19,103 matches
-
că asemenea trei-patru adevărate "genii" reprezintă o temă de eternă actualitate, că sunt un memento pentru noi toți? Dacă ar dispărea - să facem o cruce împotriva Necuratului ori să batem, păgânește, în lemn! - neamul acesta, dacă s-ar șterge de pe hartă țara numită "România", totuși vor continua să existe, pentru toți "străinii" (ating, cu aceasta, șí snobismul românesc), numele și opera genialilor Enescu și Brâncuși - nu numai ale lor trebuie să ne fie scumpe, dar în primul rând ei, datorită limbajului
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
perspectiva descrisă de sondajul CURS e catastrofală. Neperformanți, debili la orice capitol înafara de cel al lădăroseniei, păguboși cu sistema și fraieri cu încăpățânare, a-i readuce, eventual, la putere pe pedeseristi ar echivala cu a ne șterge definitiv de pe harta marilor jocuri europene. De bunăvoie și nesiliți de nimeni, am confirmă cele mai defavorabile - ca să nu zic denigratoare- judecați la adresa noastră. Uniunea Europeană ar răsuflă ușurată, pentru că nimeni n-ar mai avea de ce să-i ceară socoteală pentru neadmiterea noastră, țările
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
atunci cand ne uităm chiorâș la orice occidental care, de Paști, ar face imprudenta să-și viziteze rudele (o recentă experiență turistică la granița de vest a țarii îmi confirmă ceea ce spune toată lumea: că România e o țară izolată, inexistentă pe hărțile strategice ale Europei. Dacă în anii anteriori sute și mii de mașini așteptau să intre, în preajma Pastelor, în România, astăzi vămile românești sunt cvasi-pustii. Și nu doar din cauza războiului din Iugoslavia!) Mă întreb cât se va mai putea amâna "Legea
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
mai sînt - asta e crudă realitate - editori. Mult regretatul învățat filolog Petru Creția a fost, totuși, ultimul editor care putea relua, în ediție critică, lirica lui Eminescu. După dispariția să, întristătoare în toate, nimeni, avizat, (deopotrivă filolog și cunoscător al hărții interioare a caietelor-manuscris ale marelui poet) nu-i poate lua locul. Și, deocamdată, la orizont nu se întrevede apariția unei alte, dorite, competențe. Însă, o cultură are partea ei de noroc și e de sperat că, odată, cîndva o asemenea
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
legionarii și Antonescu le făcuseră posibile în legătură cu România: țară coruptă, barbara, neguvernabilă, dispusă la orice fel de trădare. Cu astfel de imagini și "calități" intrăm sub talpă sovietică - să fie clar. Ceea ce explică, din nefericire, si cvasi-absenta noastră de pe marea hartă a luptei împotriva comunismului. Astăzi, vecinii noștri încasează dobândă pentru momentele numite Budapesta '56, Praga '68, Gdansk '70, Varșovia '81, pe când noi încă nici n-am început să plătim datoriile pentru Pitești '49-'52, Canal '50 -'89, Aiud, Gherla, Sighet
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
înseamnă că nivelul său de inteligență e într-o groaznică suferință! Minerii bătuți la Stoenesti n-au fost ciomăgiți în calitatea lor de români, ci în aceea de infractori periculoși, înarmați cu ghioage, cuțite, topoare și prevăzuți, între altele, cu hărți militare! Prin faptul că se comportă bestial de zece ani încoace, trupele paramilitare minerești nu și-au pierdut prețioasă identitate valaha, deplânsa crocodiliceste de către V. Văcaru. În schimb, au câștigat-o pe aceea de periculoși infractori! Dacă vom continua să
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
al unui limbaj ezoteric) prin cel al comunicării (tinere prezentatoare, glume, surprize vizuale, dezinvolutură, limbaj colorat de colocvialisme). Ziarele s-au angajat mai puțin în transformare, ele rezervînd de obicei meteorologiei un colț pur informativ, cu date prezentate succint (cifre, hărți, simboluri). De mai multă vreme, se manifestă totuși un caz destul de interesant din punct de vedere stilistic: strategia folosită de cotidianul "România liberă" (RL) pentru rubrică să meteorologică constă în utilizarea unui dublu limbaj - popular, colocvial și glumeț în titlu
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
pictori și sculptori, muzicieni și politicieni ai Franței sau ai lumii, precum: Balzac, Alfred de Musset, A. Daudet, Oscar Wilde, Proust, Molière și La Fontaine, G. Bizeț, Chopin, Rossini, Charpentier și alții. Cu tristețe și stupoare am constatat că pe harta de la poarta cimitirului, unde sunt indicate pozițiile monumentelor, nu figurează Enescu la litera E. Am pornit pe ălei cu dorința de a-l găsi pentru a-mi desăvârși astfel misiunea mea culturală în capitala Franței. Fără nici o indicație sau indiciu
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
la fundul cel din urmă al sacului, ca expulzam mizeria din noi aruncănd-o sub formă de deșeuri an stradă, ci că săntem, psihologic, tot așa cum eram și acum un deceniu: chirciți, suspicioși, gata de ură, dar bățoși și puși pe hartă. Recentul diferend de la Arad mai stârnește o dilemă, de rezolvarea căreia depinde maturitatea de mâine a României și, eventual, chiar platformă psihologică de integrare a țarii an comunitatea umană - deci nu instituțională - europeană. A venit, poate, timpul să separăm grâul
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
nu ieșea din redacție era Roger. Habar n-am dacă sau cînd își lua concediu. Îmi vine să cred că niciodată. N-avea timp nici să respire. Își dădea sufletul în fața uriașelor coli de machetă, pline de semne că o hartă militară. Știa, în fiecare clipă, cîți quadrati au rămas, ce trebuie tăiat, care corp de litera se potrivește, unde se pun fotografiile și cum arată culoarea. El dădea bun de calandru și tot el decidea oprirea tiparniței, cînd i se
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
suportul de referință, poezia se deschide către orizonturi largi comunicării de orice fel. Succesul cărții constă în îmbunătățirea perspectivelor asupra lumii, chiar dacă eroul rămîne singur: Cîntă-i numai, învață să-i cînți!/ Paradoxal e că noapte de zi te văd răsfoind/ Hărți Stelare cu forme de animale,/ Altfel, spui, te obsedează culoarea cerului și vezi,/ Strigi că ai văzut Ursul din Luna și că ai o mare emoție/(a se cîți atracție)/ Discutînd cu el despre inteligența Urșilor și neasteptatea lor/ Blîndețe
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
adica o istorie mincinoasă. Oare va crește brusc PIB-ul dacă vom ascunde copiilor noștri că Mihai Viteazul a fost mai întâi un condotier, un nobil siret, care înțelesese la perfecție legitățile universului feudal în care trăia? "Sidecsii" răspândiți pe harta patriei vor deveni subit eficienți dacă-i vom lega de isprăvile lui Vlad Țepeș? A atașa unor reprezentanți ai fărâmițatului sistem feudal intenții patriotice "inventate" abia în secolul al nouăsprezecelea e nu numai contraproductiv, ci și ridicol. Oricâtă imaginație aș
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
câți alți români au ajuns cu succes la destinație. Nu știm câți se pregătesc, chiar în clipa când scriu aceste rânduri, să riște totul pentru a părăsi corabia deja scufundata a unei țări ce navighează cam de multișor fără busola, hărți sau comandant. Cazul tragic al nefericiților de pe "Evangelista III" ne arată că românii mor și pe corăbii ce nu se scufundă, darmite pe cele aflate demult sub apă! În România, tragedia a intrat demult în cotidian. O clasă politică iresponsabilă
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
totuși, în cazul fiecărei individualități autentic înzestrate), ilustrarea acestor evoluții e în sine grăitoare, după cum e grăitoare și-n numele fiecărei voci distincte. E ca si cum am străbate un ținut într-o emoțională plimbare, contemplînd marea varietate a "colturilor pitorești", cu hartă în mînă. Această reflecție ne-a fost confirmată de lectură poeziei lui Daniel Corbu. "Perfect" optzecist, din punct de vedere biografic (anul sau de naștere, 1956, e cel în jurul căruia pivotează majoritatea componenților generației cu pricina) cultiva un lirism particularizat
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
șaptesprezece care leagă nimic de nimic din Câmpia Bărăganului și cu sută ucigașa Pitesti-Bucuresti (care, orice s-ar zice, nu spre Europa duce!) ne facem de râsul curcilor. Ar fi fost suficient că vreun isteț de prin politică să studieze hartă autostrăzilor continentale ca să vadă cum se face integrarea europeană. Și cehii, si ungurii și polonezii au construit extraordinare highway-uri (cel putin an Ungaria ele sunt chiar mai bune decât an unele țări vest-europene!) anca de pe vremea comunismului. Interesant e că
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
nu se sperie spectatorii. Imagini ca acelea surprinse a doua zi după marele cutremur din 1977, pe care vi le prezentăm mai jos, vor putea fi înregistrate în București dacă nu se demarează un program susținut de consolidări. Potrivit unei hărți din 1999, în centrul Capitalei sunt nu mai puțin de 120 de clădiri construite înainte de 1940 și care au un risc de prăbușire ridicat. Doar 14 au fost consolidate după 1989, iar în timpul comunismului constructorilor li s-a cerut doar
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
făcând peste 130 de victime. După dezastru s-a trecut la consolidare, însă potrivit deciziei partidului, clădirile trebuia să aibă rezistența pe care o aveau înainte de cutremur, ceea ce înseamnă că la următorul cutremur rezultatul ar fi fost același. Potrivit unei hărți din 1999, în centrul Capitalei sunt, nu mai puțin, de 120 de clădiri construite înainte de 1940 și care au un grad de prăbușire ridicat. Astăzi există 12 clădiri construite înainte de 1940, care au fost consolidate.
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
PISA nu e un dictat, ci un instrument util. Că pe americani nu-i interesează programul, e problema lor, deși procentul de neșcolarizați este dincolo de Ocean mai mare decât oriunde, dar, că pe noi nu ne preocupă absența României de pe harta OCDE și PISA, asta e chiar treaba noastră! O gafă cu urmări Se știe ce succes de vânzare a cunoscut anii trecuți romanul din secolul XVII al contesei Marie-Madeleine de Lafayette, La Princesse de Clèves, ca urmare a declarației publice
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
înfrunte (dintotdeauna și pentru totdeauna, s-ar zice) astfel de presiuni ideologice în virtutea credinței lui (naive, poate) în literatură pur și simplu. Ajung astfel la al doilea argument, de ordin, cum era de așteptat, strict estetic. Paul Cernat trasează, aici, harta literaturii de azi. Există, pe de o parte, cărțile „de critică și istorie literară, de teorie și analiză culturală, de eseu și nonficțiune politică” (în fața cărora, cum știm și din primul paragraf, criticul se simte „motivat”), iar pe de altă
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
Românii de pretutindeni sunt așteptați să intre pe pagina de Facebook a emisiunii și să voteze, să comenteze și să propună topiri noi cu tot ce preferă, admiră sau, de ce nu, cu tot ce detestă. Împreună, românii vor construi o hartă a tuturor preferințelor, îi vor felicita pe cei mai buni și le vor oferi locul cuvenit pe podium. Până la urmă, cei aflați pe un podium „de bine” pot deveni modelele noastre... Așadar, din 14 octombrie, Corina Dănilă îi provoacă pe
Corina Dănilă debutează la TVR 2 () [Corola-journal/Journalistic/24931_a_26256]
-
visare, prilejuind glose sau confesiuni, tulburătoare sau memorabile. Aș alege doar cîteva pepite. Astfel, sentimentul amoros e pus în legătură cu fenomentul cristalizării/decristalizării imaginat de Stendhal, de care Genette mărturisește că se simte mai aproape decît de Freud, cu o nouă hartă a tandrului, cu relația de afecțiune, în fragmente care ne dezvăluie un Genette de o deosebită delicatețe: „Să accepți, între altele, defazajele temporale presupune o anumită răbdare, pe care o exersez cum pot mai bine și al cărei alt nume
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
neagă poetului Ion Acsan orice valoare artistică”. De fapt, Marin Sorescu era supărat pe cronicari în general pentru că „făceau deja apologia lui Nichita Stănescu”. La începutul anului 1964, în „Gazeta literară” își face apariția o nouă rubrică, machetată după conturul hărții României. De aici înainte, o altă marotă de sorginte politică începe să facă jocurile și să polarizeze scriitorii, patriotismul. Slujbașii literari ai Partidului Apariția revistei „Gazeta literară”, ca și proclamarea ei ca fiind cea mai importantă, este un exemplu de
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Drept. Un al doilea pas constă în suplimentarea schemelor de personal, însă Cătălin Predoiu a recunoscut că acest lucru se poate face numai cu sprijinul Ministerului de Finanțe. 'Al treilea pas prealabil intrării codurilor de procedură în vigoare este reorganizarea hărții instanțelor și parchetelor. Aceasta înseamnă să concentrăm logistica și oamenii în instanțe mai mari, capabile să aplice noile instituții din codurile de procedură. Acest pas va fi extrem de dificil, pentru că 2012 va fi un an de campanie electorală și nu
Ministrul Justiţiei: Până la sfârşitul anului 2012 trebuie să intre în vigoare şi celelalte trei coduri () [Corola-journal/Journalistic/25061_a_26386]
-
avertismente sonore, cât și vizuale”. Executivul european este totodată “invitat” “să evalueze utilitatea instalării de sisteme de avertizare împotriva oboselii și impunerea obligativității acestora, dacă este cazul”. Raportul mai cere ca statele membre “să elaboreze și să actualizeze periodic o hartă a celor mai periculoase “puncte negre” din rețelele lor rutiere, care ar trebui să fie pusă la dispoziția publicului și să fie accesibilă prin intermediul sistemelor auto de navigație”. În același timp, șoferii de camioane nu vor mai putea să efectueze
103 măsuri pentru înjumătăţirea numărului de morţi din accidente rutiere () [Corola-journal/Journalistic/25117_a_26442]
-
a lui Rogulski, care traversează orașul tot într-un exercițiu autoscopic. Geografia locală joacă, de altfel, un rol important, romanul debutează cu imaginea orașului într-o primăvară „ca un ultimatum“, cu descrierea Parcului Central și a altor locuri semnificative de pe harta emoțională a personajului, care-și acordează nu o dată trăirile la exterior, fiecare punct de pe hartă provocându-l la un proces de rememorare sau inoculându-i un anume tip de emoție. În numeroasele pasaje descriptive, Clujul e văzut ca un oraș
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]