799 matches
-
reușit să facă în ciuda sistemului. Pentru că noi trebuie să ne dăm seama că incompetența și corupția au creat la noi un sistem legislativ groaznic. La noi există obstacole în legislație care împiedică oamenii să facă, să conducă așa cum trebuie. Toate hățișurile acestea legis‑ lative apar pentru că ele avantajează pe cineva. Pot fi manipulate, cresc arbitrarul administrativ și apare ocazia de mituire. De aceea e foarte greu să fii administrator în România. O mulțime de legi nu te lasă să faci nimic
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pentru operă și om". Cât despre publicistica tăioasă a gazetarului, care nu a făcut politica nici unui partid, Adrian Dinu Rachieru avertizează în deplină cunoștință de cauză: "Textele eminesciene, justificate în epoca lor, solicită pentru o corectă evaluare chiar imersiuni în hățișul problematic al epocii; ele nu trebuie citite prin lentila problemelor și litigiilor pe care momentul nostru le ridică" (subl. aut.). Adăugând: "Justificarea lor istorică (a articolelor din presă, n.n., Ct.C.) n-a exclus, din păcate, manipularea postumă. Prea adesea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
rază de verdeață, pe o altă hartă silvică cu răcoare de izvor cacofonic acest cu răcoare! cu smârcuri ascunse lucind ca niște dale împrăștiate, cu poienițe adânci, tăiate de câte un pâlc de brazde calde, peste care se prosternează încet hățișuri stufoase..."; Pe lângă plopii fără soț : "... dezvăluie spațiul concret în care poetul își consumă drama proprie. Criza sufletească, zvâcnetul sentimentului istovit, necazul /.../ în care istoria iubirii incurabile anunță amalgamul neliniștilor trăite de poet" ș.a.), chiar dacă motivele inspirației pot fi identificate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
munte călcate În anii tinereții - anii uceniciei, cum le spune Goethe - și am urcat, mână În mână cu Măriuca, drumul spre șotrile, de la Câmpina spre Voila. Dar am rătăcit, se vede, drumul, Înfundându-ne prin cocla uri și păduri cu hățiș - și fără țipenie de om căruia să-i cer vreo deslușire. Am rătăcit oare drumul? Mi-am rătăcit amintirea? Mințile? Sau poate că În răstimp pierise satul cu ispite, ca o nouă So domă și Gomoră? Ne-am Întors din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu coasa În acele colțișoare, astfel că vreme de zeci de ani se strânseseră frunzișuri moarte printre care de abia se putea Înainta. Câțiva aluni Își Încâlceau ramurile atât de strâns, Încât trebuiră să-și croiască drum cu săbiile prin hățișul sălbatic. Fratele Ulrich ceru un cuțit și Începu să reteze cu hărnicie crengile care se-mpleteau Într-un perete de netrecut. După ce se osteni astfel o vreme, urmat de strădaniile celorlați, care se luptau și ei cu hățișurile sălbăticite, de sub
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
săbiile prin hățișul sălbatic. Fratele Ulrich ceru un cuțit și Începu să reteze cu hărnicie crengile care se-mpleteau Într-un perete de netrecut. După ce se osteni astfel o vreme, urmat de strădaniile celorlați, care se luptau și ei cu hățișurile sălbăticite, de sub frunzișurile putrede apăru o gură de vizuină, În care, cu oarecare greutate, se putea intra pe brânci. Aici e, spuse călugărul. Numai la Început e atât de Îngust. Înăuntru tunelul se lărgește și se poate Înainta În picioare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Sucevei. Apoi Mihai Racoviță voievod a dat dezlegare la văleat 7224 (1716) ca mănăstirea să țină 20 de poslușnici „înăuntru mănăstirii nesupărați de bir domnesc.” Si încă mulți alți poslușnici și robi țigani. - Ai început să te descurci binișor în hățișul zapiselor și asta mă bucură, cercetătorule. - Nu mă voi umfla în pene, mărite Spirit. Rămân mereu un învățăcel. Intâlnirea cu tine este ca o ploaie venită la vreme, care îmi va fi de mare folos... - Ei, da’ timpul ca timpul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
primele amintiri ce vin în mintea celui ce-și povestește viața. Or, aici, epoca infantilă uranică - deci aceea de o efervescență confuză, haotică - este evocată și fixată, chiar în debutul rememorării, de două asemenea amintiri. Prima, circumscriind paradisul copilăriei cu hățișurile vegetale de adevărată junglă, constituie, de fapt, o transparentă metaforă a inconștientului: „...o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și ferme fără norme de aplicabilitate ,cele existente sunt greoaie, de multe ori se contrazic și nu oferă posibilități simple de pildă pentru omologarea pensiunilor. Pentru un țăran român obișnuit și format pentru cultivarea pământului, crescutul vitelor sau cositul fânului, hățișul de acte pe care trebuie să le producă pentru omologare este ceva peste puterile lui fizice, intelectuale și financiare. Iar pentru a apela , în genere, la un notar, avocat, specialist autorizat este sinucidere curată, deoarece trebuie să-și vândă vitele
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
să se risipească: nu s-a întîmplat așa. „E doar un vis”, îmi repet. „De cîte ori n-ai visat și bune, și rele, fără ca lucrurile visate să se întîmple!” „Visul e ceva obscur, n-are rost să intri în hățișurile lui”. Să zicem, totuși, că-i un avertisment: în cazul de față, oare ce-ar putea să însemne? Probabil ceva de genul: „Fii atent, îți cam pierzi timpul cu treburi nepotrivite. Chiar dacă ar fi să trăiești șaizeci sau șaizeci și cinci de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a făcut sau a făcut prea puțin. Primul punct se referise la un mai vechi țel și anume acela de Înființare a I.K.U.F.ului. După cum am mai menționat cândva, această organizație inițiată de evreii americani Își propusese deslușirea hățișurilor complicatei istorii a evreimii mondiale și nu Înțelegem cu ce ar fi contribuit hușenii la completarea ei. Totuși ordinul venit de sus fusese categoric iar Naty Terdiman & gașca roșie se conformaseră Însă au dat greș. De ce? Iată răspunsul În raportul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o avalanșă de titluri și autori care își dispută întâietatea în biblioteca noastră personală, pe criterii mai mult decât îndoielnice. Cumpărăm o carte pentru că ne-au recomandato prietenii, vecinii, pentru că e subțire, ieftină, pentru că ne trebuie la servici. În acest hățiș de oferte și alegeri mai mult sau mai puțin întâmplătoare, Scrierile Sfinților ne oferă încă, o garanție de valoare autentică și perenă. O astfel de scriere o reprezintă corespondența Sfântului Paisie de la Neamț (Paisie Velicikovski, 1722-1794), apărută în colecția „Călăuze
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o notă din lucrarea „1916 zile de vară”, Ed. Eminescu, 1978, București, autor Ion Bulei, găsim: „Carp Petre P. (1837-1918Ă; Fusese unul din fondatorii Junimii în 1863, dar mult mai repede decât colegii săi este absorbit de politică”. Dacă în hățișul afirmațiilor și negațiilor de până aici este greu să ne descurcăm, nu știu ce va fi în capul nostru după ce îl vom asculta și pe G. Panu, care, în cartea sa „Amintiri de la Junimea din Iași”, pe un ton mai degrabă anecdotic
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
că am vrut să urc, să zbor? Oare nu toți oamenii doresc seninul, dăruirea și zborul? Nu pot fi crezută când spun cum am muncit și cum am disperat. Nu pot fi crezută când spun că, nevrând să stau în hățișul prăpastiei, m-am agățat de rădăcini, mi-am zdrelit sufletul, dar am privit mereu în sus. Existența mea nu doare pe nimeni, nu bucură pe nimeni. „Sunt ca o insulă. O insulă sunt și singură sunt”. Joi 6 octombrie 1994
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care m-a îndepărtat foarte mult de teatru. Gestul teatral mi se părea un gest inutil. Toate visurile nerostite mi-au fost spulberate. Lumea scenei, o lume murdară, falsă, brutală și crudă. Iar eu, incapabilă să mă descurc prin acest hățiș, să supraviețuiesc în această junglă. Lipsa entuziasmului m-a predispus spre lene. Lenea a generat lehamite. Lehamitea a dat naștere inerției. Orice împlinire îmi dădea senzația unei executări. Orice încercare de a merge pe un drum, părea că se va
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
diverse. Toate aceste facilități pot fi obținute cu mai mare ușurință și mai rapid prin intermediul unui partid sau de către un grup de oameni cu apartenență politică, care știu cum să facă presiuni la administrațiile locale sau să se descurce în hățișul generat de birocrația existentă în administrația centrală. De multe ori un partid politic poate să ofere mult mai mult cooperativei. El poate să-i determine pe membrii săi să devină asociați disciplinați și fideli ai cooperativei. În ceea ce privește legătura instituțională dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de profesor într-o catedră de geografie. Întrebat care-i sensul de curgere a fluviului Mississippi și neștiind răspunsul corect sau nedorind să-și pericliteze șansele de reușită, acesta a răspuns: "pot să-l învăț ambele sensuri". Voi încerca din hățișul disputelor clasicizate să prezint succint câteva din direcțiile de interpretare a procesului de globalizare, fără a avea intenția de a "da lecții" fluviului Mississippi. O altă adnotare pe care o fac este cea legată de selecția argumentărilor din literatura în
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
norocul să adun anumite informații neștiute pînă acum de public și unele declarații venind din partea unor personaje de vază capete de afiș fie-mi permis să sper că cititorul va găsi o oarecare plăcere urmărindu-mă pe drumul străbătut prin hățișul acestor amintiri. Starea actuală a întregii lumi este de așa natură, încît aceste aduceri-aminte, pentru o bună parte, exhală un parfum specific acelor lucruri plecate pe un drum fără întoarcere. Ele se referă la evenimente care, la scara dezastrelor prezente
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
da un exemplu prost altor colegi din diverse generații literare, care nu rareori erau duși cu zăhărelul și chiar cumpărați cu acele „favoruri” ce uneori sclipeau mai tare decât conținutul lor! Pentru a mă lumina cât de cât În acest hățiș al gândurilor, În această veritabilă și gravă dilemă, am luat și analizat până În detalii, cum fac de obicei când vreau să „Înțeleg” un lucru, În fața Mariei, ceea ce În psihologie poate fi numit „un exemplu intuitiv”: cazul lui Petru Dumitriu, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ai curajul, mai bine zis necesitatea adâncă, reală, de a te rupe și izola, de a te „Însingura” de „turma umană”, cea care-ți asigură o minimă previzibilitate În orizontul social, o, orișicum, sigură „conservare” a persoanei, „afundându-te” În „hățișurile virgine”, extrem de riscante și imprevizibile ale unei „cărări singuratice”, Întâlnind În cale, ca să zicem așa, nu puține urme morbide ale unor nefericiți „Înaintași”, „oasele” și „leșurile” Învinșilor, ale „aroganților” umanoizi care au vrut „altceva”, voind să rămână, unii dintre ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aptă tocmai de a ne separa de toate regnurile animale care ne Înconjoară, cum o fac de altfel cultura sau limbajul articulat. Sigur, repetăm Încă o dată banalități filozofice, dar ne folosim de aceste „cârje” pentru a ne putea situa În hățișul atâtor confuzii care cutreieră fără oboseală atâtea spirite contemporane. Refuzul morții poate apărea unor minți ca provocând bunul-simț, e adevărat; acestei atitudini i se opune acceptarea morții, ca o formă a resemnării fataliste sau, ca În cazul lui Preda, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dădea preotul la biserică celor din fața sa. Se apropia deci Paștele, ca să revenim la oile noastre. Vântul de primăvară încă avea asprimea iernii trecute. Soarele se ridicase pe bolta cerului, iar eu, cu t raista de gât mă ridicam pe hățișul muntelui, cu ochii căutând în frunzișul copacilor dacă s-au ridicat sau nu toporașii, cu gândul să-i pregătesc o surpriză mamei care se bucura ca un copil când îi înmânam o floare, un dar. Mă uitam în toate părțile
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ș.a. Câteva contribuții i s-au tipărit în publicații din străinătate: „Cahiers Benjamin Fondane” (Paris-Ierusalim), „Wissenschaftsstrukturen in Rumänien vor und nach 1989. Funktionsmodelle und Entwürfe” (Tübingen). O documentare impresionantă și, nu mai puțin, o judecată aptă să pună ordine în hățișul de date vădește „schița istorică” Teatrul românesc la Timișoara, realizată pentru Institut für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde din Tübingen. Este coautor la Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), pentru care a redactat sute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
în timpul anchetei. În timpul anchetei, acuzația ce ți se aduce nu se rezumă la informațiile iscoadei. Într-un expozeu preliminar - un „desfășurător“ -, anchetatorul se folosește de unele date și fapte reale ca desimple repere, doar pentru ca mai apoi să pătrundă în hățișul unui eșafodaj imposibil de verificat.Dar desfășurătorul își are importanța sa. Acuzatorul trebuie să știe pe ce se poate baza, ce și câte invenții poate atârna de gâtul faptelor. Mozaicul pe care ți-l prezintă a trebuit alcătuit după regulile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
părăsit nevasta... adăugă Pitic. Nu m-a mai lăudat nimeni așa de foarte multă vreme. M-am înroșit tot. — Îmi plac grozav presupunerile tale! exclamă Pitic. Intenționăm să punem laba pe cercetările Profesorului și să ajungem și noi cineva în hățișul ăsta al informațiilor. Suntem pregătiți, avem fonduri... avem tot ce ne trebuie. Ne mai lipsiți tu și datele Profesorului. Baza e deja creată de Sistem și de Fabrică. Nu ne rămâne decât să pornim un război al informațiilor... Mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]