467 matches
-
de bine, încât nici n-ai timp s-o guști. Simți că ți-a trecut vremea pentru așa ceva și o cedezi, înciudat că viața e atât de scurtă și moartea atât de lungă. Cum să nu fie nebuni de fericire gunoierii? Notele proaste din carnetele școlare sau transmise prin e-mail-uri, lacrimile care se scurg prin undele telefoniei, prelingându-se până la cot, culese cu grijă, strigătele care se lovesc de boltă, ecoul vine înapoi, dizidentul urlă în peștera goală, tavanul cerului e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
încet, deznădejdile se întâlnesc cu bucurie, au aceeași formă, intensitate muzicală, cine să le discearnă? Și se întorc boante, respinse de bolta dură, atent adunate, strigătul la naștere, geamătul morții, totuna, măturate, aruncate de-a valma de stăpânii veseliei totale, GUNOIERII. BUNĂ SEARA! D orința de a deveni un simbol trimisese la moarte multă lume și în vara aceasta toți brăilenii se strânseseră pe malul Dunării, în punctul de trecere al bacului spre Insula Mare. Cele mai frumoase fete veniseră fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de culoarea argilei ude. Își freacă palmele de muchia mesei ,,Biedermeyer,, , Își pune ochelarii și, Își privește mica rană dintre policarul și arătătorul mâinii stângi. Paisprezece iunie Zi sumbră. La ora asta este un du-te-vino ciudat pe stradă . de dimineață, gunoierii au venit să adune În pântecele uriașei mașini resturile menajere de peste săptămână. Fac un zgomot infernal. Somnul a zburat, luându-i locul o stare de veghe cenușie ca și gândurile mele. În baie am alunecat pe un plic gol de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
tânăra jurnalistă... Genoveva. -A fraudat libertatea de schimbare. Noi vrem să fim În continuare neaoși, și murdari, nesimțiți și apucați, somnolenți și semidocți.... Domnișoară vor dispărea multe meserii și două dintre ele vor fi aceea de vidanjor și cea de gunoier, foarte importante pentru o Europă Unită. -Domnule cerșetor, nu știți ce vorbiți. Politicienii și Uniunea Europeană iubesc ordinea și curățenia, și au numai gânduri curate cu țărișoara noastră. -Uniunea Europeană vrea să ne arunce brânza la coșul de gunoi al istoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Toți simțeam nevoia să ne relaxăm după călătoria fără țintă din ajun, când încercasem să ajungem la vechiul teatru de la Epidauros. Bine’nțeles că nu ajunseserăm, ne treziserăm în fața unor porți ferecate din spatele cărora ne priveau o haită de câini gunoieri - numai șoferul nostru mai putea să pretindă că, în fundul unei curți de țară, un cilindru din pietre îmbinate era teatrul. De când începuse drumul urcător, pe care nici autobuzul n-a mai răzbit de la un moment dat, un coleg inginer tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
apuc să spun. Petrică își bea repede vodcuța, își înfundă cu foile ziarului buzunarele paltonului lung de șiac și pornește spre casă fără grabă, cu sentimentul că partea bună a zilei lui s-a consumat după ce „i-a prins“ pe gunoieri și și-a băut doza. Am nimerit o dată și în apartamentul lui, o odaie într-un bloc vechi de cărămidă, rece ca o criptă, luminată de un bec care mai mult aduna umbra. Aici, nea Petrică își gătește de unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
asta noi am fi zis că e o gogoriță. Amestecătură, promiscuitate. Dar cică nu-i așa, zic niște voci larg audibile în zilele noastre. Așa cum diferențele de clasă, nu-i așa, dispăruseră și, într-un entuziasm comun, muncitorii, profesorii și gunoierii câștigau cam aceeași bani lunar, aveau - dacă aveau - aceeași Dacie prăpădită și același set de mobilă Bâlea, dispăruseră și diferențele dintre sexe. Mă rog, așa se zicea, că noi, puștanii de liceu, știam foarte bine care-i băiat și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
melaminate, pe jumătate birt ieftin, pe jumătate loc de întâlnire pentru borfași, frecventată de o trupă de adevărați italieni laolaltă cu clienți întâmplători - ziliere de prin partea locului, cerșetoare reformate, măturători londonezi. Ai să găsești de toate soiurile aici, de la gunoieri până la manageri de condiție medie. Meniul este orientat spre pungile sărace, dar localul vinde băuturi. Altfel, cum și-ar fi putut aduna clienții? Azi am comandat o mâncare cu sos plus două salate și o carafă de vin roșu - ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
zi și noapte de noapte, se adunau, și petreceau, și se distrau, și se curveau, și se bețivăneau odraslele celor mai bogați oameni din municipiu, ale patronilor, ale conducătorilor politici și administrativi, ale notabilităților judiciare, polițienești, jandarmeriei, pompieriei și mogulilor gunoieri. Era, cum zic, locul,în care, toți aceiaîși puneau în evidență, ei între ei, batjocoritoarea viață de huzur, pe care o duceau, ca într-un cerc închis,în cercul mare al vieții de obidă, de umilințe și de jafuri, pe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cîine vagabond? își zice, e totuna, peste tot e aceeași aglomerație. Să trăiți, dom’ Căpitan, aude din spate aceeași voce, mă mai recunoașteți? Ba bine că nu, îi răspunde Roja, răsucindu-se pe călcîie, măsurîndu-l de sus pînă jos pe gunoierul care împinge o pubelă verde pe două roți, cum o mai duci măi băiatule? îl întreabă, pe unde îți mai faci veacul? Mă învîrt și eu pe unde pot, mă fac că lucrez, mi au dat în primire Academia, Casa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
treacă în fișă ca „victima unui accident de circulație“. Când a ieșit din spital, era o epavă desfigurată jalnică. L-am implorat să mă ierte, i-am dat bani și i-am găsit de lucru: îngrijitor al proprietăților mele și gunoier la primărie. Mi-am amintit că la un moment dat m-am mirat că Madeleine nu seamănă cu nici unul dintre părinți. Mi-am amintit că auzisem de la Jane Chambers ceva despre accidentul de mașină și prăbușirea lui Georgie la condiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
încălecată pe enormul ei T de spălat, se rostogolea, dimineață de dimineață, să-mi scuture ușa. Era după-amiaza - și, în plus, femeia de serviciu, de bună seamă, murise, după ce, cu două zile-nainte, îi explicasem că, dacă aș fi un gunoier, m-aș înnebuni după trupul ei zimțat de varice, dar să se uite bine, eu nu sânt încă un gunoier, mai am de muncit, de trudit, mai am de băut cel puțin două mari vagoane de spirt și-apoi gata
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
plus, femeia de serviciu, de bună seamă, murise, după ce, cu două zile-nainte, îi explicasem că, dacă aș fi un gunoier, m-aș înnebuni după trupul ei zimțat de varice, dar să se uite bine, eu nu sânt încă un gunoier, mai am de muncit, de trudit, mai am de băut cel puțin două mari vagoane de spirt și-apoi gata. M-am uitat insistent. Ușa se ondula sub mângâierea unei mâini despre care-ți dădeai imediat seama că trebuie să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
G. —Grădină. Nu. —Garaj. — Nu. — Atunci ce-ar putea să fie... Gasetofon? —Daaaaa! Ești deșteaptă, mami. Mă străduiesc, draga mea. Zău mă străduiesc. Să nu uit Scrisori de mulțumire. Dezmembrat bradul de Crăciun și ascuns În saci de gunoi de gunoierii care nu vor să ia brazii de Crăciun ( Nu e treaba noastră, scumpa). Cec pentru orele la centrul Bouncy Babies (94 £ pe trimestru - mai ieftin să-l Înscrii la pregătire pentru astronauți). Maiou de balerină nou pentru Emily (albastru, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
prietenul ei În patul nostru cât am fost noi la Glyndebourne. 5/ Arnica pentru vânătăi (dulăpiorul din baie). 6/ Ignația pentru supărări (sticla galbenă, pe noptiera mea). 7/ Poștașul se numește Pat (pe bune); băiatul cu ziarele e fată (Holly). Gunoierii vin marțea dimineață; nu iau resturile din grădină. Ponturi pentru Crăciun În Caietul Maro - fii generos! 8/ După Înmormântare, băieții ar putea să meargă la Maggie, psiholog-consilier la sanatoriul pentru bolnavii incurabili. Cam alternativă pentru gustul tău, dar cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
spovedit............................ Moartea lui Marin Pisică.................... Ramazanul............................ Pomana lui Mielu........................ Sinefta............................... Nea Fane . . . .......................... Balul meseriașilor........................ Săptămâna brânzei ....................... "Rudele" lui Bică-Jumate................. Lapîrnaie............................ Aia mică.............................. La Borțoasa .......................... Priveghi........................... Stăpânul............................. Stere............................... În câmp la "Cățelu"................. Morcovii............................. Vânzarea........................... Peste rufe filfîia seara. Omul se opri. Gunoierii se întorceau grămadă. Trecură mai departe. - Noroc, șefule! aruncă unul. - Noroc! Grigore era îndesat, vânjos, îmbrăcat cu o haină groasă și pantaloni strânși pe pulpe. Mijlocul și-l sugrumase într-o curea lată de piele, bătută în ținte. Ședea și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
groasă și pantaloni strânși pe pulpe. Mijlocul și-l sugrumase într-o curea lată de piele, bătută în ținte. Ședea și privea locul cu palmele la spate. Cerul se întuneca. Orașul scânteia îndepărtat. În iarba fierbinte mișuna vântul de vară. Gunoierii aprinseseră focul. Fumul înecăcios acoperi pământul tare. Se descălțară. Aveau tălpile negre, tăiate și pline de răni. Le perpeleau la căldură. O ceată de câini îi înconjură. Erau mari cât niște viței, flocoși și răi. Lătrară spre groapă și se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trecută și osoasă, aplecată de șale îi alungă din preajma lui și se depărta. Dulăii își scuturau lațele, mușcîndu-și puricii din blănile vechi. - Huo! Na pagubelor! strigă nevasta și aruncă bolovani după ei. Ceata se împrăștie. Se strânse apoi mai departe. Gunoierii beau țuică, plescăind din buzele arse de tutun. Sticla trecu din mână în mână. În jur se răspândi mireasma de prună veche, dulce-amăruie. Cel mai bătrân sorbi de-a-n picioarele, ștergîndu-și barba cu mâna lată și păroasă. Muierea se uita
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lor rămăsese doar o spuză roșie, pierită. Fumau sprijiniți în cozile lopeților. Erau osteniți și strânseră paiele rare din jur. Se lungiră unul câte unul pe pământ. Împrejur mirosea a bălegar încins. Începea o noapte liniștită. Câinii se ogorâră lângă gunoieri, îngenuncheară pe labele dinainte, mișcară cozile groase și hămăiră scurt, stins. Încet, își lăsară capetele lungi și mândre pe gheare și moțăiră cu ochii deschiși. Femeia îmbuca deoparte. Se uita rar spre Grigore și întingea miezul de pâine în resturile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Când își adusese Grigore nevasta și lopata să-și sape bordeiul, împrejur nu era țipenie de om. Un an de zile păzise singur tinichelele gropii și gura ei adâncă. De primăvara până dădea viscolul, mai schimba o vorbă, două cu gunoierii. Ăștia erau niște drăngălăi de la țară, cam leneși și hoți, slugărind Bucureștiul, cărând tot ce lepăda orașul. Mureau de tineri, loviți de oftică. N-aveau Dumnezeu, nici prieten, nici neamuri. Trăiau cu muieri fără căpătâi ca și ei. Acestea le
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Dumnezeu fl știa câte făcuse pentru ei. Aglaia, nevastă-sa, le mai dădea câte ceva de mâncare, își rupea de la gură, că-i știa amărâți. - Să fie de sufletul mamii, zicea, și bătea o cruce mare, aplecîndu-se de șale până în pământ. Gunoierii mâncau cu lăcomie, își ștergeau gurile sălbatice și mormăiau câte o înjurătură. Unii îl bănuiau că are bani ascunși și i-o spuneau privindu-l cu ochii lor răi. Bătrânul nu le răspundea. Era tăcut și mâhnit. N-avea nici
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ajungeau cu banii, nu le era ușor să trăiască. Puneau tara la cale, se mai certau, oricum, erau săritori, nu te lăsau la vreun necaz. Când se strica timpul, se culcau devreme, osteniți. Rămânea singur cu baba lui. Plecau și gunoierii în județ la ei, să se pună pe trai. Până primăvara nu-i mai vedeai. Aglaia strângea ce mai avea pe afară, cumpărau de la Obor un sac de faină și unul de mălai, două sute de chile de cartofi, așezau murături
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
locul, a dat bacșiș celui care venise cu el și s-a apucat să-și ridice singur prăvălia, o magherniță de lemn. Strânsese vreo trei ciocane de rachiu, câteva sticle și un butoi de vin acrișor, vînzîndu-l în câteva zile gunoierilor. Aceștia se bucuraseră că le aducea cineva băutură la îndemînă. Stere era tânăr și ager, cam duhos, nedezlegat la limbă, nu-și vindea lesne sufletul. Muncea cât șapte, își spăla singur rufele, mânca ce da Dumnezeu, se chinuia să agonisească
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
într-un brâu gros și după ce spunea: "Ei, noroc să dea Dumnezeu!" se urca iar pe leagănul de lemn și o lua înapoi. În câteva luni trebuise să mai ridice o odaie alături. O lume amestecată îi umplea prăvălia: mecanici, gunoieri, șoferi, olteni, samsari în trecere prin marginea aceea a Bucureștiului, unii - negri de soare, cu fețele supte și uscate de vânt, alții - plini de ulei, cu hainele pătate. Gălăgioși și veseli, gustau rachiul, le plăcea, mai cereau. Limbile se dezlegau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lângă Stere, îi urmau nașii: brutarul cu nevasta, ținând câte o luminare albă de spermanțet, ca o bâtă gătită cu flori de liliac. La urmă, socrii, meșterul, în pantofi de lac, fudul, purtîndu-și femeia de mână și, ca din partea mirelui, gunoierul cu a lui. Grigore călca strâmb în bocanci și se uita alături. Aglaia, cu ce avea mai bun pe ea, îl îmboldea să se poarte bine, că erau atâția oameni de față. Mirii s-au apropiat de altar, privind pereții
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]