale - главное управление, abreviate "ГУ" - "GU": Pe 3 februarie 1941, secțiile speciale ale NKVD responsabile de contrainformațiile militare
NKVD () [Corola-website/Science/299527_a_300856]
-
practică politica internă sovietică care punea un accent deosebit pe combaterea activității "inamicilor poporului", agenția a făcut un mare număr de arestări și execuții sumare ale unor cetățeni sovietici și străini. Milioane de oameni au fost arestați și trimiși în Gulag, sute de mii dintre ei au fost executați conform hotărârilor trocii NKVD-iste - cutea marțială specială. Probatoriul avea standarde foarte scăzute: un denunț făcut de un informator anonim era apreciată ca o dovadă suficientă pentru ca un individ să fie considerat
NKVD () [Corola-website/Science/299527_a_300856]
-
guvernul Uniunii Sovietice, privilegii confirmate de actualele guverne ale țărilor membre ale CSI. Ei nu sunt persecutați, judecați sau condamnați, deși mulți dintre ei au fost identificați de victimele lor. Acestea au inclus: Sistemul foarte dezvoltat al lagărelor de muncă (Gulag), în fapt locuri de detenție pentru sclavii moderni, a adus o contribuți extrem de importantă la dezvoltarea economiei sovietice și la dezvoltarea zonelor îndepărtate. Colonizarea Siberiei, a Extremului Nord și a Orientului Îndepărtat Sovietic a fost unul dintre scopurile explicite ale
NKVD () [Corola-website/Science/299527_a_300856]
-
moderne de armament. La inițiativa lui Lavrenti Beria, (ultimul și cel mai important șef al agenției), sute de cercetători și de ingineri au fost arestați și mai apoi încarcerați în închisori cu regim special, mult mai confortabile decât cele din Gulag, cunoscute sub numele familial de "șarașca". Continuându-și în aceste lagăre studiile, mulți dintre ei fiind eliberați mai târziu, oamenii de știință au devenit lideri mondiali în cercetare. Printre cei care și-au desfășurat o bună parte a activității în
NKVD () [Corola-website/Science/299527_a_300856]
-
a avut loc în noaptea de 17 spre 18 iulie 1918, la Ekaterinburg. Arestarea, execuțiile în masă, luarea de ostatici și închiderea în lagăre au devenit practici banale. Întrebarea dacă lagărele deschise de Ceka în timpul războiului civil prefigurează sau nu Gulagul stalinist rămâne o discuție deschisă. Conform istoricului britanic George Leggett, aproximativ de oameni au murit ca rezultat al terorii roșii. Menșevicii, anarhiștii, socialist-revoluționarii, liberalii sau democrații au fost vânați și scoși în afara legii, la fel ca Albii și naționaliștii, și
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
al secției anchetă a NKVD RSSM, locotenent inferior al Securității de Stat Cerepanov. 17.II.1941." Nu s-a reușit desfășurarea unui proces public. Dar, și fără procesul public, figuranții acestui dosar n-au supraviețuit. Toți au fost exterminați în gulagurile sovietice. Iată soarta lor: 1. Teodor Uncu (n. 1881, com. Isacova, jud. Orhei - † 22.XI.1940, penitenciarul din Chișinău); 2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
1881, com. Isacova, jud. Orhei - † 22.XI.1940, penitenciarul din Chișinău); 2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
1879, or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud.
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud.
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău - † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău - † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău - † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13. Ștefan Botnariuc (n. 26.X.1875, com. Bălan, jud. Bălți - † 22.VIII.1941, Gulag, Penza, Rusia). Doar unul (Ion
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13. Ștefan Botnariuc (n. 26.X.1875, com. Bălan, jud. Bălți - † 22.VIII.1941, Gulag, Penza, Rusia). Doar unul (Ion Codreanu, n. 1879, com. Ștefănești, jud. Soroca - † 15.II.1949, București) a scăpat de masacru, fiind schimbat, în
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
jud. Soroca - † 24.II.1942, Gulag, Penza, Rusia); 12. Grigore Turcuman (n. 20.X.1890, com. Tătărăuca Noua, jud. Soroca - † 28.V.1942, Gulag, Penza, Rusia); 13. Ștefan Botnariuc (n. 26.X.1875, com. Bălan, jud. Bălți - † 22.VIII.1941, Gulag, Penza, Rusia). Doar unul (Ion Codreanu, n. 1879, com. Ștefănești, jud. Soroca - † 15.II.1949, București) a scăpat de masacru, fiind schimbat, în luna mai 1941, pe vestita ilegalistă comunistă Ana Pauker capturată de siguranța română. Cu excepția lui Ion Codreanu
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
absolvit studii la Institutul de Economie Națională "G. V. Plekhanov" (1932) și la Institutul de Planificare (1935), obținând titlul științific de doctor în științe tehnice. Din anul 1928 a lucrat ca agent de filaj al GPU (viitorul NKVD), economist în gulagurile URSS și în Comisia de planificare. În aprilie 1936 este transferat la NKVD-ul din Regiunea Stalingrad, apoi din anul 1937 la Moscova. A avut o ascensiune rapidă în carieră odată cu numirea lui Lavrenti Beria, când au fost arestați foștii
Nicolae Sazîkin () [Corola-website/Science/307690_a_309019]
-
soluționarea, de către președintele american J. F. Kennedy și Secretarul General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Nikita Sergheievici Hrușciov, a Crizei rachetelor din Cuba, au fost stabilite relații neoficiale între Curia Romană și PCUS. În urma tratativelor, au fost eliberați din Gulagul siberian membrii ierarhiei catolice, între care Josyp Slipyj, proclamat cardinal al Bisericii Univerale „"in pectore"”, în 1965 de către papa Paul al VI-lea, fapte ce au permis o renaștere foarte lentă a Bisericii Greco-Catolice Ucrainene. În anul 1989, ca urmare
Biserica Greco-Catolică Ucraineană () [Corola-website/Science/302552_a_303881]
-
Dzerjinskii în Rusia și alte două orașe în Ucraina numite Dzerjinsk. Felix cel de fier este și numele monumentului ridicat în cinstea revoluționarului bolșevic în Piața Lubianka din Moscova, în fața sediului central al KGB. În mod simbolic, Memorialul victimelor din Gulag, o piatră simplă din Solovki, a fost ridicat lângă statuia lui Felix cel de fier. Statuia lui Dzerjinski a fost demolată în august 1991. Monumentul lui Dzerjinski din centrul Varșoviei din "Piața Dzerjinski" (în limba poloneză Plac Dzierżyńskiego), era urâtă
Felix Edmundovici Dzerjinski () [Corola-website/Science/302157_a_303486]
-
nu implică nicio garantare a frontierelor de către guvernul Maiestății Sale." Polonezii au avut un mai mare succes în obținerea acordului sovietic pentru crearea Armatei poloneze din est. Asfel, s-a obținut acordului sovietic pentru eliberarea cetățenilor sovietici internați în lagărele Gulagului. În ciuda multor dificultăți făcute de autoritățile sovietice, mulți polonezi au fost eliberați și li s-a permis să se înroleze în noua armată poloneză constituită în mod oficial pe 12 august 1941. Totuși, trupele au fost retrase în Orientul Mijlociu în
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]