1,009 matches
-
1948), urmează, o vreme, cursurile Institutului Teologic din capitală și activează în organizația ortodoxă Oastea Domnului, care urmărea, în condițiile noului regim, să mențină spiritul religios al românilor. Organizația fiind desființată oficial în 1949, G. este, ca și ceilalți membri, hărțuit de Securitate. În 1959 este arestat, anchetat și condamnat la doisprezece ani de temniță grea pentru activitate religioasă interzisă și subversiune anticomunistă. După Malmaison și Jilava, internat în lagărul Strâmba din Deltă, face muncă forțată la stuf, în bălțile Dunării
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
de a rămâne singură, compusă în principal din îngrijorarea că, divorțând, își pierde aproape toate prieteniile și relațiile sociale, rămânând vulnerabilă la numeroasele încercări ale vieții. De multe ori, la această frică se adaugă temerea că soțul părăsit o va hărțui sau chiar o va ucide. În cazul familiilor neintegrate cultural într-o anumită țară, frica de singurătate sporește în importanță, date fiind barierele de limbă, obiceiuri etc.; dependența de iubire, ceea ce înseamnă nu numai că ea își iubește soțul, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din spatele meu ducem împreună o ușă - lemnul din care-i închipuită brutal e ud și greu de zgîriat. Ca și cum toate bătăliile absurde ale lumii cu cai, săgeți și coifuri ar fi avut nemijlocit loc pe întinsurile ei. Cîmpia mucedă ne hărțuie din urmă. Sîntem în zori și coborîm o pantă. Azi-noapte a plouat și lunecă pămîntul sub călcîie. Cămășile albe umflate de vînt - parcă ducem un mort printre valuri de grîu nemișcat. Omul ar trebui să fie în față. E mai
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
resimt și descriu un spațiu ce nu aparține infernului, ci mai degrabă purgatoriului; în iadul dantesc, ne scufundăm în "bolgii" tot mai închise - aici, suntem la lumina zilei. Însă zările deschise nu ne liniștesc, căci, spune poetul: "câmpia mucedă ne hărțuie din urmă". Mucezeala resimțită la scara întregii câmpii ne readuce la spațiul de claustrare, unde orizontul poate fi doar o viclenie a decorului... Suntem negreșit pe lumea cealaltă. Singura speranță posibilă ar fi că un vis rău ne prigonește, din
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
au colaborat scriitori importanți din toată țara. El publică, alături de alți cercetători, în capitala Basarabiei, între altele, douăzeci de volume de Documente basarabene (1926- 1936), ceea ce nu i s-a iertat mai târziu, în anii guvernării comuniste, când a fost hărțuit cu percheziții inopinate și confiscări de manuscrise, dintre care unele salvate și ajunse la Arhivele Statului din București. Târziu, în anii 2001-2003, în „Revista română” au fost publicate versuri, acte, documente și scrisori din acest fond. Este cel mai prolific
BOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
prin aprilie 1522 se afla la Brașov, unde primea niște merinde din partea Sfatului), Despina Milița și fiicele ei, Stana și Ruxandra, erau pribege, sub protecția principelui Transilvaniei, la Sibiu, în acel Sibiu unde fosta Doamnă a țării Românești va fi hărțuită de creditori pentru datoriile contactate cândva de soțul ei și unde va și muri, prin 1544, răpusă de ciumă. îi incumba Despinei, ca „șef al familiei”, să-și căpătuiască fetele. Să le rostuiască. Și nu oricum, căci erau fiice de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atunci, l-au repudiat pe P. Suspiciunea nu se susține. Personajul are un nume și, în roman, el este deja mort. Cum l-ar fi putut flata pe Nicolae Ceaușescu această ipostază? Acuzație fără noimă, în stilul războiului rece. Iritat, hărțuit din toate părțile, P. se gândește la altă carte. Scrie într-un timp record Viața ca o pradă (1977), roman autobiografic, și începe altul, Cel mai iubit dintre pământeni, la care lucrează trei ani. Nu vrea să vorbească despre tema
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
la adresa lui T., oficialitatea orchestrând o campanie de presă de denigrare și „condamnare” a sa. Scriitorul răspunde prin alte texte date spre difuzare Europei Libere, eseuri politice de o radicalitate extremă. T. devine astfel cel mai remarcabil disident după Paul Goma. Hărțuit de autorități, depune în aprilie 1984 cererea pentru a fi lăsat să emigreze împreună cu familia. Autoritățile refuză să îi răspundă, iar după câteva luni T. i se adresează direct lui Nicolae Ceaușescu, printr-un memoriu în care afirmă curajos rațiunile
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
ori un protest față de conducerea minelor (pentru acest bilanț, vezi Barbu și Chirvase, 1997, p. 118). Câteva sute de familii au fost mutate din zonă. După închisoare ori deportare, este cunoscut cazul câtorva foști protestatari ce au continuat să fie hărțuiți de Securitate; există și cazul unui fost protestatar care, dezamăgit și angoasat de urmările grevei, la ieșirea din închisoare s-a călugărit. Represiunea a avut și o formă organizată la nivel de vizibilitate, cu scop demonstrativ. S-a apelat la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fond din «Scânteia»”, precum și a unui Mihai Novicov, în opinia căruia personalitatea creatoare a marelui dramaturg își atinge zenitul în scrierea 1907 - Din primăvară până-n toamnă, unde „Caragiale se ridică pentru a proroci [...] zilele pe care le trăim noi astăzi”. Hărțuit de agresivitatea ignară a intelocutorilor-procurori, împins, cu argumente grotești, să mistifice realitatea istorică, scriitorul ajunge să-și declare, într-un acces de exasperare, „vinovăția”, la capătul unui proces intelectual constituit într-o copie fidelă a proceselor politice staliniste ale vremii
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
după cele câteva fete, și un fecior. Cuprinsă de disperare, jupâneasa Maria, îndemnată de slujnica Tudora, schimbă fetița pe care o naște cu pruncul atunci ivit pe lume al unei țigănci. Soi rău, puradelul devine un june destrăbălat, care o hărțuiește, cu gând păcătos, pe biata Crisanda, copila nedorită de tătâne-său. Vrând să-și salveze fiica, nefericita mamă îl otrăvește pe nemernic, trăind apoi o morbidă senzație de ușurare. Ca să o scape de furia logofătului, ajuns în pragul nebuniei, tuciuria
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
și răspunde în mod superficial solicitării sale... spre satisfacția sa cea mai intensă. Este, fără îndoială, soluția la care se gândea Hubert (anxiolitice, ginseng, vitamina C și hop!). Dar ce să facem cu Carolyn, care ar fi continuat să-l hărțuiască la cea mai mică avarie... Anxioliticul este recomandat doar pacientului fără a o include și pe parteneră și conduce, în practică, la un eșec pe termen lung. De asemenea, substanțele cum ar fi sildenafil, vardenafil și tardalafil, vasodilatatoare, sunt inductoare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
provoacă (5 față de 2) sau provoacă (-1 față de -5). Jocul acesta s-ar putea numi „hărțuirea bătăușului” și este jucat adesea de către elevi în timpul pauzelor acolo unde există în mod clar găști dominante și subordonate. Băieții mai slabi îi vor hărțui constant pe cei mai puternici, în ciuda faptului că, drept răspuns, ar putea să o încaseze, căci dacă ar accepta subordonarea, ar fi umiliți. Băieții mai puternici atrag atacurile din cauza superiorității lor în ciuda faptului că pot cu ușurință să le tranșeze
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe criticii Dwight Macdonald și Mary McCarthy, compozitorul Nicolas Nabokov - vărul lui Vladimir - și comentatorul Max Eastman. Folosindu-și contactele din lumea sindicală, Hook a reușit să închirieze un apartament în hotelul altminteri deja închiriat de agenții Kominformului, i-a hărțuit pe delegații sovietici, a organizat o contramanifestație și a aranjat o campanie de presă ostilă operațiunii staliniste, de la care singura excepție a fost The New York Times. Așa s-a născut mișcarea ce avea să ducă la faimosul Congress for Cultural Freedom, lansat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ști sărac - mai mult, de a fi condamnat pentru totdeauna la sărăcie - îi induce o stare de cvasiîncântare, ce degajă o enormă energie, folosită, apoi, ca un berbece capabil să destabilizeze adversarul. Prins la mijloc între două lumi care se hărțuiesc la nesfârșit, între polițiști și infractori, Marlowe e suspect pentru primii și demn de dispreț pentru ceilalți. Sentimentele polițiștilor sunt exprimate - simplu! - prin bătăile repetate pe care le încasează detectivul. La rândul lor, criminalii nu fac nici un efort pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
București), poet, dramaturg și eseist. La 1560, când primește înscrisuri de noblețe, un Toader Bota (Botha, Botta) își avea reședința la Cernești, în Maramureș. Din acesta descinde, se pare, Theodor Botta (Botha), tatăl lui B.; student la Medicină la Viena, hărțuit ca militant pentru emanciparea națională a românilor ardeleni, el se va refugia în Moldova, terminându-și studiile la Iași. Mai târziu, se stabilește la Adjud, fiind medic la Căile Ferate Române. Din căsătoria cu Aglaia Francisc (Franceschi), fiica unui emigrant corsican, are
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Redactor la „Popolul suveran”, militantul pașoptist participă la lucrările pentru eliberarea robilor țigani. Exilat după înfrângerea revoluției, izbutește să evadeze la Orșova și se refugiază la Brașov, unde editează „Espatriatul” (1849) și pledează pentru apropierea dintre revoluționarii români și unguri. Hărțuit din pricina unei afaceri cu diamante, fuge la Atena și, de acolo, la Paris, unde, prin scrisori și memorii, prin articole și poezii, susține cauza Principatelor, făcând o intensă propagandă pentru Unire. În același scop, scriitorul - care colaborează și la ziarul
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
gura căscată de mirare”, i se pare un „tărâm de basm”. Cu excepția lui G. Călinescu, toți criticii importanți din epocă au întâmpinat cu elogii spovedaniile, și acide și tânguitoare, ale lui B., din Însemnările unui belfer. Rememorarea avatarurilor unei cariere hărțuite de neșansă îi declanșează cusurgiului, care este poate un idealist înfrânt, reacții depresive și înverșunări propulsate în sarcasmul congestionat până la vorba crudă. Dascălul persecutat de frustrări își răzbună, zugrăvind în accente virulent caricaturale „vicleimul fără perdea” al școlii, denunțată, cu
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
ca să consemnez furia crescândă a tatălui meu la știrile de seară, frustrarea lui față de felul „imbecil“ În care americanii purtau războiul ( În ciuda napalmului) și simpatia lui crescândă pentru președintele Nixon. Singură, ca să detectez sentimentul de inutilitate care Începuse să o hărțuiască pe mama mea. Acum, când Capitolul Unsprezece plecase din casă și eu crescusem, Tessie se trezi cu prea mult timp la dispoziție. Începu să-și umple zilele cu ore la Centrul Comunitar „Memorialul Războiului“. Învăță să confecționeze tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nega lucrul ăsta. Dar, de aici și până la arestarea și hărțuirea unor oameni nevinovați, care nu au făcut nimic rău, e cale lungă. De exemplu, dacă ieșeam să mă plimb puțin, poliția mă urmărea. Voiam să mă angajez și mă hărțuiau. Cei care au părăsit secta nu puteau să-și găsească nici măcar o casă unde să locuiască. Cei din media scriau doar lucrurile care le conveneau. Trecând prin astfel de experiențe, am început să nu mai am încredere în lume. Ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ocnă în butoiul în care se deșerta murdăria din hârdaiele din celule. Drumul pe jos până în târgul de baștină dură aproape un an. Lihnit de foame, obosit și înfrigurat, cu trupul vlăguit și rana piciorului infectată, se furișa prin târguri, hărțuit de hăitași. învățase în ocnă semnele secrete pe care vagabonzii și cerșetorii le fac cu cioburi de cărămidă pe porțile curților și acum se slujea de acest cod. O cruce însemna bunăoară "Oamenii care locuiesc aici dau de mâncare cerșetorilor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sabia cu forța unui baros, iar Waltan, ce reușea doar cu mare greutate să pareze loviturile, se văzu obligat să se retragă către liziera pădurii. Bărbatul, protejat de cămașa de zale și de un scut mare, de formă alungită, îl hărțuia fără încetare cu loviturile sale, iar tânărul se și vedea pierdut, când, deodată, celălalt încremeni, toată ființa lui se încordă și căzu apoi greoi cu fața în iarbă. Din spatele lui, Waltan văzu apărând una dintre gărzile tatălui său. Trăgându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai înalte, unde, din pricina terenului accidentat și a vegetației mult mai dese, cavalerii dușmani nu puteau să-i urmărească. Mulți dintre cei care, încercând să-și ajusteze tirul, înaintaseră prea mult, nu mai puteau acum să se salveze și erau hărțuiți fără milă de huni. Ieșind din gaura sa, Sebastianus văzu un hun care tocmai se apropiase de un alan și lovea de sus, oblic, cu sabia; capul retezat zbură în aer într-o ploaie de sânge, în timp ce trupul soldatului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ceafă într-o coadă lungă. înconjurat acum, se apăra agitând sabia și mutându-și permanent calul din loc în căutarea unei căi de scăpare, dar pe oriunde încerca vedea venindu-i în întâmpinare războinicii burgunzi ce îl respingeau și îl hărțuiau cu sulițele. Mișcându-i continuu calul, mârâia ca o fiară prinsă în cursă și își rotea sabia, fulgerând totul în jur cu o privire cumplită. Până la urmă, cercul de sulițe se strânse în jurul său, iar una din ele ajunse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
la loc. Avea privirea împăienjenită, se clătina pe picioare, iar ruptura septului nazal făcuse din fața sa o mască de sânge. Făcu câteva slabe încercări de a se pune din nou în gardă, dar în momentul acela romanul începu să-l hărțuiască, trimițându-i două croșeuri în bărbie. Milone se clătină, căzu în genunchi și apoi, dându-și ochii peste cap, se prăvăli cu fața în iarbă. Câteva secunde, Metronius rămase, gâfâind, să-și observe adversarul, acum la pământ. Apoi în urechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]