992 matches
-
e activitatea imensei majorități a celor ce zgârie hârtie și cine ține seamă de faptul că orice lucrară mașinală și improductivă tâmpește pe oameni nu se va mira de aerul de secături pe care-l are aproape toată generația noastră guvernantă. Mintea unor asemenea nenorociți degenerează precum ar degenera musculatura unui om care ar ședea toată viața în pat. Moleșirea instrumentului intelectual, lenea de-a gândi proprie tuturor biurocrațiilor și, ca rezultat final, incapacitatea de-a munci în mod productiv, iată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atâta pudoare ar fi trebuit să-i rămâie să nu pomenească idei sfinte pe cari nici e în stare să le priceapă, necum să le practice. ["DIN STRĂINĂTATE... "] 2264 din străinătate, pentru că reflecta pentru cei guvernați corupțiunea adâncă a clasei guvernante și pentru că în adevăr din cuiburi infecte de corupție casnică nu poate ieși nici moralitate publică. Cine se recunoaște sub litere algebraice pe sine însuși și pe ai săi are poate rațiuni îndeajuns de-a se recunoaște, dar rațiuni cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la respectarea lor. Dar și unul, și altul pierd teren, și odată cu ei statul, pe care-1 fac să se răstoarne atunci cînd cei guvernați încetează a mai crede în el. Dezamăgirea sociologilor în fața iscoadelor consensului își găsește corespondentul în panica guvernanților din toate timpurile și în panica țărilor în fața bruștelor epidemii de nesupunere civilă, care declanșează alunecări nestăvilite de teren (Europa de Est) sau vertiginoase culoare de vid (mai '68, în Franța). Cînd adeziunea jucătorilor este suspendată, cînd solul cedează, bastoanele lovesc în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
progresele tehnice accelerate (1815, prima instalație de imprimare cu flux continuu de hîrtie, 1823 prima presă mecanică importată din Anglia etc.), toate acestea au transformat presa în arma principală a opoziției, iar înăbușirea ei a devenit preocuparea de căpătîi a guvernanților. Astfel, cenzura cărților a fost întrecută de cenzura presei. Așa cum astăzi se dezbat "raporturile dintre putere și televiziuni", pe-atunci se dezbăteau autorizarea prealabilă, cauțiunea, timbrul etc. Începînd să atace monarhia, presa sfîrșește prin a o înlătura, iar anul 1830
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
social-economică a țării, de la manifestațiile ei cele mai (nsemnate p(nă la cele mai mici..." (Munca din 19 ianuarie ș( 10 februarie 1891, apud. Hurezeanu, 1973: 159). Sunt amintite aici practic toate acele elemente ce trebuie să stea (n grija guvernanților precum ș( a celor care trebuie să fie pregătiți a lua fr(iele acesteia c(ndva. Susținea necesitatea cercetării țărilor (napoiate din perspectiva concepției marxiste ș( (ndeosebi realizarea unei analize multidimensionale (sociale, economice, politice, culturale) integrate a Rom(niei. El
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
publice din România. În instituțiile de învățământ, mituirea angajaților este un fenomen mult mai rar decât în sănătate (unde pare a fi norma, având în vedere că multe dintre interacțiunile cu instituțiile publice nu pot conduce la corupție). În timp ce instituțiile guvernante în domeniul educației au practicat o politică a struțului față de cazurile de corupție din învățământul românesc, presa și dările de seamă ale organizațiilor nonguvernamentale au abundat în anchete sau simple știri care semnalează cazuri de folosire abuzivă a pozițiilor din cadrul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un regim politic ideal. Clasificarea constituțiilor se face după un criteriu principal, alături de alte trei criterii secundare. Dacă analizăm criteriul din perspectiva metodei dihotomice, putem spune cel mult că el este o extindere a ei: criteriul este cel al numărului guvernanților, iar speciile rezultate sunt trei. Aplicând însă criteriile secundare, vom avea trei dihotomii care separă, fiecare, un tip de guvernare de celelalte două. Cele trei criterii sunt: guvernarea se face cu sau fără consimțământul celor guvernați, guvernanții sunt bogați sau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o cetate condusă de filosofi, Platon ar putea apărea unei exegeze superficiale, un idealist nerezonabil. Totuși, este limpede că Platon nu avea o viziune idilică asupra cetățeanului și a cetății în măsura în care și-a îngăduit să vorbească despre „nobila minciună” a guvernanților. Remarcăm aici o anume dificultate conceptuală care marchează concepția lui Platon despre filosof în genere și despre regele-filosof. Dacă e adevărat că „nu se va curma răul, în ce privește neamul oamenilor, mai înainte ca ginta celor care filosofează drept și adevărat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu Machiavelli (Lottieri, 1999, p. 201). Dar optimismul democratic inspirat de Iluminism nu a fost pus în discuție și nu a fost confruntat cu realitatea regăsită a unei constante a istoriei universale - distincția dintre dominatori și dominați, conducători și conduși, guvernanți și guvernați -, decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Gaetano Mosca (1 aprilie 1858, Palermo-8 noiembrie 1941, Roma) Politolog și sociolog italian. După studii de drept și științe politice, Mosca a predat dreptul constituțional la Universitatea din Palermo, economia politică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Elita guvernamentală Nimeni n-a fost mai clar ca Pareto în privința imposibilității de a concepe o societate organizată mai mult sau mai puțin stabil fără o elită conducătoare. În Traité de sociologie générale, el scrie următoarele: Pretutindeni există o clasă guvernantă, chiar și acolo unde avem de-a face cu un despot; dar formele sub care apare aceasta sunt diferite. În guvernările absolutiste în scenă apare numai suveranul; în guvernările democratice apare parlamentul. Dar cei care joacă un rol important în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
diferite. În guvernările absolutiste în scenă apare numai suveranul; în guvernările democratice apare parlamentul. Dar cei care joacă un rol important în guvernarea efectivă se află în culise (Pareto, 1916, § 2253). Continuarea argumentației arată că Pareto include în această „clasă guvernantă” o elită guvernamentală și una neguvernamentală, care îi este strâns asociată. „Clasa guvernantă nu este omogenă. Ea însăși are un guvern și o clasă mai restrânsă sau un lider, un comitet care, efectiv și practic, domină (ibidem, § 2254). Pareto: reziduurile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
parlamentul. Dar cei care joacă un rol important în guvernarea efectivă se află în culise (Pareto, 1916, § 2253). Continuarea argumentației arată că Pareto include în această „clasă guvernantă” o elită guvernamentală și una neguvernamentală, care îi este strâns asociată. „Clasa guvernantă nu este omogenă. Ea însăși are un guvern și o clasă mai restrânsă sau un lider, un comitet care, efectiv și practic, domină (ibidem, § 2254). Pareto: reziduurile și derivațiile Pentru a înțelege rolul atribuit de Pareto elitei guvernamentale și relația
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
societăți și de epoci: poate fi vorba despre valoarea militară, despre naștere, bogăție sau meritul personal. Totuși, este important să se înțeleagă bine că aceste caracteristici - izolate sau combinate - nu pot fi suficiente pentru a garanta în mod durabil autoritatea guvernanților. În plus, mai trebuie ca minoritatea conducătoare să fie organizată, fapt care asigură forța conducătorilor în fața maselor neorganizate (Bobbio, 1972, p. 18; Valade, 1996, pp. 421-426). Referitor la acest aspect, Mosca anticipează concluziile lui Michels, care, de altfel, recunoaște că
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în considerație”; în acest fel, ea constituie „legătura morală dintre toți indivizii care fac parte din el” (ibidem, p. 322). Așadar, ea nu este doar un „instrument de legitimare”, ci poate fi și „legătura dintre sentimentele și valorile comune ale guvernanților și guvernaților” (Albertoni, 1987, p. 43). Așa cum remarcă Valade, ea este, așadar, „baza juridică și morală pe care este fondată în orice societate puterea clasei dominante” (Valade, 1990, p. 287). Unei formule politice îi corespunde întotdeauna un mecanism politic ale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a luat forma unei priorități ce ar trebui acordată „teoriei elitei” sau „formulei politice” (Albertoni, 1987, p. 155). Dar e clar că „formula politică” (acceptarea ei fără rezerve sau discreditarea ei) este revelatoare pentru raporturile ce se stabilesc între minoritatea guvernantă (elita guvernamentală, după Pareto) și majoritatea guvernată. Așadar, putem vorbi, pe bună dreptate, despre „paradigma Mosca-Pareto” așa cum o face Albertoni (1987, p. 156), inspirându-se din lucrările lui Field și Higley. „Formula politică” în concepția lui Gaetano Mosca Noua metodă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dumnezeu misiunea de a guverna autocratic Sfânta Rusie. Invers, când o formulă politică este în armonie cu mentalitatea unei epoci și cu sentimentele cele mai răspândite într-un popor, utilitatea ei este de netăgăduit. Pentru că ea servește uneori limitării acțiunii guvernanților și, în același timp, înnobilează într-un fel supunerea, pentru că aceasta nu mai este exclusiv rezultatul unei constrângeri materiale. Gaetano Mosca, Histoire des doctrines politiques depuis l’Antiquité jusqu’à nos jours, traducere în limba franceză, Payot, Paris, 1955, pp.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să mai uzeze de forță; ceilalți sunt dispuși să recurgă la ea. În legătură cu aceasta, Pareto observă că „efectul nu urmează imediat cauzei”. În general, se produce un decalaj între situația grea în consecințe revoluționare și explozia revoluționară însăși. O „clasă guvernantă” care s-a menținut mult timp la putere prin forță, mai poate subzista și renunțând la folosirea forței; ea poate „cumpăra pacea de la adversarii ei” nu numai plătind-o, ci și distribuind onoruri (Pareto, 1916, § 2057-2059). Pareto este însă sceptic
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care, în principal, recurg la artificii și la viclenie, utilizate pentru a acționa asupra sentimentelor sau asupra intereselor. Când guvernările se sprijină înainte de toate pe forță, reziduurile din clasa a doua (persistența agregatelor) predomină asupra celor din prima în privința clasei guvernante. Avem de-a face cu guvernări care nu stimulează viața economică, fie că noutatea le repugnă la modul general, fie că nu agreează persoanele însuflețite de instinctul combinațiilor economice. În acest caz, circulația elitelor este mai degrabă lentă. Idealul guvernărilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Sparta, Roma de pe timpul ultimilor împărați, Veneția decadentă”; în secolul XX, Uniunea Sovietică a furnizat exemplul unei societăți încremenite în mare parte timp de șapte decenii. Atunci când guvernările se sprijină înainte de toate pe artificiu și pe viclenie, în rândurile clasei guvernante predomină reziduurile din prima clasă. Astfel, pentru a acționa într-un mod eficient, fie că este vorba despre a influența sentimente sau interese, trebuie într-adevăr „să posezi în cel mai înalt grad instinctul combinațiilor și să nu te încurci
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atinge un maximum” (ibidem, § 2274-2276). Pe această bază, Pareto sugerează existența unor mișcări de circulație a elitelor care se combină cu ciclurile economice. Perioadele de creștere rapidă a prosperității economice sunt favorabile „speculatorilor”, care se îmbogățesc și pătrund în clasa guvernantă. Dimpotrivă, aceste perioade sunt defavorabile „rentierilor” cu venituri fixe sau aproape fixe, al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică, observăm tendințe inverse. Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
combină cu ciclurile economice. Perioadele de creștere rapidă a prosperității economice sunt favorabile „speculatorilor”, care se îmbogățesc și pătrund în clasa guvernantă. Dimpotrivă, aceste perioade sunt defavorabile „rentierilor” cu venituri fixe sau aproape fixe, al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică, observăm tendințe inverse. Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și dacă perioadele de prosperitate în creștere predomină asupra celor de stagnare, clasa guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică, observăm tendințe inverse. Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și dacă perioadele de prosperitate în creștere predomină asupra celor de stagnare, clasa guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia întăresc reziduurile din prima clasă, respectiv instinctul combinațiilor. În schimb, proporția de „rentieri” scade, provocând astfel o slăbire a reziduurilor din a doua clasă: permanența agregatelor. O astfel de schimbare în compoziția clasei guvernante
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia întăresc reziduurile din prima clasă, respectiv instinctul combinațiilor. În schimb, proporția de „rentieri” scade, provocând astfel o slăbire a reziduurilor din a doua clasă: permanența agregatelor. O astfel de schimbare în compoziția clasei guvernante are efecte cumulative: ea incită la dinamism economic și provoacă o creștere a prosperității. În acest moment „apar forțe noi, ce neutralizează mișcarea”. Ne putem aștepta la un proces invers, atunci când predomină perioadele de stagnare economică (ibidem, § 2310, 2311). Descriind
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
normală, de jos în sus, de la prefacerile economice, care au asigurat condițiile sociale corespunzătoare, la principii și instituții moderne. La polul opus, tabăra conservatoare susținea ideea evoluției anormale a societății românești, de sus în jos, prin asumarea de către o elită guvernantă imorală și incompetentă de idei, principii, instituții avansate din occident fără acoperire în elementele economiei burgheze, adică forme fără fond. Opțiunea lui Șt. Zeletin este formulată fără echivoc; el preciza faptul că deși principiile burgheziei apusene de libertate și egalitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt transmise obiectiv, există șanse mai mari ca cetățeanul să-și formeze un comportament politic adecvat, prin care să își poată orienta atitudinile pentru a solicita soluționarea eficientă a nevoilor resimțite civic. Consecința atitudinii politice conduce fie la armonizarea poziției guvernanților cu cea a celor guvernați, fie la cerința reformei administrației și a autorității sau chiar la înlocuirea deținătorilor puterii politice. Un s.p. este cu atât mai dezvoltat cu cât reușește să-și îndeplinească mai bine funcțiile sale în cadrul sistemului social
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]