622 matches
-
și prin aceea că unele parcele sunt situate la distanțe mari care determină risipă de timp și de efort generată de deplasarea de la o parcelă la alta; o bună parte a suprafețelor parcelelor care compun o proprietate este ocupată de haturi, iar accesul este anevoios prin aceea că rețeaua de drumuri este neregulată și, în cele mai multe cazuri, circulația pe acestea este anevoioasă fiind neîntreținute; folosirea nerațională a mijloacelor mecanice și risipa de energie mecanică determinată, pe de o parte, de dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
vremea mea, care-i cu trei ani mai mic decât mine. N-a fost decât de două ori la Beiuș în târg: o dată la 1848, pe vremea lui Kosuth, ș-odată acum. țucur la zahar: miere albă dumbravnic calapăr nimaș hat harmasar ladă îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul e prăpădenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-un greier supt o grindă... Ceru-i înorat: o pânză încremenită de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara amestecată de vite: câțiva cârlani, doi mânji, câteva junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori. De pe miriști, spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
A. Hoffmann, Elixirele diavolului, București, 1970; P. J. Bulhardt, Clipe și locuri, București, 1972; L. Feuchtwanger, Balada spaniolă, București, 1973 (în colaborare cu E. Deutsch); E. Kästner, Trusă lirică de prim-ajutor, București, 1978. Repere bibliografice: Johannes Bulhardt, Ein Brückenbauer hat sein Werk vollendet. Zum Ableben des literarischen Übersetzers Iosif Cassian- Mătăsaru, „Neuer Weg”, 1981, 9946; Ov. S. Crohmălniceanu, Iosif Cassian-Mătăsaru, RL, 1981, 20; Mirodan, Dicționar, I, 296-297; Dicț. scriit. rom., I, 495-496. T.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
este aceea care Îți dezvăluie „adevărul” despre propria-ți fire. Oare nu se află „Închis el, viitorul”, În carcasa firii, a caracterului tău? Unde s-ar afla „el” altundeva, dacă, e drept, ai, posezi, un asemenea „caracter”, conform maximei nietzscheniene Hat man Charakter so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wieder kommt - „Ai caracter, ai deci o trăire-tip ce revine mereu” -, maximă pe care o inserez și o comentez adesea În scrierile mele. O maximă ce rimează cumva
Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dezvăluie „adevărul” despre propria-ți fire. Oare nu se află „Închis el, viitorul”, În carcasa firii, a caracterului tău? Unde s-ar afla „el” altundeva, dacă, e drept, ai, posezi, un asemenea „caracter”, conform maximei nietzscheniene Hat man Charakter so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wieder kommt - „Ai caracter, ai deci o trăire-tip ce revine mereu” -, maximă pe care o inserez și o comentez adesea În scrierile mele. O maximă ce rimează cumva cu acel Gnothe seauton
Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să ne Înțelegem nu atât existența, cât marile posibilități conținute Într’ânsa. Și acest „fenomen al simetriei morale” eu am să-l așez alături de o altă frază, tot a lui Nietzsche, În care ideea de repetiție este subliniată cu putere: Hat man Charakter so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wieder kommt („Ai caracter, ai deci și o trăire-tip ce revine mereu”. Bineînțeles, simetria „simplă” biografică, pe care am expus-o mai sus se poate complica apoi Într-
Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
atât existența, cât marile posibilități conținute Într’ânsa. Și acest „fenomen al simetriei morale” eu am să-l așez alături de o altă frază, tot a lui Nietzsche, În care ideea de repetiție este subliniată cu putere: Hat man Charakter so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wieder kommt („Ai caracter, ai deci și o trăire-tip ce revine mereu”. Bineînțeles, simetria „simplă” biografică, pe care am expus-o mai sus se poate complica apoi Într-o existență, linear, dar
Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să lucrez cu și mai mult spor, cu și mai multă râvnă. După aceasta, am luat hârlețul tatei cu un adaus ce-l făcea să meargă și mai adânc decât era normal și am început să răstorn pământul, desfundând toate haturile destul de largi și apoi am trecut la desfundat poienile de prin vie, adică locurile unde lipseau câte 2-3 butuci. Cu încrâncenarea ce mă caracteriza, căutam să mă îndârjesc și împotriva soartei care-mi era nefavorabilă! Așa am muncit de dimineață
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dacă știi să-l înfrunți cum se cuvine. Am avut și momente de desperare, dar atunci m-am mobilizat și mai mult și am ieșit la liman. Din desperare și îndârjirea de a lupta cu viața am defrișat și desțelenit haturile și poienile din via noastră, atunci când am văzut că drumul spre carte îmi putea fi interzis. Noroc de regretatul meu profesor și director Paul Constantinescu, acel care se oferea să mă adopte ca nepot, dar să nu plec din școală
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în București din anul 1929. Din satul Lunca au fost judecați și condamnați la diferite pedepse pentru crime și tâlhării la drumul mare: Toader Bădăluță, Gheorghe Sorea, Gheorghe Marici, Alistir Roman Pușcuță, Ifteni Ignătescu, Ion Bârgăuanu. Pentru neînțelegeri, tăieri de haturi și bătăi amintescă Ignăteștii, Foșlenii și Mariceștii. Legăturile cu rudele din Bucovina - de la Luncă, înainte de 1916, plecau și treceau noaptea frontiera Gheorghe Sîdur Teleagă și Toader Gv. Bădăluță. Din Bucovina venea Milian Sîdur Teleagă din Părhăuți. Mai venea Vasile Bădălu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vom avea acolo prezența plantelor, care negentropizează ogorașul. Dar nu numai atât. Dacă mai și Îngrijim acel ogoraș, dăm de un alt exemplu de act negentropic. Anume, atunci când alegem de pe el pietrele ori alte corpuri străine și le aruncăm peste hat, nici măcar nu bănuim că instituim În acel ogoraș ordinea, negentropia, mărind Însă entropia, dezordinea, În afara hatului. Exact ceea ce fac toate organismele, aruncând În afara lor deșeurile. Dar, dacă ajungem la Înțelegere cu vecinul, care face același lucru cu ogorașul lui, și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acel ogoraș, dăm de un alt exemplu de act negentropic. Anume, atunci când alegem de pe el pietrele ori alte corpuri străine și le aruncăm peste hat, nici măcar nu bănuim că instituim În acel ogoraș ordinea, negentropia, mărind Însă entropia, dezordinea, În afara hatului. Exact ceea ce fac toate organismele, aruncând În afara lor deșeurile. Dar, dacă ajungem la Înțelegere cu vecinul, care face același lucru cu ogorașul lui, și nu mai producem deșeuri sau le reciclăm? Natura, În ansamblul său, va fi fericită. Revenind la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și cerul era foarte senin. Ne-am pus amândoi pe treabă. Am întors brazdele de otavă cu greblele și când am ajuns cam pe la jumătatea ogorului, tata a sugerat să luăm o pauză. Atâta am așteptat. Ne-am așezat pe hat și am început să vorbim câte și mai câte, de-ale noastre. Pârâul Rusului fiind la capătul din jos al ogoarelor, avea apa limpede și-un debit mare, gata să dea peste maluri. Ce-i veni tatei în gând, dezbrăcă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în apă și rămânând pe iarbă, am primit o sarcină importantă: Adună câteva vreascuri, frunze și fân uscat, ca să putem frige racii și peștii ce-i voi prinde! m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am minunat. În iarbă foșneau câțiva raci cu cleștele larg deschise și niște pești de mărimea unei palme. M-am minunat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
porumb opărite). Sânzâienele (Drăgaica) se sărbătoreau în ziua de 24 iunie de Sf. Ioan, când noi, copii fiind, mergeam cu toată familia, la mănăstirea la de Suceava. Mama ne spunea, mie și Oltei, cu o zi înainte să culegem de pe haturi flori de sâmzâiene și să facem amândouă câte o coroniță frumoasă, fără să fim văzute de cineva. A doua zi, înainte de a răsări soarele trebuia să le aflăm, pe colțul casei spre răsărit, unde le am așezat cu grijă de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aducă să mănânce. A tras palcul și nu-și putea explica, de ce este mai greu. Când să-l pună la cai, mi-a zărit capul și nu-și credea ochilor. M-a luat în brațe și m-a așezat pe hat. Ce-au mai râs femeile! Mama nu și-a dat arama pe față, ci mi-a zis doar: Lasă, vom vorbi noi acasă! Te vei întoarce cu căruța, îndată ce termină caii de mâncat! Cu ochii în pământ, m-am lipit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aici, om bun, că și un „săponar” bătrân, împreună cu cei doi feciori ai săi, au dat mănăstirii „Sfetii Ioan de Gios” o livadă tânără. „Si-n capul livezii este vie pusă tânără...cari livadă și vie este tot într-un hat cu alt pomet și vii a mănăstirii, la Vacota.” Stii pentru ce a dat bătrânul via și livada? Pentru că la „Sfeti Ioan de Gios” bătrânul a fost călugărit. - Din zapisul lui Matei Ghica voievod de la 20 martie 1755 (7263) am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pentru Costache, după ce cel mare, Mihai a plecat la armată, mâna dreaptă a lui taică-su; deși tineri, erau pătrunși de răspunderile ce le reveneau în gospodărie Cele două femei se îndreptară către casă, iar Costache se trezi chemat lângă hat de vecinul Vasile Arghir, care, deși venise mai târziu la cules, având mai puțini struguri negri, terminase culesul. Costache lăsă pe seama lui Gheorghiță continuarea lucrului și veni lângă vecinul său, care după ce îi dădu binețe, zise: − Vecine, ai venit înaintea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la 4 septembrie, consulul austriac Fleischhakl semnala și el evenimentul: schimbarea vestimentară a boierilor Valahiei trecuse de rândul celor tineri („ja selbst einige alte Bojaren vom ersten Rang thun das nämliche, und namentlich der Spathar und Gross Wornik Gregor Philipesko hat sich Bart und Schnurrbart rasieren lassen und erscheint in europäischen Kleidern im Divan“). Știrea ajunge astfel foarte repede la Viena, pe biroul cancelarului Metternich, care dispunea, în privința informatorilor, de rețeaua cea mai bună din lume. Europa, nu mai încape vorbă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pus Biserica Catolică într-o situație fără ieșire: "Die marginale Position der katholischen Kirche innerhalb der tschechischen Gesellschaft ist nicht davon primär abhängig, wie sich die Kirche bei dieser oder jener Frage in Laufe im Laufe der neunziger Jahre verhalten hat, aber sie ist rahmenmässig von dieser ihrer historisch-kulturellen Position geprägt" (P. Fiala, "Die katholischen Kirche und die tschechische Gesellschaft im postkommunistischen Transformationsprozess", Gesprächsbeitrag für das Absclusssymposition des Forschungsprojekts "Die Kirchen in den postkommunistischen Transformationsprozessen" Universität Osnabrück, 26 octombrie 2000, p.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
un gard dintre terenul sau si cel al lui S. gh. si a batut un numar de 3 țevi de fier in pământ si a legat de acesta sârma ghimpată. Afland de litigiu a mers si s-a uitat la hat si a vazut ca tevile batute in pamant de el nu erau mutate iar gardul construit de intimat este pe aliniamentul său. De asemenea martorii au relatat ca acest gard se afla pe vechiul amplasament, punct d ereper fiind in
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
o afirme unii, mai ales tineri?! Nu știu!...Ă Da, acestea au fost și, se pare, încă sunt „cheia sau cheile romantice” ale firii mele, ale acelui „caracter care, în definiție nietzscheniană, înseamnă „o trăire tipică ce revine mereu”. 3 „Hat man Charakter, so hat man auch sein typisches Erlebnis, das immer wieder kommt.” - „Ai caracter, ai deci și o trăire-tip ce revine mereu”. O frază care m-a urmărit decenii, mult înainte de a o fi pus ca motto la
Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ales tineri?! Nu știu!...Ă Da, acestea au fost și, se pare, încă sunt „cheia sau cheile romantice” ale firii mele, ale acelui „caracter care, în definiție nietzscheniană, înseamnă „o trăire tipică ce revine mereu”. 3 „Hat man Charakter, so hat man auch sein typisches Erlebnis, das immer wieder kommt.” - „Ai caracter, ai deci și o trăire-tip ce revine mereu”. O frază care m-a urmărit decenii, mult înainte de a o fi pus ca motto la partea a doua, centrală
Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
răsturnat. Să-l așeze stivă, nu se dă-ndemnat. De unde să-nceapă nu știe nici-cum. Trei ore-ncheiate a tot cujetat, Tabacherea toată și-o făcut-o scrum Tot trăgând cu ciudă fum după alt fum. Boii de trei ore rumegă pe hat. De din sus, ia vine Gheorghieș, vecinu’ Care n deal la crâșmă își făcuse plinu’. Privind cu ochi tulburi, cu obrazul supt: - «Tulai tu Ioane, răsturnat-ai caru’ Știe tată-tu? Mânce-te amaru’ ?» - «Bag sama că știe. Doară-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]