KorAP: Find »[drukola/base=gustativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...25 >

623 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

exprima simultan două tipuri de percepție. Funcționează astfel verbul a vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri nominale cu proprietăți semantice interne diferite. Trei tipuri distincte de percepție nonintențională - tactilă, olfactivă și gustativă - pot fi exprimate prin structuri care conțin verbul neutru senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o proprietate fizică 26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție fizică poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
o proprietate fizică 26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție fizică poate fi pusă în legătură cu natura lor chimică. Paradigma verbelor de percepție aparentă/evidențială este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
She's hearing voices ' Aude voci', She's seeing stars 'Vede stele'. Diferențe de clasificare apar și în studiile recente; propunerile terminologice sunt, de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind de la distincția stabilită mai sus

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
N1: évé <phénomène gustatif>), Se arată astfel că verbul sentir selectează două argumente nominale, cu următoarele proprietăți semantice: primul nominal (N0) cu trăsătura [+Uman] și al doilea nominal (N1), care, în funcție de context, poate denota evenimente de trei tipuri: olfactiv, tactil, gustativ. Nespecificarea clasei căreia îi aparțin evenimentele supuse percepției exprimate prin verbul sentir ar conduce deci la o ambiguitate a analizei. În funcție de câțiva parametri - proprietăți configuraționale, semantice, combinatorii, sintactice și morfologice ale itemilor verbali -, Grezka (2009: 83-84) distinge 17 utilizări ale

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
informație mediată, preluată de la o altă sursă. (29) Aud că vrei să te lași de sport. (30) Am auzit că pleci din țară. 3.2.2. Percepțiile de contact La polul opus percepțiilor "distante" se situează percepția tactilă și cea gustativă, considerate percepții de contact (engl. contact senses), care presupun apropierea și contactul cu stimulul. Termenii prin care se desemnează aceste percepții se deplasează către domenii conceptuale mai subiective, cum este domeniul emoțional. Sweetser (1990: 37) observă că în limbile indo-europene

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
examenele. (34) Abia dacă s-a atins de engleză toată vacanța! S-a remarcat de asemenea că în toate limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vacanța! S-a remarcat de asemenea că în toate limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de producere a schimbărilor semantice în interiorul celor cinci domenii ale percepției (engl. intrafield extensions), așezând vederea pe cea mai înaltă poziție: verbul prototipic pentru receptarea vizuală, a vedea, poate dezvolta sensuri din domeniul semantic al receptării auditive, tactile, olfactive sau gustative, dar raportul invers nu este posibil. Ierarhia tipurilor de extinderi semantice apare reprezentată la Viberg (1983: 136) astfel 77: sight > hearing > touch > {smell/taste (vedere > auz > atingere > {miros/gust) Ierarhia trebuie interpretată, conform precizării lui Viberg, în felul următor: un

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nu funcționează perfect în română: verbele care aparțin câmpului semantic auditiv nu dezvoltă sensuri intracategoriale, adică nu pot acoperi prin extinderi semantice domeniile care sunt așezate la dreapta lui. Verbul a simți, prototipic percepției proprioceptive, poate exprima percepții din domeniul gustativ sau olfactiv prin combinarea cu substantivele verbale gust și miros sau cu nominale din clasele semantice "gust"/"miros". (45) Fumătorii nu simt ("nu au percepția") gustul de dulce. (www.stiriacasa.ro) (46) A simțit miros de fum pe scara blocului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
putea fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații din domeniile tactil, gustativ, olfactiv. În portugheză și spaniolă situația este asemănătoare, cu diferența că folosirea verbului cu sensul a auzi nu este la fel de proeminentă. În franceză sentir este folosit la fel cum se folosește a simți în română, desemnând orice tip de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
situație în care verbul a auzi înregistrează trecerea spre alt domeniu conceptual, desemnând un proces cognitiv de tipul a afla; în cazul percepțiilor de contact, stimulii care pot fi percepuți accesează, direct sau prin metonimie, trăsăturile [+Emisie de miros], [+Proprietate gustativă], [+Proprietate senzorială]85. 4. Tipare de construcție a verbelor de percepție nonintențională. Valențe semantico-sintactice Ideea interdependenței dintre semantică și sintaxă se regăsește în numeroase lucrări asupra verbelor de percepție (Labelle 1996, Rizzi 2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor de percepție a vedea și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre acestea. Mai puține referiri vizează verbele de percepție din celelalte trei câmpuri lexico-gramaticale - tactil, olfactiv, gustativ. În analiza de față vom urmări îndeaproape relația dintre configurațiile sintactice la care participă verbele de percepție și sensurile actualizate. Ne vom raporta constant la distincțiile semantice stabilite mai sus, încercând să determinăm în ce măsură există o legătură între tipurile de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
entități cu referință concretă, culori, forme etc.); verbele de percepție auditivă, stimuli auditivi (sunete, zgomote, entități cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete]); verbele care exprimă percepții de contact, stimuli olfactivi (mirosuri sau entități cu trăsătura semantică [+Emisie de miros]), stimuli gustativi (substanțe), stimuli tactili (senzații fizice). 4.2.1. A vedea, cu obiect direct realizat printr-un GN Constituenții din poziția de obiect direct al verbului a vedea au, în sensul detaliat mai sus, un grad mai mare de generalitate 93

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nominal subiect [+Animat] și o complinire cu rol de obiect direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima percepția gustativă (97), percepția olfactivă (98) sau, cel mai frecvent, percepția senzorială tactilă (99) a unui referent [+Animat]: (97) După ce mănânc, simt [gust amar]. (98) De ce simt [miros puternic de gaz], iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepția senzorială tactilă (99) a unui referent [+Animat]: (97) După ce mănânc, simt [gust amar]. (98) De ce simt [miros puternic de gaz], iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă a pieptului. (www.tpu.ro) În cazul percepției gustative, în poziția argumentului intern apar grupuri nominale care conțin nominalul gust, cu structura [gust + adjectiv, care desemnează o proprietate gustativă (dulce, amar, sărat etc.)] sau [gust + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența gustului]. Atunci când în poziția argumentului intern

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
gaz], iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă a pieptului. (www.tpu.ro) În cazul percepției gustative, în poziția argumentului intern apar grupuri nominale care conțin nominalul gust, cu structura [gust + adjectiv, care desemnează o proprietate gustativă (dulce, amar, sărat etc.)] sau [gust + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența gustului]. Atunci când în poziția argumentului intern apar substantivizări ca dulcele, amarul, verbul exprimă o percepție afectivă: (100) Puteam să simt [amarul din vocea ei și durerea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că miroase a ars. (104) Simt că mă doare în piept. (105) Simt că e frig. (106) Simt că tremură. În exemplele (102)-(105), cu verbe de stare în subordonată, se exprimă percepții fizice indirecte ale unor proprietăți de natură gustativă, olfactivă, tactilă internă sau externă, față de contextul (106), în care se exprimă o percepție directă a unui proces în desfășurare. În acest context, poate fi vorba despre o percepție tactilă (în cazul în care între referenții celor două predicații a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a atinge (percepția tactilă), a mirosi (percepția olfactivă), a gusta (percepția gustativă). Verbele de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
191) Discursul lui ne-a atins ("ne-a emoționat") . (192) Cercetătorii de la Universitatea Cambridge susțin că dezvoltarea creierului uman a atins stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
fi "descompus" într-un termen cu sens mai general care exprimă actul percepției și un nominal care exprimă entitatea / evenimentul perceput. Ca argument, Manoliu-Manea (1977: 140) dă exemplul verbului a simți, care funcționează ca hiperonim al verbelor de percepție olfactivă, gustativă, tactilă, fiind deseori urmat de un nominal care specifică un anumit tip de percepție/senzație: Am simțit miros de ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am făcut referiri

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mirosului, prezența unui animal, a omului, a hranei etc.". A MIROSI tranz. și intranz. "a simți, a percepe un miros" ♦ tranz. "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru a percepe un miros". Câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție gustativă A DEGUSTA tranz. (băuturi sau alimente) "a gusta (pe îndelete) pentru a aprecia calitatea". A GUSTA tranz. și intranz. "a lua puțin dintr-o mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul". A SAVURA tranz. "a mânca sau

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
reda distincții semantico-sintactice din interiorul paradigmei verbelor de percepție, vezi Viberg (1983) și Viberg (2001). 2 Prin percepții primare ne referim la cele cinci "tipuri" de percepție recunoscute unanim în studiile asupra domeniului percepției: percepția vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă și gustativă. 3 Vezi Coșeriu (1975: 39). În concepția autorului, câmpul lexical se definește ca o paradigmă alcătuită din unități lexicale ale conținutului (lexeme) care împart o zonă de semnificație continuă comună și se găsesc în imediată opoziție unele față de altele. Bidu-Vrănceanu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]