799 matches
-
care, neștiut (PD), p. 293. 27 Și cum fusesem chemați (PD), p. 261. Dezgolirea este smerirea în Dumnezeu: "partea cea mai înaltă din insondabila sa profunzime răspunde coborârii supreme în profunzimea umilinței" (Predica 10, în Meister Eckhart, Benedictus Deus, Editura Herald, București, 2004, p. 183). Abia acum sufletul intră în imagine, dar într-o imagine care e una cu Dumnezeu, "omul umil" fiind cel al cărui "suflet pătrunde în Imagine, unde nimic nu-i este străin, unde există numai Imaginea cu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
principiu iubitor de restaurare, pasivitățile diminuante (răul, moartea) sunt transfigurate și integrate într-un plan superior. Și astfel nefasta lor "putere de descompunere și de disoluție va fi captată în folosul celui mai sublim dintre procesele Vieții" (Mediul divin, Editura Herald, București, 2007, p. 79). 82 "Îngerul cu două fețe/ își lasă picioarele pe acoperișul de țiglă.// ...Două chipuri ca două tălpi,/ învârtindu-se-n cerc și îndepărtându-se/ una de alta: două talere de aramă ce măsoară/ lumina și întunericul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
companionilor” care criticau regimul politic și Biserica. Declarate sacrilegii, campionajele nu au fost sprijinite de noii francmasoni. Era începutul despărțirii. În 1646, Elias Ashmole (1617-1692) a fost inițiat în loja masonică din Lancashire. Dar era astrolog, alchimist, fizician și, pe deasupra, heraldul armatei de la curtea lui Carol al II-lea. Pentru a nu fi descoperit, Ashmole a propus și i s-au acceptat reguli noi de întărire a hermetismului masonic. În Țările de Jos, lucrurile o luaseră chiar mai înainte. În 1670
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
competiție compania IBM, pe piată european) de computere. În 1970, GE a vandut tot companiei Honeywell. Povestea conținu), ins), de vreme ce nu mai ofer) surprize, putem s) încet)m de a o mai urm)ri (vezi Tugendhat 1971, p. 36; Internațional Herald Tribune, măi 1977). De Gaulle dorea s) evite controlul american, și s) mențin) o capabilitate francez) independent), în privința fabric)rii de computere. Cine n-ar fi f)cut-o? Alegerea concret) a fost, cu toate acestea, între o companie competitiv) sub
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
University Press Cooper, Richard N. (1968). The Economics of Interdependence. New York: McGrawHill. (ianuarie 1972). ,,Economic interdependence and foreign policy în the seventies”. World Politics, vol. 24. Crittenden, Ann (31 decembrie, 1976). ,,U.S. seen safe from supplycuts of major minerals”. Internațional Herald Tribune. Crossman, Richard (1977). The Diaries of a Cabinet Minister, vol. 3: Secretary of State for Social Services, 1968-1970. London: Hamish Hamilton și Jonathan Cape. Dahl, Robert A. (iulie 1957). ,,The concept of power”. Behavioral Science, vol. 2. De Gaulle
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Huntington (editor), Changing Patterns of Military Politics. New York: Free Press. Hymer, Stephen (mai 1970). ,,The efficiency (contradictions) of multinațional corporations”. American Economic Review, vol. 60. Imlah, A. H. (1958). Economic Elements în the Pax Britannica. Cambridge: Harvard University Press. Internațional Herald Tribune (mai 1977). ,,The outlook for France”. Internațional Monetary Fund, Bureau of Statistics (diferiți ani). Direction of Trade. New York. Isaak, Alan C. (1969). Scope and Methods of Political Science. Homewood, III.: Dorsey. Jaeger, Werner (1939). Paideia: The Ideals of Greek
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
efervescență deosebită. În aceeași perioadă colaborează la Radio Vatican, secția română. De asemenea, este prezent cu oarecare regularitate în paginile „Stindardului” münchenez. În 1959 emigrează în SUA, stabilindu-se la Philadelphia, unde înființează și conduce câțiva ani săptămânalul „The Italian-American Herald”. Concomitent colaborează la „Evening Bulletin” din Philadelphia sau la „The Catolic News” din New York. Între 1965 și 1972 funcționează ca profesor de limba și istoria civilizației franceze la Colegiul Saint Francisc of Assisi din Loretto, Pennsylvania, fiind totodată comentator de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
căci ea este însuflețită de spiritul lui Dumnezeu; fiindcă nu se poate pretinde Guvernării seculare să aibă spiritul lui Dumnezeu, precum Clerul și Biserica. Eu ziceam că dacă principele voia să aibă ca Episcopi oameni cu totul leali și liberi heralzi ai adevărului și voia în același timp să îi aleagă el însuși, ar fi trebuit să lucreze cu precauție, în ascuns, deci fără să spună cuiva că alegerea vine din partea lui, pentru că dacă mai afla cineva el ar fi putut
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în păstrare cît a ajuns să economisească"272. 135. Mai mult, preceptul dat de Cristos credincioșilor, de a întreține Clerul, nu se mărginește numai la nevoile stricte, exprimate prin "a mînca și a bea în orice casă în care intrau heralzi evanghelici", edentes et bibentes quae aud illos sînt; despre care Pavel, ținîndu-se de manierea în care se exprima Cristos, a scris corintenilor: Nu avem noi oare dreptul să mîncăm și să bem?"273. Dacă li se încredința enoriașilor întreaga spontaneitate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care-i vorbește despre adevăr poporului german. O voce bine informată, pe care o animă nu o dorință de scandal, ci un profund sentiment al responsabilităților și care vorbește pentru un cerc restrâns. Ce se va alege oare de acest herald al adevărului? Poporul german a avut încredere în spusele lui? Nu, căci strigă: "Lapidați-l! Crucificați-l!". La fel ca în trecut, poporul german rămâne orb la propriile sale greșeli, persistă în a arunca toate responsabilitățile pe spinarea adversarului și
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
ales. Într-adevăr, coridoarele erau pustii. Toți slujitorii erau pe ziduri pregătindu-se pentru luptă și urmărind cu spaimă cum se apropiau amenințător asediatorii. Între timp, oamenii lui Conrad ajunseseră sub zidurile fortăreței. Cercul ucigător se strângea din ce În ce mai mult. Un herald care Înaintase călare fluturând steagul ducal strigă: — Predați vă. Deschideți porțile, ducele Conrad făgăduiește Îndurare pentru toți cei ce nu se Împotrivesc. Deschideți porțile. Nu-i vrem decât pe răzvrătiți, pe cei doi ticăloși Eglord și Adalbrecht, vinovați de crime
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
al cuvântului sunt mai ales cele în care apar cărțile și sunt lansate în diversele spații admirabile ale orașului. Ar trebui ca în acele clipe să fie arborate drapele pentru cinstirea lor, ca și la intrarea în forum a unui herald, ursit să anunțe frumosul adaos la patrimoniul național și universal. Și spun că mi-ar plăcea să văd mai mulți elevi, studenți, tineri în general, în biblioteci. Într-o bibliotecă publică, cititorul nu e singur, așa cum e acasă, în intimitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Am răsfoit pe ici, pe colo...” (Jorge Luis Borges lui Jean d’Ormesson, cf. Secolul 20, 5-6, 1982). În corespondența lui Thomas Mann se află o scrisoare minunată prin sinceritate și haz, adresată în 1951 redactoarei paginii literare la New York Herald Tribune, în care autorul lui Doktor Faustus constată cu mirare și oarecum jenat că lumea îl crede nemaipomenit de savant deoarece cărțile lui sunt pline de atâta „cultură”. El mărturisește că pentru compoziția unor romane i-a trebuit tot savantlâcul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Agenția „Reuter” califica dictatul de la Viena ca o „nouă și uriașă înșelăciune nazistă” și arăta că cea dintâi reacție a opinie publice față de capitularea României a fost stupefacția generală pentru felul cum a fost prădată această țară. Cunoscutul cotidian „New York Herald Tribune” aprecia în acele zile: „Dictatele impuse de dictatori au avut întotdeauna soarta făuritorilor lor. Nimic nu se poate clădi pe violență, după cum nimic nu se poate clădi pe nisip, nici dictaturi, nici dictate”. Ziarul turc „Yeni Sabah”, după ce relata
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
cele mai bune sentimente. Al d-tale M.S. 15 dechembrie Asară, la Uniunea Scriitorilor recepție în onoarea oaspeților scriitori (unii care au fost la Viena) Baltazar Castro, preș. al adunării naționale a deputaților din Chile, Govind Sohai, directorul gazetei Neișil Herald (India), Mihail Sadoveanu, laureat al premiului internațional al păcii (România), Dagon Taïa (Birmania), vicepreședinte al comitetului birman pentru pace, Jose Ortis Monteiro, vicepreședinte al asociației cinematografice din Brazilia, Mauricio Birgin din Argentina, secretar general al Comitetului național al păcii, Louis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe toți subiecții unei societăți drept degenerați. Viziunea deformatoare nu îi aparținea doar lui Caragiale, perspectiva era vehiculată în distopiile de uz științific, medicale, sociologizante ale epocii începând cu Malthus și terminând cu Haeckel. Oamenii de știință se transformă în heralzi ai apocalipsei vizând deformările succesive la care corpul social este supus, devenind în urma unor mutații degenerative un corp monstruos. „Simț enorm și văz monstruos” se înscrie perspectival în parcursul epocii, din care autorul scoate doar un reflex. Revenirea la judecata
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lor - împărțirea unor invitații la diverse evenimente ale bisericii - întocmirea unor liste speciale de rugăciune - oferirea unor cadouri simbolice (ex. un abonament la Semnele Timpului) Aș încheia acest obiectiv primar citând un paragraf din revista mondială a Bisericii „Review and Herald” din 24.06.1884 : „În ziua judecății lui Dumnezeu, câți vor fi aceia care vor veni la noi și ne vor spune: „Sunt pierdut! Sunt pierdut! Iar tu nu m-ai avertizat niciodată; nu m-ai îndemnat niciodată să vin
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Anton Lupan a discutat și despre pirați, pe care, probabil, îi întâlnise în arhipelagul elen. Moș Leon, bunicul lui Pierre, fusese corsar foarte dibaci și viteaz, cu dese incursiuni dinspre Saint-Malo spre coasta Angliei, în jurul lui 1825, alături de căpitanul Philip Herald. Jefuiseră conacele celor bogați și dăruiseră din pradă nevoiașilor, asta până când fregatele regale i-au surprins, pe nepregătite. Pe Herald l-au arestat în casa amantei și l-au spânzurat pe cheiurile din Plymouth, iar pe ceilalți din echipajul său
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
fusese corsar foarte dibaci și viteaz, cu dese incursiuni dinspre Saint-Malo spre coasta Angliei, în jurul lui 1825, alături de căpitanul Philip Herald. Jefuiseră conacele celor bogați și dăruiseră din pradă nevoiașilor, asta până când fregatele regale i-au surprins, pe nepregătite. Pe Herald l-au arestat în casa amantei și l-au spânzurat pe cheiurile din Plymouth, iar pe ceilalți din echipajul său i-au pus în lanțuri, în Devenport, până când i-au reîmbarcat pe vasul Beagle, iertați și gata să ajute la
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Poate că și acuma și pentru totdeauna îi privește din ceruri, acolo unde este, și le ocrotește existența. * Nașii Vernescu ne-au chemat la Ploiești și ne-au dat aparatul lor de radio cu 2500 de lei. Era tot un “Herald” ca și cel rămas în Basarabia. Directorul școlii de la Coasta Lupii, Petrică Ciobotaru, era deranjat de prezența mea. A reușit să strecoare într-un proces verbal de inspecție, printre alte aiureli, și faptul că n-aș fi fost în stare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Viața și doctrina Papei Pius XI (1939), ce marchează și convertirea la catolicism. După august 1944 își reia mai intens activitatea, colaborând asiduu pe teme culturale și îndeosebi muzicale, dar și cu versuri originale și traduse, la „Democrația”, „The Bucharest Herald”, „Ultima oră”, „Apărarea”, „Buletinul apărării patriotice”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizont”, „Mondial Magazin”, „Victoria”, „Contemporanul” ș.a. Mai tipărește traducerile incluse în volumul Din lirica libertății și biografia George Washington de W. Wilson. Cum face parte, începând cu 1954, din „lectoratul literar-muzical
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
cinsprezece ani. Nu mai ține minte numărul celor căzuți în luptă în jurul lui. A trecut din închisorile din Israel direct la masa tratativelor, de la extrema stângă la centrul eșichierului politic. La douăzeci de ani citea Revoluție în revoluție*, acum are Herald Tribune pe biroul său și o întâlnire cu Condolezza Rice la Ierusalim, săptămâna viitoare, pentru o întrevedere cu ușile închise. Așa e viața. A elaborat și semnat cu fostul ministru israelian Beilin "acordurile de la Geneva" care, de altminteri, nu-s
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
va fi, rând pe rând, sumerian, egiptean, hindus, elen, evreu, musulman și îl va întâlni pe Hristos. O epopee cu prolog și (multe) personaje: Împăratul, Împărăteasa, Făt-Frumos nenăscut și Făt-Frumos născut în toată splendoarea lui, nebunul, poetul, filosoful, călătorul, pajul, heraldul, oglinda, corul, spiriduși, cerșetori, călugări ș.a., ba chiar și un vânzător de jurnale. O epopee cu versuri de mare frumusețe, evocând „Excelentisimul Verb”, „Apoplexii divine”, „Nebunul sex al unui faun”, „Chipul muribundului când îngerul îi spală sudoarea”, un „Dedal de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
lunar, în noiembrie și decembrie 1933 și în martie 1934 (trei numere), sub redacția lui Neagu Rădulescu și Miron Suru. Într-o notă plasată discret în ultima pagină a primului număr și intitulată În loc de cuvânt înainte, se spune: „Așa cum apare, «Herald» nu vrea să fie decât un bazar de literatură tânără la ferestrele căruia să dea «bună ziua» talentul”. Această intenție se va realiza din plin. În scurta ei perioadă de apariție, H. a reușit să atragă printre colaboratori câțiva tineri scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
traduceri și note critice în „Universul literar”. Anterior, iscălise câteva articole în ziarul „Dreptatea”. Mai colaborează la „Sinteza”, „Vitrina literară”, „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „Radical”, „Excelsior”, „Cuvântul”, „Clopotul”, „România literară” (la care e, timp de un an, cronicar literar), „Azi”, „Reporter”, „Herald”, „Progresul social”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studio”, „Lumea românească”, „Viața românească”, „Universul literar”, „Pământul românesc”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” ș.a. Relativ târziu își adună poeziile și traducerile în placheta Duh de basm (1934), distinsă de Societatea Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]