10,331 matches
-
intelectual apăsat ( Tiefdruck) se regăsește, inconfundabilă, în toată literatura lui C. Țoiu. Plăcerea spunerii "deștepte, atît în sensul treziei, al veghii, al lucidității în exces, cît și în cel al ingeniozității ( o astuzia culturală de mare clasă) este sporită de harul receptării. Conștiința, "urechea imensă prin care trec întîmplări, păcate, crime sau remușcări, vești bune sau "otrăvite, transformă lumea într-un simbolic Confesional. Un suflet se descarcă, un altul primește povara mărturisirii. Proza lui C. Țoiu foiește de "martori, de caligrafi
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
ne spune André Scrima, e calitatea de martor a Evangheliei după Ioan, teologică prin însăși miezul ei, ultima și prima dintre aspirații - contemplarea lui Dumnezeu. Mecanică umană Toate mișcările naturale ale sufletului sînt conduse de legi analoage legilor greutății materiale. Harul singur face excepție." E prima dintre notațiile din Greutatea și harul, cartea Simonei Weil, recent apărută în română, într-o excelentă traducere. E, într-un anume sens, și un rezumat esențial al acestui volum, publicat postum, în 1947. Din păcate
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
Ioan, teologică prin însăși miezul ei, ultima și prima dintre aspirații - contemplarea lui Dumnezeu. Mecanică umană Toate mișcările naturale ale sufletului sînt conduse de legi analoage legilor greutății materiale. Harul singur face excepție." E prima dintre notațiile din Greutatea și harul, cartea Simonei Weil, recent apărută în română, într-o excelentă traducere. E, într-un anume sens, și un rezumat esențial al acestui volum, publicat postum, în 1947. Din păcate, Simone Weil e prea puțin sau deloc cunoscută la noi. Filosof
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
mai potrivit, dată fiind viața Simonei Weil, al cărei traseu îl poate urmări cititorul în sintetica prefață a cărții. O viață care însemnă revelație - prima trăită pe cînd asculta muzică gregoriană la abația Solesmes - și dorință de sacrificiu. Greutatea și harul cuprinde o selecție a meditațiilor spirituale ale Simonei Weil rămase în manuscris și grupate sub acest titlu de Gustave Thibon, cel căruia autoarea îi încredințase însemnările ei. Probabil cel mai aproape, ca stil, sînt aceste însemnări de meditațiile pascaliene, deși
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
a supranaturalului." Decreația e necesară: „Ceea ce, în noi, e jos, să se coboare, pentru ca ce e sus să poată urca. Fiindcă sîntem răsturnați. Ne naștem așa. A restabili ordinea înseamnă a desface în noi creatura." Surprinzătoare sînt în Greutatea și harul pasajele care par pilde, reduse, matematic, la un minim de cuvinte: „Strîngerea de mînă a unui prieten revăzut după o lungă absență. Nu iau seama dacă, pentru simțul tactil, ea e o plăcere ori o suferință: la fel cu orbul
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
care vorbesc, sub forma unei experiențe personale, despre credință și cunoaștere. André Scrima - Comentariu la Evanghelia după Ioan, Capitolele 18 - 21 (Cartea Patimilor - Cartea Învierii), trad. din franceză de Anca Manolescu, Humanitas, București, 2003, 160 pag. Simone Weil - Greutatea și harul, traducere din franceză și prefață de Anca Manolescu, Humanitas, București, 2003, 238 pag.
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
corupător nu tocmai legal, ca nește draperii căzute peste tandrețea sfidătoare cu care-și înconjura oaspetele. - Crezi că aș fi un popă intransigent?, îi răspunse chirurgul. - Ar fi singurul mod de a-ț asigura succesul. Nimic nu instigă mai cu har năravul enoriașului decît o condamnare strigată din amvon... Cu cît ești mai crud, cu-atît îl confirmi cu păcatul lui cu tot... Ei chiar vor să fie asiguraț... - Ar fi un concurs de perversiuni ! - Întocmai ! - Ești revoltător ! - Să înțeleg satisfăcător ? - Nu
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
a purtat prunc în pântec chiparos râvnă sânge carne os cu golgotha împăcat veac în veac i se cuvin brățara troițelor înnoptatul nunților chivot și graal vergin la răscruci un iconar pe-al deșertăciunii mal împrumută abur voal àura divinul har și privirea rod/pomăt și din scame destrămări tâlcuie pe-ntunecări chip pe care să-l arăt fiului/mormânt acum în poemu-abia ivit triplu cerc la răsărit turn și zid unde șezum după prora munților strânse-n forma candelei mamele poeților
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
lăudat" în scris!!), etc. ei bine, toate astea mă fac pilaf. Șurubul e un despot absolut. Se strînge cînd vrea, se desface cînd nici nu te aștepți. Șurubul, stimate domnule Lucian Raicu, cu ghiventul lui capricios! Să continui deci, fără har, scrisoarea. O, de-aș avea o sfoară de moșie, un conac în ruină, cîțiva mesteceni și-un samovar! Să-mi pun o haină ușoară, să-mi iau pălăria de pai și pușca de vînătoare, să-nham o iapă calmă la
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
Nu știu cât de mare-i va fi fiind talentul de dascăl. Se prea poate să fie și un pedagog deosebit, precum am auzit că este. Dar oricât de reală i-ar fi această vocație, ea nu poate fi mai presus de harul său de artist, unic și inconfundabil. Un actor care nu mai joacă e doar o amintire. Și-l amintesc generațiile de spectatori trecute de maturitate, care au avut privilegiul să-l vadă, cândva, în Jurnalul unui nebun, spectacolul ce a
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
dacă era lumină. Mircea Mihăieș MĂ cam răcisem cu Madi în ultimii ani. Și nu numai eu. Nu puteam, și nu pot nici acum, să văd cum mințile cele mai strălucite ale generației mele se comportă atât de iresponsabil cu harul ce le-a fost dat. Îmi făcea rău s-o aud, la intervale largi, tot mai largi, când ne vedeam la București, apostrofându-mă sonor și strident cu câte un "Băi, tu nu mă mai iubești!" În adâncul meu nu
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Și cum la jumătatea distanței dintre cele două genuri nu există nimic, aleg să o consider mai mult decît o simplă carte. E poate un obiect de artă. Parfumul ușilor Personajul lui Süskind din Parfumul, Jean-Baptiste Grenouille, cel născut cu harul de a simți și de a memora toate mirosurile pămîntului, reușește, după ce mai înainte nu distilase decît esențe florale, să smulgă lumii un miros a cărui existență nici n-am bănui-o. Mirosul de clanță de ușă. Dacă ar fi
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
vitralii. Părea că eram singur dar crescuse În jur o flacără de chipuri, Și deslușeam sub pași o broderie Ce-nlănțuise mii de urme. Iar înăuntrul meu se desfăcuse, Ca poama de pe ram, o cale Care cânta sub aurul vechimii. Har În înserare, din icoană Ieși un înger fâlfâind Și fulgeră în zboru-i foaia Pe care nu puteam să scriu. Avea în ochii lui o poartă Spre un ținut de neatins, Și când mi-a străbătut privirea Am devenit ce nu
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
obiceiuri. Prefer să-i simt doar neglijența, răsuflarea de plantă animală, rotirea-i invizibilă deasupra țestei, lipirea tandră, periculoasă, pe întuneric a pieptului pufulos de inima-mi ce-ncepe brusc să bată-n ritm de versuri. îngeroioloiul, Nimbodedalissimul scorțos-suav distribuie har cu cotiuga, cu vagonul, cu helicopterul dacă-i cășunează a-ți înfiripa un pustiu de fericire, c-o oază-n mijloc, spațiu sfînt în clocotul izvoarelor pătrate, loc tapisat cu ierburi mătăsoase, teribile-n tăiușul fin, popas presărat cu pietroaie
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]
-
de fildeș, și va fi a creolei. Și așa, mereu, alege ba de la una, ba de la alta câte ceva, căci toate au, în parte, ceva de preț însă superlativul nu-l atinge nici una. Greu va fi cu sufletul. Va găsi, oare, harul acela care să locuiască un astfel de trup compus în închipuire? A lăsat la urmă triunghiul lui Kipris: pentru desfătări concurează aproape toate. Îmbrățișați Îmbrățișați ca naufragiatul cu scândura ne hărțuim și ne salvăm aruncându-ne unul în brațele celuilalt
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
mai durabilă în memoria culturală a românilor - respiră, nefiresc, aerul legendelor medievale care sug seva timpului istoric evocat. Reveriile, marcate de indimenticabila poezie de debut O fată tînără pe patul morții, își topesc definitiv frăgezimile în sterilitatea unor Satire fără har și haz. Romanele Manoil și Elena apar ca o adevărată izbîndă după un șir de trudnice nefinalizări ale genului, cu expozițiuni semnificative dinspre Ion Ghica și M. Kogălniceanu, dar cu apogeu stilistic în Nicolae Filimon. Piesele de teatru, ca și
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
an de vis și glorii, Cînd făceai cu sînii cheta Prin tavernele candorii? Aveai cea mai inocentă Coapsă din întreg orașul, Presărată fin cu creta De mult dulce pătimașul Detectiv Emil Brumaru Ce-ți înnobila chiloții, Bosumflați la fund, cu harul, Chiflicind toți cașaloții Și-ți spărgea naiv poșetă Cu pitaci și trupu-n zorii... Mai ții minte, Cuchineta, Anu-acelor triste glorii?
Cuchineta by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11558_a_12883]
-
acest aer de noutate vine dinspre Paolo Coelho și astfel se explică succesul lui rapid, în ciuda unor minimalități dovedite. în plus, la Marius Tupan tendința se manifestă conștient, cum dovedesc cel puțin citatele de mai sus. Partea de vocație, de har a acestei posibile noi metode (direcție, curent etc.) devine din capacitatea auctorială de a alătura elementele în modul cel mai firesc, de a le ține într-un echilibru care să nu permită nici deformarea realității, dar nici prozaizarea excesivă a
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
Ioana Diaconescu înger Să fii înger al înălțării Să știi că pe genunchii tăi, Pe aripile tale Se sprijinea în înălțare însuși Mesia. Să fii Apărătorul casei Domnului Ocrotitorul ceresc. Să fii unul din cei ce Poartă harul divin, Tronul lui Iisus reînviat. Să treci De la Pământ la Cer, Să împlinești Lucrarea începută-n rai Cu bucuria unui suflet viu întors înăuntru ca un ochi Strălucitor în afară. Perseu împăratul pășește Pe Calea Laptelui în lumina ei Capul
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
purpurii, liliachii... un "grosolan" care spune de alea cu p... hm!, un spurcat printre candizi, nevinovați, sinceri, delicați, îmbujorați de virginitatea trupului și sufletului lor etern, întemeietori de interminabile și mlădioase parade ale modelor... ale modelelor de moralitate... ăștia aveau "har"... eu lichidam una-două! Ei erau... eu se pare că abia începusem să fiu, ba nu... deja fusesem... ce nostimadă! Mi-am zis: aripa dreaptă e mai lungă decît cea stîngă. S-o scurtăm nițel, s-o aranjăm din foarfece... Privindu
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
dus, mai mult ca să-i fac ei pe plac. În schimb, ascultam cu mare interes acea adevărată izbândă a anilor '60 care era teatrul la microfon. E greu, e imposibil să vă imaginați acum ce însemnau emisiunile acelea pline de har actoricesc și regizoral; cel puțin două generații, a părinților mei și a mea, au fost pe nesimțite modelate de serile liniștite când vocea crainicei anunța o nouă surpriză, o nouă piesă perfect radiodifuzată, spre încântarea miilor de oameni care pe
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
întâmplător, autorul Florilor de mucigai utilizează o imagine (,umflându-li-se țâțele") care, sub termenul vulgar, neaoșist, indică un machism deviat. Nu e suficient un cartof omnipotent, el mai trebuie - iată - să preia și atributele feminității... În următoarele versuri din Har (,Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi./ Ascultă, harul a trecut prin ei/ Virginal, candid și holtei,/ Dumnezeiește./ Cel-de-Sus și din veac binevoiește/ Să-și scoboare sfintele scule/ Până la tubercule"), T.A. face o vădită propagandă religioasă. ,Cel-de-Sus și din veac" este o
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
o imagine (,umflându-li-se țâțele") care, sub termenul vulgar, neaoșist, indică un machism deviat. Nu e suficient un cartof omnipotent, el mai trebuie - iată - să preia și atributele feminității... În următoarele versuri din Har (,Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi./ Ascultă, harul a trecut prin ei/ Virginal, candid și holtei,/ Dumnezeiește./ Cel-de-Sus și din veac binevoiește/ Să-și scoboare sfintele scule/ Până la tubercule"), T.A. face o vădită propagandă religioasă. ,Cel-de-Sus și din veac" este o reprezentare cu damf gândirist, un element-cheie
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
am pierdut speranța, sunt sigur că destinul Va desluși răspunsul când vine peregrinul Cum n-am talent și nu am, chiar sunt orfan de muză Caut la cele cele scrise să încropesc o scuză Când cei dotați de soartă cu harul poeziei Vor spânzura tăcerea cu ruga ereziei Stihuri nemuritoare se-nchid cu-o acoladă În timp ce anotimpuri cântate în baladă Păstrează-ntâietatea - toamnă și primavară Din ciclu sunt excluse căldurile de vară! Poate-am greșit adresa, poate-am greșit cuvântul -Pe
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]
-
Articolele Autorului Nu se întâmplă pentru-ntâia oară Când cornul Lunii sună-n Ipotești; E ceasul când Luceafărul coboară Să lumineze cerul din ferești. E ceasul când, în mână cu o pană, Un tânar sta cu Dumnezeu la cină. El har primea-n cuvânt să-i fie hrană În trecerea lui scurtă spre lumină. Un boț de lut cu sufletu-n credință Râvnind un zbor rebel de albatros S-a dăruit în tot cu prisosință, Dar crucea i-a fost grea
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380653_a_381982]