709 matches
-
pe aceasta. Holmes face o reconstituire a sinuciderii cu revolverul lui Watson, iar pistolul produce în cădere o ciobitură pe parapetul podului, asemănătoarea cu ciobitura observată inițial de detectiv. Revolverul cu care s-a sinucis doamna Gibson este găsit în heleșteu, alături de pistolul doctorului Watson. Povestirea este remarcabilă și pentru faptul că face trimitere la un cufăr păstrat în seifurile băncii Cox and Co. din Charing Cross, în care dr. Watson își păstra notițele referitoare la cazurile cercetate de Holmes, printre
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
Românești. După ce și-a consolidat domnia, Radu Șerban a preferat Târgoviștea ca cetate de scaun (pentru a fi mai ferit de o eventuală invazie turcească), dar nu a neglijat nici Bucureștiul, unde a construit podul Șerban Vodă și a amenajat heleșteul Șerban Vodă, aflat astăzi în Parcul Carol I. Fapt remarcabil pentru acea epocă, voievodul a căutat să sprijine dezvoltarea economică a țării prin luarea unor măsuri pentru stingerea datoriilor dintre particulari și a despăgubirilor pentru „prădăciuni și furturi și jafuri
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
Vodă (1616-1619, 1623-1626) a dat un hrisov domnesc prin care "„vornicului Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche i se reconfirmă posesia moșiei Ceplenița, toate satele din țara Moldovei și anume: 52 sate întregi, 45 părți de sate, 17 moșii, 6 heleștee, un loc de vânat, o prisacă, 45 fălci de vie în cele 19 județe ale Moldovei de pe atunci și satul Ceplenița, satul Buhalnița ce este mai sus de hotarul ceplenițenilor, cu vad și moară în râul Bahlui ce este în
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
zidit în satul Mânăstioara (Siret) o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie. Această a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul a înzestrat biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri, sătul Tărășeni cu iaz și moară, 3 fălci de vie și a patra parte din satul Drăgușeni (astăzi înglobat în Mânăstioara). Domnitorul Mihai Racoviță
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
cerc și o lojă. În mijloc se află un lac cu o insulă de formă pătrată, pe care stă pavilionul. O construcție asemănătoare se poate încă vedea astăzi la grădinile din Castelul Schwetzingen. În centrul văii Karlslust se află trei heleșteie ("Weiher") „Schwanenweiher”. Heleșteul cel mai de sus este bazinul de disipație al cascadei mari. De la el se racordează alte două heleșteie. Singura clădire din construcția palatului, care se mai poate vedea astăzi, este „Baumagazin”. De-a lungul timpului a fost
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
lojă. În mijloc se află un lac cu o insulă de formă pătrată, pe care stă pavilionul. O construcție asemănătoare se poate încă vedea astăzi la grădinile din Castelul Schwetzingen. În centrul văii Karlslust se află trei heleșteie ("Weiher") „Schwanenweiher”. Heleșteul cel mai de sus este bazinul de disipație al cascadei mari. De la el se racordează alte două heleșteie. Singura clădire din construcția palatului, care se mai poate vedea astăzi, este „Baumagazin”. De-a lungul timpului a fost întrebuințată ca fabrică
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
construcție asemănătoare se poate încă vedea astăzi la grădinile din Castelul Schwetzingen. În centrul văii Karlslust se află trei heleșteie ("Weiher") „Schwanenweiher”. Heleșteul cel mai de sus este bazinul de disipație al cascadei mari. De la el se racordează alte două heleșteie. Singura clădire din construcția palatului, care se mai poate vedea astăzi, este „Baumagazin”. De-a lungul timpului a fost întrebuințată ca fabrică de bere și casa forestieră, ca în final să fie cumpărată de Karlsberg Brauerei, renovată și în final
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
are un areal natural, format din două părți: ponto-azovo-caspic și Orientul Îndepărtat. El a fost introdus în apele din America de Nord, Australia, Africa și Eurasia în afara arealului lui natural, și se crește artificial; s-au selecționat rase care se cresc în heleșteie și iazuri. Numele de "Cyprinus" provine greaca "Kyprinos" = crap; acest nume se trage dela "Kypris", un alt nume dat zeiței Afrodita, și apoi crapului, din cauza fertilității lui mari. Peștii din genul "Cyprinus" au corpul destul de îndesat, mai mult sau mai
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
timpuri trebuie legate și Palatul Cantacuzinilor de la Filipeștii de Târg, construit de postelnicul Constantin Cantacuzino între 1633-1653, Palatul de la Florești și Palatul lui Până Filipescu de pe “drumul domnișorului” - pe care “fugeau domnișorii și boierii țării în timpul năvălirilor dușmane” -, parcul și heleșteul, despre care Grigore Zagoritz scria că “la Mărginenii Pîrliti au stat în picioare până acum câteva decenii cele mai luxoase palate vechi și cea mai de artă dintre bisericile întregii regiuni”. Satul Mărginenii de Sus rămâne pe partea dreaptă a
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La începutul lui 1887, comuna purta numele de "Cazaci", făcea parte din plasa Dealul-Dâmbovița și era compusă din satele Movila, Nucet, Olari, Cazaci, Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Mircea Vodă și Heleșteul Domnesc, cu o populație totală de 2572 de locuitori. În acel an, satul Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci funcționau două școli mixte (una la Nucet și una la Cazaci
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
a înrăutățit considerabil după 1918 când a fost nevoit să cedeze statului terenurile în scopul înfăptuirii reformei agrare. O statistică din 1914 arată că proprietățile sale cuprindeau 64.000 ha teren arabil, 23.000 hectare pădure, stațiunea Slănic Moldova, podgorii, heleștee, case, averi din care a putut construi și întreține spitale și schituri de pe tot cuprinsul Moldovei. Veniturile totale anuale se ridicau la 3,5 milioane lei, din care se întrețineau 840 paturi, se plăteau lefuri la 1400 salariati, pensiile la
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
și pești mici. Somn pitic negru a fost semnalat pentru prima oară în România în 1997 de pescarii sportivi din Valea Ierului. Ulterior, s-a constatat prezența acestei specii și în râul Barcău. Somnul pitic negru a fost importat în heleșteiele din Ungaria în anul 1980 din Italia, apoi în 1997 a fost semnalat apariția speciei în partea ungară a Crișului. Probabil de aici specia s-a răspândit pe cale naturală și în apele din România . Ca atare este probabilă prezența speciei
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
până la 10 m și în locurile strategice au fost construite șase turnuri: Turnul de Pază ("Wächterturm"), Turnul Porții ("Torturm"), Turnul Preotului ("Pfarrerturm"), Turnul Voievodal ("Fürstenturm"), Turnul Muniției / Pulberăriei ("Pulverturm") și Turnul Școlii ("Schulturm"). În incinta cetății se mai găseau un heleșteu și o fântână adâncă de 50 m, despre care legenda spune că ar avea legături printr-un tunel subteran cu biserica fortificată. Zidul de incintă a fost întărit inițial (sec. XV-XVI) cu trei turnuri: turnul de poartă, turnul școlii pe
Cetatea Țărănească din Saschiz () [Corola-website/Science/332854_a_334183]
-
au format unul din cele mai puternice sisteme de apărare din Transilvania medievală poate sugera amploarea eforturilor materiale și umane investite în afirmarea și păstrarea libertății și autonomiei urbane. Zona vulnerabilă a cetății care nu era dublată de mlaștini și heleștee era practic zona dintre cele două porți din partea de vest a orașului unde însă existau un sistem de două rânduri de canale cu apă care îngreuna un acces frontal spre zidurile fortificației. Apărarea orașului cădea în sarcina cetățenilor, porțile având
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
ce ni s-au păstrat rezultă că acesta a avut serioase preocupări gospodărești. In 1788 fiul său Ienache scria că își aduce aminte „"din auzire de la părinț"i“ că în vremea cînd aceștia au stat la Tisăuți "„ave ezitu un heleșteu din sus de hăleșteul Parțăcul"“. Drumul care face legătura dintre Suceava și Ipotești (și care continuă spre Bosanci, Liteni și mai departe) a fost atestat documentar pentru prima dată în vremea lui Ștefan cel Mare, în anul 1456, sub numele
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
de cca 400.000 metri cubi, 16 km de diguri, înalte de 2 m, și-a mai diminuat suprafața (200 ha) și functionează din 1968 ca amenajare piscicolă. Suprafața lacului la nivel normal de retenție este de 656 ha, conținând heleștee și pepiniere pentru creșterea și înmulțirea peștilor în cadrul S.C. Piscicola Călărași. Teritoriul municipiului este situat pe o mare unitate structurală cunoscută în literatura de specialitate sub numele de „platforma moesică”. Acesteia îi corespunde din punct de vedere morfologic Câmpia Română
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
ce avea 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 157 de gospodării, 13 văduve, 29 de burlaci (în total 194 de bărbați). Krupenski deținea 550 de fălci de fâneață, 500 de fălci de pământ arabil, 350 de fălci de imaș, 1 heleșteu, 1 moară, 3 livezi. Ralli avea 750 de fălci de fâneață și 300 de fălci de pământ arabil. Teritorial satul aparținea Ocolului de Mijloc, Ținutul Hotin. Ulterior Corjeuții devin proprietatea generalului I. Nicoriță. Se presupune că în acea perioadă s-
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
identificată o așezare, unde s-au găsit fragmente de oală cu pereții groși, din pasta cărămizie, lucrate la roată ; - din extremitatea de NV a perimetrului locuibil al satului a fost recuperata o monedă imperiala romană, emisă de Traian ; - în punctul ‘‘Heleșteu’’ a fost identificat un cimitir medieval ; - la ‘‘Satul Vechi’’ s-au găsit : fragmente ceramice, străchini smălțuite cu verde și castaniu ; - în locul numit ‘‘Măgura’’ s-au descoperit : farfurie adâncă, castron cu margine înaltă, vase cu corpul bombat, cu profilul în ‘‘s
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri, în care se practică pescuitul; ... f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice; ... g) limita apelor teritoriale și zona economică exclusivă a Mării Negre; ... 2. Bazine piscicole amenajate: a) heleșteele ; ... b) iazurile cu zonele lor inundabile; ... c) păstrăvăriile; ... d) vivierele flotabile; ... e) stațiile de reproducere artificială; ... f) instalațiile pentru creșterea superintensivă; ... g) lacurile de acumulare în care se practică acvacultura." ... 4. Articolul 4 va avea următorul cuprins: "Art. 4. - În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159175_a_160504]
-
și tehnici având ca scop reproducerea și/sau creșterea peștilor și a altor viețuitoare acvatice; ... b) administrator - persoană juridică de interes public, căreia statul îi încredințează administrarea fondului piscicol natural; ... c) amenajare piscicolă - unitate de bază a acvaculturii, reprezentată de heleșteu, iaz, vivieră flotabilă, stație de reproducere artificială sau alte instalații destinate acvaculturii; ... d) ape continentale - apele situate pe teritoriul României, cu excepția apelor maritime interioare și a mării teritoriale; ... e) ape maritime românești - apele maritime în care România își exercită drepturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159175_a_160504]
-
pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
revărsa vesel-trist, curgea fără oprire din sintetizator și-acordeon, ca vremea de-afară. Geamurile picurau, pe tavan se formase condens. Podeaua băltea ușor. Până și scaunele păreau înmuiate: placajul se descojise și apa se strecurase prin adâncituri, formând iazuri și heleștee în miniatură. O culoare leneșă, păstoasă, de șuruburi ruginite. Cine știe câte bacterii și spirochete își făceau de cap pe-acolo și de câtă vreme, pândindu-te să-ți scufunzi pantalonii în microclimatul lor. Am coborât direct la „Pescărie“, tăcuți și murați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
1900 satul deține o suprafață de 835 hectare și o populație de o sută de familii (562 suflete) . Pârâul Rebricea . Satul Frenciugi este așezat pe valea Stavnicului, hidronim a cărui sens etimologic este explicat prin pârâu cu multe iazuri și heleștee pe dânsul . Cercetătorul Mircea Ciubotaru consideră hidronimul respectiv de origine slavă de est, un derivat al apelativului stav (iaz), iar <citation author="Mircea Ciubotaru">„sensul de „pârâu cu iazuri” al numelui Stavnic este un argument mult mai convingător decât ipoteza
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
întărea Mitropoliei prisaca numită Balica, “în partea de jos a târgului Iași”, și îi dăruia acesteia o sută de stupi cumpărați de la Nicolae Sârbescul și de la sora acestuia. Mai dăruia și via, care se afla între Socola și Bucium, și heleșteul de acolo cumpărate de la Slavoan. Dania era făcută pentru pomenirea “răposatei noastre soții, Evdochia, al cărei loc de odihnă este acolo”. Lunea, seara, să se facă parastas și colivă, iar marțea să se țină liturghia. La 20 septembrie 1479, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nevoile sau plăcerile sale, întrucât sunt dealuri cu vii și de asemenea, în orice loc țara este binecuvântată și foarte îmbelșugată în roade și ogoare și în toate cele folositoare traiului; este foarte bogată și în iazuri și bălți și heleșteie într-atât încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieții.” Fiind lăsată (binecuvântată) de Dumnezeu cu pământ bogat, în Moldova se produce grâu, atât cât este necesar pentru hrana zilnică, dar nu mai mult, deoarece
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]