969 matches
-
administrative (amendă) dacă substanțele folosite prezintă un risc mare pentru sănătate. În Italia, penalitățile sunt aplicate în funcție de felul drogului utilizat. Posesia pentru uzul personal a fost scoasă de sub jurisdicția penală în anul 1990 și intră sub sancțiune administrativă. Pentru folosința heroinei, cocainei, LSD se dau sancțiuni administrative între 2 și 4 luni, iar pentru folosința canabisului și a altor amfetamine se dau pedepse între 1 și 3 luni. Sancțiunile ori penalitățile pot fi suspendate dacă incriminatul este dispus să suporte tratamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fie ultima soluție în vederea recuperării lor. În Luxemburg, până în aprilie 2001, consumul drogurilor de orice tip era incriminat. La această dată a fost promulgată o lege prin care drogurile sunt clasificate în două categorii: substanțe aflate sub strict control (precum heroina); canabisul (cânepa). Uzul de canabis continuă să fie văzut ca pe o activitate ilicită, dar pedepsele nu vor include închisoarea, sancțiunea fiind amenda de la 250 la 2.500 de euro. În cazul în care consumul de canabis se face în fața
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
vegetative și umorale pe care efortul aerob de durată le declanșează asupra sferei biologice, reacții care se repercutează direct și asupra proceselor psihice. Conform specialiștilor, joggingul ar provoca în organismul celor care practică constant această activitate reacții asemănătoare dependenței de heroină. Reacțiile s-ar datora nivelului ridicat de substanțe analgezice (adrenalină, dopamină), secretate de organismul joggerului. Aceasta ar fi explicația, pentru unii specialiști, pentru care împătimiții joggingului aleargă, chiar și pe 1 Lydiard, A., Gilmour, G., (2002), Jogging with Lydiard, Editura
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
CAUZE TOXICE cianoză • methemoglobinizante tegumente roșii, uscate • atropină • acid boric • cianuri • CO fotosensibilitate • tetracicline • captopril • antidepresive ciclice • furosemid • AINS 17 • fenotiazine • antihistaminice • griseofulvină • sulfonamide • warfarină echimoze • anticoagulante icter • acetaminofen • fier bromide • barbiturice • glutetimid • meprobamat • CO urme de Înțepături • medicație intravenoasă • heroină necroze cutanate • extravazarea medicației intravenoase: fenitoină, norepinefrină, agenți chemoterapeutici, săruri de potasiu sau calciu transpirații • salicilați • sevraj la sedative-hipnotice • organofosforice modificări la nivelul aparatului digestiv Tabelul 12. - Cauze toxice de modificări digestive MODIFICĂRI CAUZE TOXICE vărsături Iritație directă a mucoasei
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Drogurile sunt substanțe care afectează corpul omenesc și creează dependență. Dependența provoacă stare de confuzie, afectează starea de conștiență a oamenilor și modifică imaginea lor asupra realității. Sunt două tipuri majore de droguri: Droguri interzise (canabis, cocaina, marijuana, heroina, metadonă, amfetamină) și Droguri legale (tutun, cofeină, alcool). E mai ușor să previi decât să tratezi. Să te lași de droguri, de țigări, de cafea, de alcool e mult prea greu, ar fi mai bine dacă nu s-ar apuca
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Bucovneanu Diana, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1994]
-
alinare temporară, creează dependență și, în cele din urmă, înrăutățește situația prin agravarea suprimării secrețiilor normale de neurotransmițători vitali. De fapt, studiile recente arată că adevăratul motiv pentru care unele persoane folosesc așa-numitele „droguri recreaționale”, cum ar fi cocaina, heroina și canabisul, nu este constituit de efectele lor de intoxicare ci reprezintă, mai curând, o modalitate de contracarare a dezechilibrelor inerente sau dobândite în ceea ce privește neurotransmițătorii. O jumătate de oră de practică qi gong în fiecare dimineață și seară îi furnizează
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de droguri în portul Constanța. Au fost create echipe comune de control, formate din lucrători vamali și reprezentanți ai Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI). În 2001 au fost confiscate 25 de tone de droguri (inclusiv 41 kg de heroină). Conform statisticilor, în primele cinci luni ale anului 2002 au fost confiscate 41 de tone (inclusiv 70 de kg de heroină). Nu s-a făcut vreun progres semnificativ în domeniul cooperării în combaterea traficului cu droguri. România trebuia să urgenteze
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI). În 2001 au fost confiscate 25 de tone de droguri (inclusiv 41 kg de heroină). Conform statisticilor, în primele cinci luni ale anului 2002 au fost confiscate 41 de tone (inclusiv 70 de kg de heroină). Nu s-a făcut vreun progres semnificativ în domeniul cooperării în combaterea traficului cu droguri. România trebuia să urgenteze pregătirile pentru participarea la rețeaua europeană de informare privind drogurile și dependența de droguri a Centrului European de Monitorizare a Drogurilor
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
creația artistică, fie ea literară, plastică sau sonoră. În general, preferăm totuși să reluăm și să repetăm scenarii elaborate de specialiști ai comunicării și artelor. În cel mai rău caz, programul video sau "filmul" se metamorfozează într-o seringă cu heroină. Vom înțelege deci că reprezentarea drogurilor este un lucru special de analizat, pentru că presupune acest background cultural, această perspectivă, și nu numai aparate metodologice care să investigheze "felul în care se ține un joint". 3. Aspecte schematice și iconice 3
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o reprezentare", Vîgotski sublinia că "experiențele noastre fantasmatice se desfășoară pe o bază sensibilă reală". 97 Așa cum afirma Michael R. Booth, funcția melodramatică a femeii este o amplificare și o intensificare a funcției eroului masculin ("the melodramatic function of the heroine is an enlargement and intensification of that of the hero", în Michael R. Booth, op. cit., p. 20). 98 Vezi și o foarte provocatoare opinie călinesciană privind legătura dintre melodramă și viață, formulată într-un articol din 1934 și intitulat "Imaginația
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
op. cit., p. 20), având drept termen mediu elementul feminin: eroină-personaj negativ-salvator. Femeia este de fapt centrul emoțional ("the emotional chore") al melodramei, ei atribuindu-i-se rolul de amplificare și intensificare a funcției eroului masculin: "the melodramatic function of the heroine is an enlargement and intensification of that of the hero" (Ibidem). Lupta se dă între personajul negativ și eroul salvator, femeia fiind mereu la mijloc, între bine și rău fapt ce-i conferă complexitate, ferind-o totodată de sancțiunea morală
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
acționează la fel interferând transmisia sinaptică, nu toți indivizii răspund la fel. Influxul nervos este modificat la nivelul receptorilor sinaptici. Cocaina va întrerupe receptarea mesagerului dopaminergic sau amfetamina va stimula secreția acestuia în sinapsă, determinând astfel efecte psihotrope. Morfina și heroina acționează pe receptori asemănători intervenind în ciclul proteinei G. Endomorfinele ne-ar sugera deci participarea lor la primirea mesajelor cosmice, la acțiunea pasivă sau activă a sinapsei la rețeaua universală de receptare a mesajelor. Există deci o stimulare a capacității
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ce ne cred așa, pentru că își vor da seama că au greșit. Poate ne întrebăm de ce la noi în România încă se mai vând droguri. Părerea mea este că acei vânzători nu cunosc destul de bine pericolele acestor stupefiante (cocaină, marijuana, heroină, etc.). Aceștia pot fi considerați ca fiind niște prieteni ai drogaților. Dacă am avea ideea de a consuma droguri, ar trebui să ne consultăm mai întâi cu cineva drag, care știe sigur ce este bine și ce este rău, eventual
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Stan Georgiana, Honciuc Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1990]
-
-a de sarcină, rujeola, alte viroze, intoxicații cu chinină, cu alcool ș.a.); tulburări metabolice, endocrine; iradierea mamei cu raze X, în timpul sarcinii; diabetul mamei; toxemia gravidică; tulburări ale circulației sangvine în placentă (neoxigenrarea fetusului); medicamente: tranchilizante și droguri (morfina, cocaina, heroina, marijuana, conterganul etc.); • neonatale, consecutive condițiilor nașterii premature: leziuni anatomo-patologice datorate insuficientei oxigenări; traumatisme de natură obstetrică, având drept urmare hemoragii în urechea internă, hemoragii meningiene sau cerebro-meningiene; • postnatale ca de exemplu: meningită cerebrospinală, encefalita postvaccinală; toxice: intoxicații cu antibiotice (administrare
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și fizică. Cele mai cunoscute droguri sunt: * de origine vegetală: cocaina (extrasă din coca), marihuana (din frunze de canabis), hașișul (din inflorescențe și rășini de canabis), morfina și codeina (din mac); * proveniți din compuși chimici de sinteză, de tipul alcaloizilor (heroina); * alte substanțe neutilizate în terapeutică, de tipul halucinogenelor. Goode, E. (1999, p. 58) atenționează asupra definițiilor prea largi care pot fi aplicate la o multitudine de substanțe, băuturi sau alimente. Astfel, nu poate fi identificată o caracteristică sau un efect
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
este o substanță chimică, naturală sau sintetică care acționează asupra creierului producând modificări ale conștienței și implicit ale comportamentului, manifestându-se prin stări euforice, reacții paranoice, halucinații. Inițial (sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX), droguri precum morfina, heroina sau LSD-ul erau folosite în scopuri terapeutice. Ulterior, observându-se efectele pe care le au asupra organismului, ele au fost interzise. Referindu-se la modul în care oamenii percep efectele drogurilor, Goode, E. (1999, pp. 7-8) diferențiază trei direcții
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
bine; * stimulente ale umorii - substanțe care îndepărtează starea depresivă. Depresoarele sunt substanțe care încetinesc activitatea sistemului nervos central, în general având efecte analgezice și sedative. Principalele substanțe care fac parte din această categorie sunt: opiul și derivații săi (morfina și heroina), medicamente pe bază de opiu sau derivați ai acestuia, morfinice de sinteză, barbiturice, tranchilizante și hipnoticele. Halucinogenele sunt substanțe care perturbă activitatea sistemului nervos central și provoacă alterări ale percepției temporale și spațiale. În fapt, ele "deformează senzațiile și percepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
precum: opiul și opiaceele, canabisul și rășina acestuia, khat-ul, frunzele de coca și derivații săi și alte plante cu principii halucinogene. Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD). Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina, LSD, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substanțe psihotrope obținute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluși și "solvenții volatili și alte produse cu proprietăți asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
uneori fizică, producând și fenomenul de toleranță. În funcție de regimul juridic al substanțelor, acestea se împart în două categorii: * substanțe a căror fabricare și administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele) și care sunt folosite în tratamente medicale; * substanțe total interzise (LSD, heroină, ecstasy, cocaină). Un alt criteriu important de clasificare îl constituie dependența generată (clasificare de ordin medical). În funcție de aceasta, drogurile se împart în trei categorii: * droguri ce creează dependență fizică; * droguri ce creează dependență psihică; * droguri ce creează dependență mixtă - din
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la altul atunci când drogul utilizat cu predilecție este greu de procurat sau din alte motive; * consumatorii iau mai multe droguri simultan pentru a obține satisfacții depline sau pentru a înlătura efectele neplăcute ale unei substanțe (se asociază frecvent cocaina cu heroina, amfetamina și metamfetamina cu barbituricele etc.); * trecerea succesivă de la droguri mai slabe la droguri mai puternice (de cele mai multe ori se ajunge la heroină). Organizația Mondială a Sănătății apreciază (încă din 1973) că riscul instalării farmacodependenței la un individ rezultă totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
obține satisfacții depline sau pentru a înlătura efectele neplăcute ale unei substanțe (se asociază frecvent cocaina cu heroina, amfetamina și metamfetamina cu barbituricele etc.); * trecerea succesivă de la droguri mai slabe la droguri mai puternice (de cele mai multe ori se ajunge la heroină). Organizația Mondială a Sănătății apreciază (încă din 1973) că riscul instalării farmacodependenței la un individ rezultă totdeauna din acțiunea conjugată a trei factori: * particularitățile personale ale subiectului; * natura mediului social-cultural general și imediat; * proprietățile farmacologice ale substanței în cauză, în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
accelerează activitatea sistemului nervos central, droguri stimulente, fac parte cocaina, amfetaminele, crack-ul). * calm psihologic, relaxare psihică sau somnolență. Din această categorie de droguri, numite sedative sau depresoare (încetinesc activitatea sistemului nervos central), fac parte: opiul și derivații săi (morfina și heroina), barbituricele, tranchilizantele, hipnoticele. * modificarea percepției, senzații auditive, vizuale și olfactive. Din această categorie fac parte drogurile ce perturbă activitatea sistemului nervos central (halucinogene sau delirogene): LSD-ul, canabisul, mescalina. Cele mai importante efecte nocive ale drogurilor sunt: dependența și efectele
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
repetată de droguri în scopuri nemedicale" (Roibu, I., Mircea, Al., 1997, p. 7). Stupefiantele au efecte toxice asupra sistemului nervos, inimii, plămânilor, rinichilor, dintre care unele pot fi din cele mai grave (intoxicația cu alcool, coma etilică sau supradoza cu heroină). Aceste efecte sunt deseori ireversibile. Consecințele nefaste ale drogurilor sunt multiple și modul în care produc moartea pare a fi de cele mai multe ori natural: stop cardiac, stop respirator. Un alt pericol cu care se confruntă toxicomanul este cel al infecțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri și așa-numitele epidemii de seringă există o legătură de tipul cauză-efect" (Drăgan, J., 1994, p. 179). Toxicomanii care își administrează drogul prin injectare se expun la contaminarea cu numeroase maladii (hepatită B), intoxicații cu substanțe folosite pentru diluarea heroinei, ori riscă să contacteze sindromul imunodeficienței dobândit (HIV). S-a constatat că la 100 de victime a SIDA, 10-15 persoane au fost sau sunt toxicomane. Într-un studiu realizat în 1994, s-a constatat că 41% din cazurile SIDA înregistrate
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
repetate, cauzate sau exacerbate de efectele substanței. 2. Simptomele nu au satisfăcut niciodată criteriile pentru dependența de substanță. Diferite substanțe sunt asociate cu diferite grade de toleranță. Astfel nu toate drogurile produc dependență fizică. Indivizii care consumă abuziv alcool și heroină precum și cei care consumă cocaină, cel mai adesea dezvoltă diferite niveluri de toleranță. Pe de altă parte, consumatorii de amfetamine și halucinogene nu par a dezvolta simptome ale dependenței fizice. Evaluarea severității dependenței este esențială în stabilirea strategiilor de intervenție
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]