666 matches
-
Hai, mi-am revenit. Și muncea și suferea mai departe, sacrificându-și puterea și sănătatea pentru noi. Țuki, sora noastră, se ocupa de frățiorul mezin, Bebi. Îi dădea de mâncare, îl spăla, îl culca în bordei la locul lui. Era "guvernanta" familiei. Șeful echipei era Mircea. Întregul șantier era sub controlul lui, iar noi îl ascultam fără să crâcnim, acordându-i întreaga autoritate. Odată compoziția terminată, se introducea în tipare. Acestea nu erau tocmai mici. Aveau cam 35/20 cm, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Într-un mic avion cu motor, se găsea În culmea gloriei. Avea o situație materială foarte bună. Aveau primul lor copil și locuiau Într-o vilă izolată ce se preta unei lovituri În stil mare. Hauptmann s-a Împrietenit cu guvernanta copilului, care nu bănuia ce urmărea, și de la ea a aflat orele de seară ale familiei. Înarmat cu o scară lungă, În seara de 1 martie 1932, a intrat În parc după ce copilul fusese culcat, iar familia cu guvernanta luau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu guvernanta copilului, care nu bănuia ce urmărea, și de la ea a aflat orele de seară ale familiei. Înarmat cu o scară lungă, În seara de 1 martie 1932, a intrat În parc după ce copilul fusese culcat, iar familia cu guvernanta luau masa la parter. A forțat fereastra copilului, a luat copilul și dus a fost, lăsând scara acolo. Copilul Charles avea atunci 20 luni. A lăsat Însă un bilet În leagăn, recomandând familiei liniște, Întrucât copilul va fi restituit. A
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
variantă despre „Cum a fost ucis țarul și familia sa.”, susținând că evenimentul sa întâmplat la 12 noaptea, în podul casei unde „se afla țarul, țarina, moștenitorul țarului, principesele Olga, Tatiana, Maria și Anastasia, fiicele țarului, dr. Botkin, medicul țarului, guvernanta Demidova, servitorul Trupp și bucătarul Charitonev. Plutonierii Jurovschi și Nicucin au adus soldați înarmați, au comandat foc, cadavrele au fost transportate în dosul fabricii IFETZKY, unde li se săpase groapa de seara, și au fost îngropați.” Politica socială și justiția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luni, vânzarea caselor celor refugiați, de nu se întorc. [Pe unde s-ar fi întors?](Ibidem, p. 57. ) Pe noi, hărțuieli continue: la Mariuța, mare luptă ca să o scoată din casă fără bilet de locuințe, dar iese învingătoare; la noi, guvernanta de la Dinu a trimis pe prietenul ei să ceară diferite mobile, pe care le-am refuzat, spunând că nu le am, crezând că voia numai să-mi vadă mutra. Răniții germani sosesc mereu și toate spitalele sunt luate: la Școala
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care o Întâl neai peste tot și la orice oră, cea mai cu vocație și mai lucrativă dintre toate, poreclită, nu știu de ce, Napoleon, [și] Îngropată sub dărâmăturile blocului Carlton, unde locuia În propriul apartament cu fetița ei și cu guvernanta, pe care le-am văzut odată, tustrele, pe ștrandul Bragadiru, ea cu un trup alb-gălbui ca de păduche țestos, de unde, poate, și cealaltă poreclă a ei de „curdefier“. Iar fosta soție a poetului mustăcios și fudul ca un palicar ajunsese
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Virgil Ierunca, a trebuit să poarte adevărate „negocieri“ („mi a trebuit, ca s-o am pe ea, o tenacitate afurisită, de «olteancă», și amânări, da, exact, parlamentări: 1. când am câștigat [destul] pentru a avea, pentru copil, camera lui și guvernanta; 2. când am avut o casă a noastră etc.“) (Doina Jela, op. cit., p. 115). Fetița, frumoasă, delicată, scăpărător de inteligentă și veselă, a însemnat pentru mama ei „splendida compensație a celor ce nu am avut, sau am avut cu excesivă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sic): Crezul comunist. Iată un sincer expozeu al ședinței, dar obicinuită acum să nu mai redau liber gândul meu, nu am curajul să-ți scriu tot, mai ales de când cu întâmplarea mamei lui „ton Oncle“ , care, plecând acolo de unde era guvernanta lui Ady, Mimy, a fost silită să aterizeze și pusă față în față cu Curti în orașul prietenului lui Sabine care a fost atât de drăguț cu tine și ți-a făcut reducerea de 300 lei. Să dea Dumnezeu să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să mă orientez după comete și eclipse, așa cum procedează istoricii când abordează fragmentele unei saga. În alte cazuri Însă, nu există penurie de date. Mă văd, de pildă, cățărându-mă pe stâncile negre de pe țărmul mării, În timp ce domnișoara Norcott, o guvernantă molatecă și melancolică, care crede că vin după ea, se plimbă mai departe pe plaja cotită, Împreună cu Serghei, fratele meu mai mic. Port o brățară de jucărie. În timp ce mă târăsc pe stânci, repet mereu, ca un fel de incantație plină
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o delicatesă Între două degete, arunca o privire sub masă, să vadă dacă nervosul și posacul ei dachshund era acolo. „Un jour ils vont le laisser tomber“ se auzea glasul domnișoarei Golai, o cucoană bătrână, afectată și pesimistă, care fusese guvernanta mamei și mai locuia Încă la noi (certându-se Îngrozitor cu guvernantele noastre). Din locul meu de la masă vedeam brusc, printr-una din ferestrele dinspre apus, un miraculos caz de levitație. Acolo era expusă, pentru o clipă, silueta tatei În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
dacă nervosul și posacul ei dachshund era acolo. „Un jour ils vont le laisser tomber“ se auzea glasul domnișoarei Golai, o cucoană bătrână, afectată și pesimistă, care fusese guvernanta mamei și mai locuia Încă la noi (certându-se Îngrozitor cu guvernantele noastre). Din locul meu de la masă vedeam brusc, printr-una din ferestrele dinspre apus, un miraculos caz de levitație. Acolo era expusă, pentru o clipă, silueta tatei În costumul lui alb de vară, umflat de vânt, desfășurându-se superb În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
azvârle din nou masca familiară. În locuința mizeră pe care o Împărțea cu Însoțitoarea ei cea mai dragă, Evghenia Konstantinovna Hofeld (1884-1957), care o Înlocuise, În 1914, pe Miss Greenwood (care, la rândul ei, o Înlocuise pe Miss Lavington) ca guvernantă a celor două surori ale mele (Olga, născută pe 5 ianuarie 1903, și Elena, născută pe 31 martie 1906), În jurul ei erau răspândite, pe tot felul de mobile desperecheate, uzate, luate la mâna a doua, albume În care În ultimii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și Pavel, În 1826, moșia Batovo a fost cumpărată de la statul rus de mama bunicii mele paterne, Nina Aleksandrovna Șișkov, ulterior baroneasă von Korff, de la care a cumpărat-o bunicul, prin 1855. Două generații de Nabokovi crescuți cu preceptori și guvernante cunoșteau o anumită potecă din pădurile de dincolo de Batovo sub numele de „Le Chemin du Pendu“, locul preferat de plimbare al Spânzuratului, cum i se spunea lui RÎleev În societate; preferând această poreclă nemiloasă, dar În același timp eufemistică și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
asociată niciodată În mințile noastre de adolescenți cu soarta nefericitului stăpân al moșiei Batovo; vărul meu, Serghei Nabokov, care s-a născut la Batovo În La Chambre du Revenant Își imagina o stafie convențională, iar eu Îi Împărtășeam preceptorului sau guvernantei mele bănuiala că un străin misterios a fost găsit spânzurat de plopul care prăsea o specie rară de fluturi. Este firesc ca pentru țăranii locali RÎleev să fi fost pur și simplu „Spânzuratul“ (poveșenîi sau viselnik); dar În familiile de la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
senzația de confort produsă de pudrarea cu talc, Îmi imaginam că mă cațăr În tabloul de deasupra patului și mă afund În pădurea de ulmi fermecată - pe care am vizitat-o până la urmă. 4 Un șir uluitor de doici și guvernante englezoaice, unele frângându-și mâinile, altele zâmbindu-mi enigmatic, Îmi ies În Întâmpinare pe măsură ce reintru În trecut. A fost Miss Rachel pe care mi-o amintesc Îndeosebi În legătură cu biscuiții Huntley and Palmer (bomboanele frumoase cu migdale deasupra din cutia de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de bătrâne guvernante elvețiene asemenea ei. Grupate În același loc, cuprinse permanent de freamătul unei competiții de amintiri, alcătuiau o mică insulă Într-un mediu care le devenise străin. Prietena de suflet a Mademoisellei era acum mumificata Mlle Golay, fosta guvernantă a mamei, Încă pedantă și pesimistă la cei optzeci și cinci de ani ai ei; rămăsese În familia noastră, mult timp după ce mama se căsătorise și se Întorsese În Elveția, doar cu doi ani Înaintea Mademoisellei, cu care nu era
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În 1960, vărul meu din Londra, Peter de Peterson, mi-a spus că dădaca lor englezoaică, deja bătrână În ochii mei În 1904, la Abbazia, avea pe atunci peste nouăzeci de ani și era sănătoasă; n-am știut nici că guvernanta celor două surori mai mici ale tatei, Mlle Bouvier (ulterior Mme Conrad) i-a supraviețuit tatei cu aproape o jumătate de secol. Venise În casa lor În 1889 și stătuse șase ani, fiind ultima dintr-o serie de guvernante. Un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
că guvernanta celor două surori mai mici ale tatei, Mlle Bouvier (ulterior Mme Conrad) i-a supraviețuit tatei cu aproape o jumătate de secol. Venise În casa lor În 1889 și stătuse șase ani, fiind ultima dintr-o serie de guvernante. Un mic și frumos album alcătuit În 1895 de Ivan de Peterson, tatăl lui Peter, Înfățișează diverse Întâmplări de la Batovo Într-o vignietă deasupra căreia era scris de mâna tatei: „À celle qui a toujours su se faire aimer et
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ele era dorința acută de a fi singur, Întrucât orice Însoțitor, oricât de tăcut, putea tulbura bucuria cu care mă concentram asupra patimii mele. Împlinirea ei nu admitea nici un compromis și nici o excepție. Încă de când aveam zece ani, preceptorii și guvernantele știau că diminețile Îmi aparțin și se țineau prudenți deoparte. Referitor la asta, Îmi amintesc vizita unui coleg de școală, un băiat la care țineam foarte mult și cu care mă distram de minune. A sosit Într-o seară de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
albastru croșetat. La Început am luat-o drept băiat, apoi m-a derutat brățara de la Încheietura mâinii ei subțiri și buclele castanii răsucite care fluturau pe sub bereta de marinar. Vorbea repede ciripind ca o pasăre, amestecând engleza Învățată de la o guvernantă cu franceza pariziană. Cu doi ani În urmă, pe aceeași plajă, mă atașasem mult de Zina, o fetiță frumoasă, bronzată și capricioasă, fiica unui vraci sârb; Îmi amintesc (ceea ce este absurd fiindcă aveam amândoi doar opt ani pe atunci) că
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
interpretat În felul meu acel dispreț, știind că oamenii aceia veniseră tocmai de la Paris În limuzina lor albastru cu galben (o aventură mondenă pe atunci), În schimb fuseseră atât de meschini Încât s-o trimită pe Colette Împreună cu cățelul și guvernanta ei cu un tren cu vagoane obișnuite. Câinele era o femelă de fox-terrier cu clopoței la zgardă și un fund foarte șerpuitor. Lipăia apa sărată din găletușa Colettei numai ca să-și manifeste bucuria. Îmi amintesc pânza de barcă, apusul de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
printr-o Înțelegere Între mentorii noștri) pentru ultima oară. Avea În mână un cerc și un băț scurt pentru a-l rostogoli și toată Înfățișarea ei era extrem de decentă și elegantă, În stilul tenue-de-ville-pour-filettes autumnal și parizian. A luat de la guvernanta ei, strecurându-l În mâna fratelui meu, un cadou de adio, o cutie cu migdale În zahăr care - eram sigur - Îmi era destinată În exclusivitate; și imediat a plecat, mânându-și cercul cu bețișorul printre lumini și umbre, de jur Împrejurul fântânii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
an (1909), a părăsit scena aventurilor lui nocturne pentru a ne Însoți În a doua călătorie la Biarritz. Și-a luat două zile libere pentru a vizita spăsit și cucernic Lourdes-ul, În compania frumușelei și ușuraticei fete irlandeze care era guvernanta Colettei, tovarășa mea de joacă preferată de pe plajă. Max ne-a părăsit În anul următor pentru un post la secția de radiologie a spitalului din St. Petersburg și, mai târziu, Între cele două războaie mondiale, am Înțeles că a ajuns
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vechi șifonier și două cufere, această odaie dosnică, deprimantă, cu lanterna magică la un capăt și șirurile de scaune dispuse de-a curmezișul, cu pernele și canapelele pregătite pentru douăzeci de spectatori (inclusiv logodnica lui Lenski și trei sau patru guvernante, fără a le mai socoti pe ale noastre, Mademoiselle și Miss Greenwood) părea aglomerată și mirosea a aer Închis. În stânga mea, una dintre verișoarele cele mai neastâmpărate, o mică blondă vaporoasă de vreo unsprezece ani, cu un păr lung ca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
V.V.: Graun, Antoinette vezi Korff. Graun, August: Graun, Carl Heinrich: Graun, Dorothea, născută Rehkopp: Graun, Elisabeth Regina, născută Fischer, al doilea mariaj von Stägemann: Graun, Justizrat (judecător): Graun, Wolfgang: *Grădini și Parcuri: Greco Catolic: Greenwood, Miss: Griazno: Grinberg, Ludmila Borisovna: Guvernante, vezi Bouvier, „Clayton“, Golai, Greenwood, Hofeld, Hunt, Lavington, „Mademoiselle“, Nanny, „Norcott“, Rachel, „Robinson“. Hamburg: Harrison E.: Harton, Johann Heinrich: Hartung, Regina măritată Johann Jakob Fischer: *Harvard: Hessen, Josif Vladimirovici: Hippius, Zinaida vezi Merejkovski. Hippius („Bestuje“) Vladimir Vasilievici: Hodașevici, Vladislav Felicianovici
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]