1,180 matches
-
și imagistice prezentate, este necesară trecerea în revistă a unor repere de diagnostic diferențial: 1. Echimoză regiunea geniană și palpebrală stângă (absența înfundării osoase a malarului, a discontinuităților osoase la marginile malarului sau a semnelor de fractură pe radiografie); 2. Hematom difuz obraz stâng (relieful malar stâng nemodificat la palpare); 3. Contuzie musculară (relieful malar stâng nemodificat la palpare); 4. Fractură de apofiză coronoidă stângă (discontinuitate osoasă la palparea marginii anterioare a ramului ascendent stâng mandibular - examen intraoral; este totuși cea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
mezial de 3.8 (3.7 - 3.8); proeminența bontului osos distal (3.8) în cavitatea orală (ascensionat cca 4 - 5 mm); discontinuitatea arcadei dentoalveolare la nivelul 3.7 - 3.8, cu mobilitate osoasă anormală a mandibulei la acest nivel; hematom mucoasa planșeului oral (jumătatea stângă, distală); tulburări de masticație, deglutiție și fonație. Pe baza datelor din anamneză și examenul obiectiv, diagnosticul de probabilitate este: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Elementele clinice care susțin acest
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
prezentate, este necesară trecerea în revistă a unor repere de diagnostic diferențial: 1. Fractura de mandibulă subcondiliană stângă (exclusă clinic prin rezultatul manevrelor Lebourg și paraclinic - radiografic); 2. Fractura a ramului ascendent stâng mandibular (edem echimotic al regiunii parotideomaseterine stângi, hematom submucos la nivelul ramului ascendent stâng mandibular, aspectul radiografic); 3. Fractura de mandibulă de apofiză coronoidă stângă (punct dureros sub arcada zigomatică, discontinuitate la palparea marginii anterioare a ramului ascendent stâng mandibular și imagine radiografică caracteristică); 4. Contuzia maseterină stângă
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
ocluzofacială transversală mijlocie Le Fort II bilaterală, cu retrudarea treimii medii a etajului mijlociu al feței” (confirmat și imagistic). Evoluția cazului fără tratament poate semnala complicații imediate, secundare sau tardive. Complicații imediate: asfixie (retrudare masiv facial, corpi străini - sânge, chiaguri, hematom perifaringian, edem nazal și faringian obstructiv progresiv, căderea limbii), edem cerebral. Complicații secundare: infecții de părți moi sau bonturi osoase, infecție cavitate sinusală, extindere infecții spre lojile profunde sau endocranian. Complicații tardive: consolidare vicioasă. Evoluția cazului cu tratament: spre consolidarea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
5-7 zile postoperator; suprimarea firelor de sutură cutanate după 7-10 zile de la intervenția chirurgicală; aflarea rezultatului histopatologic definitiv al piesei operatorii. Complicații postoperatorii imediate: defect de tehnică cu sutură lambou în tensiune și dehiscența plăgii chirugicale; hemostază neîngrijită cu formare hematom sub lambou (necesită evacuare); fenomene inflamatorii la nivelul marginilor plăgii cu dehiscența plăgii. Complicații postoperatorii tardive: cicatrice cutanată hemifacies operat (în general, acest prejudiciu estetic este minim și acceptat de către pacient; „materialul” folosit pentru plastie are aceeași textură și colorație
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
pacientului că examinarea RMN cu contrast, chiar spectroscopia RMN, examinări care reprezintă standardul în diagnosticul tumorilor cerebrale, indică cu mare probabilitate o tumoră cerebrală. Medicul este avizat că uneori o imagine aproape tipică de gliom poate fi mimată de un hematom intraparenchimatos in transformare, cum foarte bine o encefalită herpetică poate avea aspecte similare cu ale unui gliom malign. De asemenea, un abces cerebral poate avea uneori aspect de tumoră chistică, la fel cum o zonă de infarct cerebral poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ore. Orice modificare a statusului neurologic va fi consemnată iar neurochirugul va fi atenționat. Ori de câte ori există o suspiciune privitoare la trezirea lentă sau la alterarea neurologică în perioada imediat postoperatorie, trebuie efectuat un examen CT-scan pentru a exclude un eventual hematom postoperator și a aprecia gradul de edem cerebral. Indiferent de cauza edemului, tratamentul este similar și este reprezentat de terapia maximală: steroizi în doză maximă de 20 mg la fiecare 4 ore, furosemid administrat regulat astfel încât să asigure o diureză
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
consecință a ablației subtotale a tumorii („gliomul rănit”); − lezarea unor structuri vasculare este o complicație mai rară dar cu consecințe dramatice. Lezarea unui vas arterial mare reprezintă o complicație cu consecințe catastrofale și imediate, putând duce chiar la pierderea pacientului; − hematoamele postoperatorii care determină deficite neurologice apar în 1-5% din pacienți. Apariția alterării neurologice sau lipsa unei evoluții favorabile anticipate obligă la efectuarea de urgență a unui examen computer-tomografic, iar dacă hematomul identificat are efect de masă, va trebui evacuat de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
catastrofale și imediate, putând duce chiar la pierderea pacientului; − hematoamele postoperatorii care determină deficite neurologice apar în 1-5% din pacienți. Apariția alterării neurologice sau lipsa unei evoluții favorabile anticipate obligă la efectuarea de urgență a unui examen computer-tomografic, iar dacă hematomul identificat are efect de masă, va trebui evacuat de urgență. COMPLICAȚIILE REGIONALE Sunt evenimente asociate cu locul intervenției chirurgicale (infecți locale, fistula L.C.R., pseudimeningocel) dar care pot avea răsunet asupra creierului (hidrocefalie, pneumocefalie) sau asupra stării generale a pacientului (meningite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
dramatic. Majoritate seriilor publicate în ultimii ani menționează o mortalitate situată între 1-2,7%. Așa cum este de așteptat, persoanele vârstnice au riscul cel mai ridicat de apariție a decesului în primele 30 de zile postoperator. Cauzele cele mai frecvente sunt hematoamele, edemul cerebral cu hernierea cerebrală și progresia tumorală. Celelalte cauze de deces sunt reprezentate de embolia pulmonară, infarctul miocardic și septicemie [13]. Pe cazuistica noastră mortalitatea operatorie se situează la valoarea de 1%. URMĂRIREA POSTOPERATORIE Dacă evoluția postoperatorie a pacientului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Materialul din care este confecționat inelul de bază și localizatorul trebuie să fie CT-scan sau RMN compatibile. Biopsia stereotactică se practică pentru obținerea unor fragmente de țesut cerebral suspectat a fi tumoral sau infectat, de asemenea se poate practica evacuarea hematoamelor intraparenchimatoase [1,4,5]. În cazul hematoamelor localizate în trunchiul cerebral poate duce la o ameliorare rapidă a stării neurologice a bolnavului [1]. Evacuarea abceselor profunde, multiple se poate face cu rezultate foarte bune [6]. Tehnica: în ziua intervenției pacientului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
bază și localizatorul trebuie să fie CT-scan sau RMN compatibile. Biopsia stereotactică se practică pentru obținerea unor fragmente de țesut cerebral suspectat a fi tumoral sau infectat, de asemenea se poate practica evacuarea hematoamelor intraparenchimatoase [1,4,5]. În cazul hematoamelor localizate în trunchiul cerebral poate duce la o ameliorare rapidă a stării neurologice a bolnavului [1]. Evacuarea abceselor profunde, multiple se poate face cu rezultate foarte bune [6]. Tehnica: în ziua intervenției pacientului i se aplică inelul bazal prin fixare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de nitrosouree și procarbazină, temosolamida concomitent cu radioterapia [22] fără a decela însă o creștere a ratei medii de supraviețuire [7,23]. Complicații. Posibilele complicații postoperatorii pot duce la agravarea tranzitorie sau permanentă a deficitelor neurologice preexistente, prin apariția unui hematom la nivelul patului tumoral, prin injurii vasculare (PICA, a.vertebrală, sinus transvers) cu dezvoltarea unor ischemii extinse în teritoriile corespunzătoare, sau lezări ale parenchimului cerebral normal funcțional. Parezele de nervi cranieni sunt variabile funcție de calea de abord aleasă; abordurile la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Elemente de diferențiere sunt: terenul diabetic greu controlabil, scăderea imunității, originea la nivelul cavității nazale sau sinusurilor paranazale. Boli parazitare intraorbitale: chistul hidatic intraorbital. Poate fi primar sau secundar. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia lentă, contextul epidemiologic, IDR Cassoni pozitivă. Hematomul intraorbital posttraumatic. Elemente de diferențiere sunt: traumatismul orbital premergător, exoftalmia . Boli de sistem cu determinare intraorbitală. Sarcoidoza. Elemente de diferențiere sunt: tendința de extensie în canalul optic și intracranian. Orbitopatia tiroidiană Graves. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia bilaterală, îngroșarea simetrică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
se bazează pe dereglarea barierei hemato-encefalice concomitent cu tulburarea dinamicii circuitelor fluidice intracraniene dar cu menținerea autoreglării circulației cerebrale [1,3]. II. HIC secundară, cu etiologia și mecanismele patogenice clare: 1. HIC parenchimatoasă apare în procesele expansive intracraniene (tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale etc.), în edemul cerebral traumatic, în ischemia cerebrală cu edem cerebral hipoxic, în intoxicații generale cu neurotoxine etc. [1,2]. 2. HIC prin tulburările dinamicii LCR-ului. Tulburările de dinamică ale LCR-ului pot fi: - tulburări ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hemoragia intracerebrală; de asemenea, infecții ca encefalita sau meningita pot duce la HIC; 347 - cauze cronice, care produc creșterea progresivă a presiunii intracraniene și decompensare tardivă a HIC; acestea includ multe din tumorile intracraniene, blocarea progresivă a circulației LCS-ului, hematomul subdural cronic, hipertensiunea intracraniană idiopatică etc. Creșterea presiunii intracraniene (PIC) induce tulburări fiziopatologice în urma cărora structurile endocraniene suferă modificări specifice și rezultă o simptomatologie și modificări paraclinice caracteristice, corelate cu afecțiunea cauzală. Hipertensiunea intracraniană este un semn al bolii cauzale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
modificările secundare de volum endocraniene (volum nou expansiv sau compresiv, edem cerebral hipoxic sau traumatic etc.) produc dereglarea mecanismelor de echilibru presional intracranian [1,8,9]. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă poate să apară în: - leziunile înlocuitoare de spațiu intracranian: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, leziuni chistice intracraniene etc., - edemul cerebral traumatic, - edemul cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, - intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. I. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
bruscă a mecanismelor de compensare presională în cazul unei leziuni intracraniene cu evoluție progresivă infraclinică. HIC acută prin leziune 351 brutală cranio-cerebrală este tipică pentru traumatismele cranio-cerebrale grave, dar se poate întâlni și în alte suferințe cerebrale instalate acut ca hematoamele intraparenchimatoase apărute pe fondul hipertensiunii arteriale sau prin ruperea unei malformații vasculare cerebrale etc. Simptomele de debut în cazul acestor afecțiuni sunt reprezentate de simptomele hipertensiunii intracraniene decompensate. 1. Hipertensiunea intracraniană acută în traumatismele cranio-cerebrale Patogenia traumatismelor cranio-cerebrale cuprinde modul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
endocraniene și rapiditatea cu care este depășit volumul endocranian limită până la care se poate asigura compensarea presională (fig. 4.267). Leziunile primare sau secundare traumatice determină creșterea presiunii intracraniene prin mărirea volumului endocranian datorită: 1. unui volum suplimentar adăugat prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu care este depășit volumul endocranian limită până la care se poate asigura compensarea presională (fig. 4.267). Leziunile primare sau secundare traumatice determină creșterea presiunii intracraniene prin mărirea volumului endocranian datorită: 1. unui volum suplimentar adăugat prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
suplimentar adăugat prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută posttraumatică o includ în forma patogenică de hipertensiune intracraniană produsă prin tulburările de dinamică ale LCR
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
creșterii presiunii intracraniene, scăderii presiunii de perfuzie cerebrală, concomitent cu tratamentul tulburărilor metabolice din parenchimul cerebral. 2. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă acută netraumatică Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut poate apare în leziunile intracraniene parenchimatoase netraumatice cu debut brusc cum sunt hematoamele intraparenchimatoase apărute pe fondul hipertensiunii arteriale sau prin ruperea unei malformații vasculare cerebrale etc. Adesea în aceste situații se combină creșterea brutală de volum a hematomului intracerebral cu blocajul 352 circulației LCR-ului prin efracția sângelui în sistemul ventricular, ceea ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
debut acut poate apare în leziunile intracraniene parenchimatoase netraumatice cu debut brusc cum sunt hematoamele intraparenchimatoase apărute pe fondul hipertensiunii arteriale sau prin ruperea unei malformații vasculare cerebrale etc. Adesea în aceste situații se combină creșterea brutală de volum a hematomului intracerebral cu blocajul 352 circulației LCR-ului prin efracția sângelui în sistemul ventricular, ceea ce determină și apariția unei hidrocefalii obstructive acute. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut poate să apară și în cazul unei leziuni intracraniene puțin simptomatică (tumoră, abces
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
concomitent sau succesiv ori se aplică numai terapia patogenică și cea simptomatică, în raport de stadiul clinic și explorările paraclinice. Precizarea tipului de hipertensiune intracraniană determină terapia care trebuie aplicată: 1. tratamentul este etiologic în: - procesele expansive intracraniene: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, chist hidatic etc. din hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă, - encefalopatia hipertensivă din hipertensiunea intracraniană vasculară, - trombozele vaselor intracraniene, venoase sau arteriale, din hipertensiunea intracraniană vasculară, - tulburările de circulație ale LCR-ului prin existența unei tumori ventriculare sau paraventriculare cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
endocranian ca prim moment în dezvoltarea hipertensiunii intracraniene cât și efectul compresiv asupra căilor de circulație ale LCR-ului și efectul edematogen asupra parenchimului nervos adiacent; - leziunile traumatice expansive, cu sau fără edem cerebral traumatic, sunt rezolvate chirurgical prin evacuarea hematoamelor traumatice, îndepărtarea dilacerării cerebrale edematogene etc.; - alte leziuni expansive intracraniene, netumorale sau netraumatice, cum sunt abcesul cerebral, empiemul dural, chistul hidatic etc. sunt rezolvate neurochirurgical de obicei prin evacuare completă. II. În cazul sindromului de HIC de etiologie toxică, cum
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]