1,047 matches
-
Balș, Sturza, Catargiu, Boylan, Ghica, Bașotă, Lazu și alții. Cercetătorul Gh. Bezviconi citează iluștri cărturari, demnitari și hatmani ca Ion Potcoavă urmat în Ucraina de numeroși asociați, Domnița Ruxandra soția lui Timuș, fiul lui Bogdan Hmelnițchi, domnitorul Gh. Duca ajuns hatman al Ucrainei, numeroși boieri deveniți nobili ucraineni, Dumitrașcu, Apostol, Armașevschi, Brazuli. Dimitrie Cantermir ajunge în Rusia cu mii de oșteni și boieri precum Rugină, Buhuș, Bantăș, Banar, Nacu, Nour, Merescu, Dicescu, Racoviță, Sturza, Codreanu. Un însemnat val de pribegi spre
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
emerit, Ilie Mecinicov, descendent al spătarului Milescu, laureat al premiului Nabel în 1908, fratele său Leon Mecinicov geograf și sociolog, Nicolae Bantaș, cercetător al istoriei diplomației, fratele său Dimitrie Bantaș, guvernator de Tobolsk și Vilna, senatorul Ioan Muraviov Apostol, nepotul hatmanului Dănilă Apostol. Se crede că au avut înrudire românească, scriitorii Gogol, Dumitrașcu, Nicolaie Scerbani, Negrescul din Herson, Chiriacov din Odesa, ș.a. Dintre românce amintim surorile lui Antioh Cantemir - Maria Cantemir și prințesa Smaranda Golițin, contesa Roxandra Edling născută Sturdza, Alexandrina
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a Moldovei nu a generat sentimente revanșande cu toate că dincolo de Nistru și Bug se aflau importante comunități românești. Nu numai satele dar și orașe ca Oceacov, Odesa, Tiraspol, Balta au fost zidite pe proprietăți moldovenești cu mână de lucru autohtonă. Domnitori, hatmani, fețe bisericești, oameni de știință moldoveni au avut o contribuție însemnată în progresul cultural al ucrainenilor. Chiar în primul an al încheierii Tratatului au apărut volume întregi cu articole exprimând opinii, obiecții, scrisori deschise, au avut loc întruniri și reuniuni
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a unei bogate creații în care s-a străduit să valorifice frumusețile muzicii populare inspirându-se totodată, în lucrările scenice, din trecutul istoric și legendar al poporului român. A scris operete și opere comice, printre care figurează: “Olteanca”, “Fata răzeșului”, “Hatmanul Baltag”, “Beizadea Epaminonda”, “Dorman sau Romanii și Dacii” și “Petru Rareș”. A mai compus numeroase piese pentru pian și voce, lucrări pentru vioară, printre care un concert dedicat lui George Enescu, al cărui prim profesor a fost. Ioan Ivanovici 1845
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
mari pagube s-au înregistrat la grâul semănat în terenuri acide, cu textură luto-argiloasă și în condiții de depășire a desimii optime a plantelor la unitatea de suprafață. Ingrășarea neechilibrată cu azot sensibilizează plantele la atac (Ana Hulea și M. Hatman, 1975). Prevenire și combatere. Respectarea măsurilor agrotehnice ca: semănatul la epoca optimă, fertilizările echilibrate, evitarea terenurilor acide, rotații de 4-5 ani fără cereale păioase, asigură o limitare a pagubelor produse de această ciupercă. În condiții deosebit de favorabile ciupercii, când se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu spori în primăvară sunt mai puține, în cazul când pe frunzele de prun căzute în timpul iernii, se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care distruge filamentele ciupercii. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul frunzelor atacate de Polystigma rubrum, cât și în interiorul fructificațiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea sporilor. Ciuperca mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
temperatura solului depășește 7-10șC, iar sporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20șC. În toți anii de observații, sporii s-au maturat după 25 aprilie, iar eliminarea masivă a lor, a fost între 1-18 mai (C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961). Prevenire și combatere. Se va distruge sursa de infecție prin strângerea și arderea frunzelor sau prin îngroparea acestora sub brazdă. Măsurile de combatere chimică ce se aplică împotriva bacteriozei sunt bune și împotriva antracnozei, dar se pot aplica numai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească ș.a. Atacul pe frunze și lăstari se întâlnește rar și nu prezintă importanță deosebită. Transmitere-răspândire. Din cercetările efectuate de C. Sandu-Ville, Al. Lazăr și M. Hatman (1960, 1962), rezultă că ciuperca se dezvoltă cu ușurință pe bobițele ce au o concentrație în zahăr cuprinsă între 14-22 %; peste acest procent ciuperca nu mai formează miceliu și spori, sucul zaharat comportându-se ca o soluție inhibitoare. Temperatura optimă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
străinătate care au trădat sau asupra cărora existau suspiciuni că nu sunt loiali U.R.S.S. Printre victimele CEKA/ G.P.U. în afara granițelor U.R.S.S. s-au numărat generalul Viktor Pokrowski (1922, Sofia), generalul bulgar Kosta Georgiev (14 aprilie 1924, Sofia), hatmanul Symon Petliura (26 mai 1925, Paris), generalul Piotr Vranghel (25 aprilie 1928, Bruxelles) și, nu în ultimul rând, dinamitarea Catedralei din Sofia, la 16 aprilie 1925, în care au murit 200 de persoane (cei mai mulți fiind ofițeri), alte 600 fiind rănite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și foarte modestă”, a comandat Districtul Militar Siberia și a fondat Organizația „Usoaviachim”; comandant de corp de armată Feldman, comunist din 1914, a organizat revoluția în Siberia, a condus flota militară din Extremul Orient și a înfrânt trupele conduse de hatmanul Mahno; comandant de corp de armată Primakov, șeful Direcției Pregătirii de Război din Statul Major General; comandant de corp de armată Putna, fost atașat militar al U.R.S.S. în Marea Britanie. În timpul procesului Piatakov-Radek din februarie 1937, supranumit și al Centrului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Suediei a fost menținerea în formă a armatei. În anul 1708, după invadarea Poloniei, Suedia a atacat Rusia. Carol al XII-lea, regele suedez, în fruntea unei armate de 16.000 de soldați, a sperat în obținerea sprijinului Ucrainei a hatmanului Mazeppa împotriva Rusiei. Bătălia de la Poltava, de la 28 iunie 1709, a avut loc după ce regele suedez s-a îndreptat spre capitala Ucrainei, Kiev. Trupele lui Petru cel Mare au anihilat armata lui Carol al XII-lea în localitatea Perevolochna; cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Finlandei și fortăreața Viborg, Suedia devenind, astfel o putere de rangul doi. În campania din Rusia din 1709 a regelui Carol al XII-lea al Suediei, numeroși oșteni din armata sa proveneau din rândul moldovenilor transnistreni ai Cacovului, mobilizați de hatmanul Ivan Mazeppa, trecut de partea suveranului suedez împotriva țarului Petru I81. Voltaire, în istoria sa consacrată lui Carol al XII-lea, a evocat curajul moldovenilor și transnistrenilor în bătăliile de la Perevolochna și Poltava. Aceștia erau peste 10.000 la număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
voievod. Facem știre tuturor...cum noi...ne-am milostivit și am dat și am miluit sfânta mănăstire a noastră ce se cheamă a Balicăi, ce este la Galata, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim cu un sat ce se cheamă Hiaciul (Heciu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ce este la Galata, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim cu un sat ce se cheamă Hiaciul (Heciu), în ținutul Sorocii.” - Să-ți lămuresc cine-i acest „vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul ce bătrân.” Acesta este Isac Balica, despre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Galata, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim cu un sat ce se cheamă Hiaciul (Heciu), în ținutul Sorocii.” - Să-ți lămuresc cine-i acest „vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul ce bătrân.” Acesta este Isac Balica, despre care vorbește Grigorie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim cu un sat ce se cheamă Hiaciul (Heciu), în ținutul Sorocii.” - Să-ți lămuresc cine-i acest „vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul ce bătrân.” Acesta este Isac Balica, despre care vorbește Grigorie Ghica voievod la 1 mai 1738 (7246), când a pus mănăstirea Sfânta Vineri sub ascultarea mănăstirii Frumoasa: „Asemine dar și domnie me, luând aminte și prevind între
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim cu un sat ce se cheamă Hiaciul (Heciu), în ținutul Sorocii.” - Să-ți lămuresc cine-i acest „vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul ce bătrân.” Acesta este Isac Balica, despre care vorbește Grigorie Ghica voievod la 1 mai 1738 (7246), când a pus mănăstirea Sfânta Vineri sub ascultarea mănăstirii Frumoasa: „Asemine dar și domnie me, luând aminte și prevind între ochii noștri răsipire
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ascultarea mănăstirii Frumoasa: „Asemine dar și domnie me, luând aminte și prevind între ochii noștri răsipire și pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de Gios,...care di-nceput au fost zidită de Isac Balica hatmanul.” Vezi, dragule? Grigorie Ghica voievod îl consideră ctitor pe Isac Balica și nu pe Melentie, deși Gavril Movilă voievod îl trece pe Isac doar printre cei care au pus umărul la terminarea micii bisericuțe Galata de Gios. - Cum văd eu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iazuri și cu mori pe Bahlui în ținutul Hârlăului.” Un alt sat „ anume Borcești, pe apa Ciorna, cu loc de moară și cu case în ținutul Sorocăi...Acel sat au dat și au miluit Gheorghe Moghila mitropolit și Melentie Balica hatman...” - Dacă luăm seama bine la întinderea hotarului locului din jurul mănăstirii Frumoasa, apoi călugării aveau ce păzi. „De gios până la fântână pe capătul grădinilor a lui Necoară, și de acolo în sus la Drumul Mare al Scântei în dreptul pârâului Gălății și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
postelnic.” Fiecare pretindea că satul Coiceni de pe Prut, ținutul Iași, îi aparține. De fapt, toată încurcătura pornea de la greșeala voievodului Vasile Lupu, care a dat acest sat mănăstirii Trei Sfetite. Acest sat însă „au fost moșie a lui Isacu Balica hatmanul, ctitorul și ziditoriul cel dintâiu aceștii mănăstiri” (Frumoasa). Si însuși vodă spune că: „Stându cu toții la divan și luîndu-le domniia mea sama cu amănuntul pe direse ce au arătatu...s-a dovedit că satul acesta Coicenii este dreptu al sfintii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Gavril)...” Pe săteni i-a făcut poslușnici ai mănăstirii și i-a scutit de unele dări. - Mărite Spirit, te rog să-mi dai voie să-ți reamintesc faptul că Grigorie Ghica vodă încurcă puțin lucrurile când spune că Isac Balica hatmanul ar fi „ctitorul și ziditoriul cel dintâi acestii mănăstiri” (Frumoasa). E drept că el este printre cei care, împreună cu Movileștii, au terminat de zidit prima biserică, cea pornită de Melentie Balica. - Apoi Grigorie Ghica vodă mai spune că „rămâind această
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Agapie, egumenul de Aron Vodă, pentru șesă țigani ce-am avut de împărțală cu svințiia sa anume...ficiorii lui Cucocoț țiganul mănăstirii lui Aron Vodă, ce-s făcuți dipreună cu Măricuța, țiganca noastră, precum am avut giudecată înaintea cinstitului dumisali hatmanului Costachi.” Domnul și slujbașii săi nu prea aveau răgaz cu judecarea pricinilor dintre mănăstiri. Cuvioșiile lor găseau mereu pricini de gâlceavă; între ei sau cu vecinii. - Nu mai departe la 15 iunie 1631(7139) Moise Moghila voievod a judecat neînțelegerea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
motivează gestul spunând că: „igumenul și tot soborul de la...Hlincea, ni s-au plâns...cum că dresele ce le-a avut...de la alți domni înaintași nouă, pe a sale...ocine și miluiri, s-au pierdut...în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci Zaporojeni...asupra lui Stefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun...și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împerejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
neconcordanțe în afirmațiile acelor timpuri - fie și ale voievozilor. - Să mergem totuși mai departe și să spunem că nu numai voievodul ctitor a făcut danii - și ce danii - către mănăstirea Barnoschi, ci și unii boieri. De-o pildă,Gheorghe Coci, hatman și pârcălab de Suceava, dăruiește mănăstirii Barnovschi din Iași două fălci de vie în Valea Urșulei. Apoi banul Savin spune la 25 aug. 1709 (7217): „Adică eu, Savin banul, feciorul lui Dumitrașco păharnicul, scriu și mărturisesc cu acest adevărat zapis
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ciprian ș.a. Mișcarea sportivă din liceu era în acei ani, 1950 - 1952, foarte intensă, datorită profesorului V. Botocan și alții dar și talentelor elevilor. Liceul avea o echipă de fotbal de neegalat în zonă, care a jucat și cu echipa Hatman Luca Arbore terminând la egalitate. Cel mai mult se practicau atunci întrecerile între echipele de volei, unde reprezentativă liceului, care era practic a clasei noastre, a câștigat toate fazele pe raion, regiune, zona, ajungând în finală pe țară. Din renumită
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]