2,011 matches
-
de aur și caii năzdrăvani se pierdu în negura nopții în pădurea din apropiere. Părinții fetei rămaseră cam nedumeriți, nepricepând ce se întâmplă cu adevărat, de ce atâta grabă, sau „domnul” este urmărit de autorități și fuge în codru ca un haiduc de frica poterii? - Dar acest domn parcă are puteri supranaturale! - exclamă soacra. - Cu siguranță îl urmăresc comuniștii! - adăugă aproape convins socrul. - Este un mare viteaz certat cu legile omenești! E un luptător al cauzei celor drepți. De aceea se ascunde
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul aflat nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena Buică își scrie cărțile dând impresia că inima-i generoasă a devenit o oglindă mărginită de
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României. A fost instituită astfel măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României, pentru o perioadă de un an, pentru patru cetățeni maghiari: Tyirityan Zsolt, membru al organizației Oastea Haiducilor, Zagyva Gyorgy Gyula, membru al Mișcării de Tineret din cele 64 de Comitate, HVIM, Szavay Istvan, membru Jobbik, și Nikola Bela, membru al organizației Noua Gardă Ungară, față de care organele competente au sesizat Curtea de Apel București în vederea declarării acestora
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
încăierare între tinerii maghiari și jandarmi în momentul în care aceștia din urmă au vrut să-i devieze pe tinerii maghiari din apropierea autoturismelor care îi transportau pe simpatizanții organizației Noua Dreaptă. Sursa: www.transindex.ro, 01.12.2013 Obelisc pentru haiduc Ieri după-amiază ( -30.10 ), în apropierea parcului cinegetic din zona Almasret (zonă de agrement situată între localitățile Lemnia și Mereni), a fost inaugurat un obelisc în memoria lui Pusztai Ferenc, haiduc din Ojdula. La festivitate au participat reprezentanți ai Mișcării
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
Sursa: www.transindex.ro, 01.12.2013 Obelisc pentru haiduc Ieri după-amiază ( -30.10 ), în apropierea parcului cinegetic din zona Almasret (zonă de agrement situată între localitățile Lemnia și Mereni), a fost inaugurat un obelisc în memoria lui Pusztai Ferenc, haiduc din Ojdula. La festivitate au participat reprezentanți ai Mișcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM), ai Consiliului Național Secuiesc (CNS), ai filialei din scaunul Kezdi a Consiliului Secuiesc, ai Asociației Foștilor Deținuți Politici din județul Covasna și ai Asociației Păstrătorilor
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
asemenea și reprezentanți ai autoguvernărilor din scaunul Kezdi. Cei aproximativ 100 de participanți au fost salutați de către primarul din Mereni, Molnar Istvan. Torok Jozsef, președintele Asociației Județene a Foștilor Deținuți Politici, a reamintit că amplasarea unui semn memorial în memoria haiducilor este un vis mai vechi. El speră că mai devreme sau mai târziu vor reuși să amplaseze un semn memorial și în Ojdula. După depunerile de coroane, festivitatea s-a încheiat cu intonarea imnurilor ungar și secuiesc. Sursa: cotidianul Haromszek
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
cercetări împotriva mai multor activiști ai Jobbik, sub suspiciunea de tulburare a ordinii constituționale. Potrivit comunicatului emis atunci de Ministrul de Interne, le-a fost interzis accesul în țară mai multor cetățeni ungari cu afinități în direcția Gărzii Ungare, Oștirii Haiducilor, Jobbik și HVIM. Nu este primul caz în care radicalilor din Ungaria le este interzis accesul în țară: în octombrie 2013, de exemplu, președintele HVIM, Toroczkai Laszlo, a fost întors de la graniță. • Susținătorii anonimi sunt din ce în ce mai mulți HVIM își asumă
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
din 2012, manifestarea de anul trecut s-a desfășurat pe perioada unei singure zile. In urmă cu doi ani, pe lângă membrii HVIM și formațiile naționale de muzică rock obișnuite, a luat cuvântul Tyirityan Zsolt, liderul grupării xenofobe denumită Betyarsereg (Oastea Haiducilor), care a ținut o prelegere despre războiul de gherilă. Întrucât tabăra s-a desfășurat pe un teritoriu care se afla în proprietatea consiliului local și în administrarea Scolii Gabor Aron, evenimentul a provocat o furtună politică în România. Consiliul local
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
la care era angajată mama viitorului tătuc al popoarelor. Cizmarul osetin Visarion își bătea cu regularitate familia, ceea ce l-a obligat pe nobilul gruzin să-l trimită pe bietul Iosif la un seminar teologic. Iosif era obsedat de legenda unui haiduc pe nume Koba, a luat acest pseudonim cu care îl onorau numai prietenii cei mai fideli, mai târziu, adică Molotov, poate și alții, majoritatea prietenilor fiind lichidați cu multă atenție după 1917. Cu aproape un deceniu mai devreme se născuse
SCURTĂ ISTORIE A VESTITULUI KOBA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349439_a_350768]
-
lase Dedicat somnolenței mele lemnoase. În odaia rămasă goală, Va fi doar tăcerea mea orizontală.” Are și ceva din ritmica barbiană care-i cenzurează poemul, dar și din balada populară. În balada „Cântec de flintă” se înfiripă un dialog între haiduc și flintă, extras parcă din vechile cântece populare: „În rădvanul boieresc Șade-un domn de neam grecesc În veșmânt de beizadea ; Să mi te încrunți din șa Și să-l agrăiești să stea.” Balada e un pretext de a gusta
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
Patriarh Teoctist, în proaspăta Mitropolie a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, cu sediul la Cluj-Napoca. La 13 decembrie 2010, mitropolitului Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Bartolomeu Anania, i-au fost înmânate, la reședința mitropolitană din Cluj-Napoca, de către președintele Academiei Române, Ionel Haiduc, titlul și însemnele de membru de onoare al Academiei Române. În discursul rostit cu acest prilej, academicianul Ionel Haiduc a subliniat că un astfel de gest s-ar fi impus mai de mult, fiind acordat ca o recunoaștere a valorii întregii
DE DRAGUL PĂRINTELUI MITROPOLIT BARTOLOMEU ANANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347723_a_349052]
-
2010, mitropolitului Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Bartolomeu Anania, i-au fost înmânate, la reședința mitropolitană din Cluj-Napoca, de către președintele Academiei Române, Ionel Haiduc, titlul și însemnele de membru de onoare al Academiei Române. În discursul rostit cu acest prilej, academicianul Ionel Haiduc a subliniat că un astfel de gest s-ar fi impus mai de mult, fiind acordat ca o recunoaștere a valorii întregii opere literare și teologice a ierarhului și omului de litere Bartolomeu Valeriu Anania. Într-unul dintre jurnalele sale
DE DRAGUL PĂRINTELUI MITROPOLIT BARTOLOMEU ANANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347723_a_349052]
-
totul mai ritmat Însă doar copilăria-i mai aproape de cer Hai să-ți ghicesc patrie în casa poporului Prea mulți oameni pur și simplu Din nefericire adevărul fuge de tineri Lumină lacrimi diurne Cât a suferit soarele ca să putem crește Haiduc Doamne pe facebook Poate că arta nu-i decât cea mai demo cratică formă a admirației Costel Zăgan , EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIE FOLCLORICĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie
EREZIE FOLCLORICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350141_a_351470]
-
Săracii, că-ți era mai mare mila de ei, și-au băgat coada între picioare și cât ai zice pește s-au aruncat pe burtă, iar Lenuța, cu șorțul plin cu darul de la nuntă, s-a urcat în mașină alături de haiducul Ilie Creangă și valea, iar când să plece i-a zis de la obraz: „Bețivule! Nu ești în stare de nimic... Hai Ilie și mai dă-l dracu’ de Străgălia!” De data aceasta râdea și doamna inspector Ștrengaru cu gura până la
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
-lea, din punct de vedere administrativ, „Cetății Aurii” (în ungurește, „Aranyismezö”), situată pe malul drept al Someșului, între Benesat și Cheud. Localnicii chelințani, ca și cei din satele învecinate, știu că această cetate ar fi fost construită(a aparținut) de haiducul maramureșean Pintea Viteazul. Unii dintre locuitorii iobagi ai satului Chelința, s-au acoperit de glorie în timpul războaielor austro-turce de până la 1700;se știe din surse sigure că au existat chelințani care au participat inclusiv la asediul Vienei, în anul 1683
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
putea rosti cuvinte înveselitoare cum e mierea vinului cu gustul catifelat, și nu i-ar mai semăna! Lui Florin Piersic, Dumnezeu i-a făcut un cer, să zboare caalbatroșii, deasupra unei mări de cuvinte. Joacă dramă, comedie, tragedie, personaje istorice, haiduci... încât, parcă eroii din filme îl vor fi interpretat cândva pe el și nu invers, la un moment de răspântii ale odiseei actorilor. E un mare, uriaș actor și viața îi este așișderea! Când apare pe scenă, se îndeasă în jurul
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
-i aduceți! - Și cu nepricopsitul ăsta ce facem, Majestate? întrebă Negru-Cioară. - Lăsați-l deocamdată! Voi puteți pleca! Cei doi ieșiră în grabă, bucuroși că au scăpat ușor. Prăpădenie mormăi: -Trebuie să aflăm ce mai este și cu sperietoarea asta nouă, haiducul Mărțișor! În sala tronului, Ghiocel încă nu-și revenise și nu se ridicase. Avea vânătăi la ochi, iar din nas îi tot curgea sânge. Împărăteasa îl privea furioasă: - Așa va să zică! Astea sunt planurile dușmancei mele și ale amantului ei! Hm
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST Autor: Geo Stroe Publicat în: Ediția nr. 978 din 04 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului CĂTRE PARLAMENTELE ROMÂNIEI ȘI MOLDOVEI CĂTRE GUVERNELE ROMÂNIEI ȘI MOLDOVEI CĂTRE ACADEMIA ROMÂNĂ Domnului academician prof. univ. dr. IONEL HAIDUC CĂTRE ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI Domnului DUCA GHEORGHE CĂTRE TOATE ORGANIZAȚIILE CULTURALE ALE ROMÂNILOR DIN ÎNTREAGA LUME Senatul Academiei DacoRomâne TDC, Garda DacoRomână a Blocului Unității Naționale - BUN și conducerea Partidului României Europene (care, probabil, din toamna acestui an
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
vor crea circuitul turistic de altădată. Care îi poate salva și la care mulți visează. Împrejurimile de basm, muzeele, aerul nu constituie un argument decisiv, ci calitatea serviciilor. Și-au fost, prin partea locului, crâșmari antedecembriști de renume. Ehei, Colibele haiducilor! Ce ghiveciuri, ce sarmale, ce tochituri, stropite cu vinuri aduse mai din jios! Dimineață. Soarele strălucitor îmi spune că va fi o zi superbă. În București, diluviu! - Alo, Andrei, ai închis geamurile la balcoane? Fac turul mic al orașului: Catedrala
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
o fotografie de familie, descrie fiecare personaj în parte și locul lui în poză, chiar o atașează pe pagină, la sfârșitul povestirii. Și, ca să ne aducă un zâmbet în colțul gurii ne povestește despre unchiul Gheorghe, zis Dide, care fusese haiduc în tinerețe și care, într-o zi a furat tava cu plăcinta cu dovleac din cuptor profitând de faptul că “mama și mătușile erau în casă”.(“O poză de demult”) Cristina Crețu știe, de asemenea, arta detaliilor. De exemplu, în
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
Bucuresti, 2014 Poezia domnului Virgil Ciucă este un clar discurs politic, un act revendicativ de o violență nemaiîntălnită în literatura noastră și desigur, și un document psihologic, o fișă identitară pentru un răzvratit, patriot exacerbat și răzbunător până la paroxism, un haiduc în lupta cu sistemul, înțelegând prin sistem ordinea planetară nedreaptă, coercitivă, atât la Bucuresti, cât și la New York. De altfel, domnul Ciucă este, deopotrivă, cetățean român și cetățean american (încă din anii ‘80), dar conștiința planetară nu apasă asupra identității
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
lui Octavian Goga. Prin ferestrele deschise se auzea murmurul Crișului, șoptind pădurii povestea lui milenară. Mâna gazdei a întors butonul cutiei de sunete vrăjite și în odaia de lucru a meșterului a răsunat glasul adânc al lui George Folescu. Un haiduc al câmpiei românești de altă dată își cânta aleanul lui de pribegie: „Înghețată-i Dunărea... Nu știu un alt artist al nostru, a spus Octavian Goga după ce se făcu tăcere, care să de-a viață cu atâta putere evocatoare, baladei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
greu pe noi,/ Îmbrățișându-ne câmpia,/ Te uiți adesea înapoi./ Așa domol te poartă firea,/ Căci duce unda-ți gânditoare:/ Durerea unui neam ce-așteaptă/ De mult o dreaptă sărbătoare.// Demult, în vremi mai mari la suflet/ Erai și tu haiduc, moșnege,/ Când domni vicleni jurau pe spadă/ Să sfarme sfânta noastră lege;/ Tu, frate plânsetelor noastre/ Și răzvrătirii noastre frate,/ Urlai țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
sinteză în răscoala lui Tudor. Pandurii n-au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O sinteză de eroică și vis. Un cântec și o vitejie. La fel, în romantica Jianului și a haiducilor olteni...Pe plan estetic, cea mai măiastră sinteză a specificului sufletesc oltean e Doina. Doina de pe Olt sau de pe Jiu. (Revista „Gândirea”, Anul XVII, nr. 4, Aprilie 1938) Și cine a doinit atât de cutremurător și de neînțeles de sensibil
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]