905 matches
-
Dar acum situația se schimbase radical. Nu puteam „trece cu vederea“ uciderea lui Titus și s-o las nerăzbunată. Pentru că dăduse greș cu mine, Ben îl lovise pe Titus în cap și-l înecase. Omorâse băiatul numai din pura și hidoasa ură împotriva mea; și ca să pot înțelege nebunia lui, mi-era de ajuns să văd cât de nebun puteam fi eu însumi. Într-adevăr, la baza nebuniei mele se afla durerea, pierderea acelui băiat atât de prețios, oroarea morții lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
buzele și dând din coadă“. Să fi fost această înflorire simplu rezultat al unei morți suportate și acceptate ca o cale de eliberare, ca și perspectiva Operei din Sydney reflectată în apă? Oare unde-și petrecuse noaptea Rosina înainte de acea hidoasă zi când am dus-o pe Hartley înapoi. Mi-am amintit de spusele lui Gilbert că auzise o voce de femeie în casă, când se dusese să predea scrisoarea. Rosina îmi declarase că are de gând să-l „consoleze“ pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din Principate, precizând totuși că de obicei el „se pronunța pentru emanciparea evreilor și a celorlalte naționalități” . Textele catalogate drept invective erau cele referitoare la „năvălirea jidanilor din Galiția și Podolia, care vin din străinătate cu mulțimea, evrei trențăroși, mizerabili, hidoși...” și la soluțiile oferite de Kogălniceanu pentru a opri acest fenomen: „să nu se lase pe evrei să mai intre În țară și să cerceteze pașapoartele lor pentru a se Încredința de mijloacele lor de viețuire” , iar pe „cei mai
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
încă câteva milioane pe timp de pace. Probabil că Marx, dacă ar fi știut ce se va construi pe vorbele sale și le-ar fi înghițit la timpul potrivit. În spatele luptei de clasă va sta ascuns pentru mulți ani chipul hidos al analfabetului, al primitivului care dorește să conducă lumea. Socialismul a creat chiar un mit al omului "curat" ca origine socială și care dorește să schimbe lumea. În realitate au existat oameni rătăciți prin birouri, cu funcții de maximă răspundere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
se întâmple, încă din martie '49 Ion Iliescu știa că nu trebuie abandonat, sub nici un motiv firul roșu cu Moscova. Nici în gândire, nici în practică. 4. CA MEMBRU C.C. AL U.T.M., ION ILIESCU LUPTA ÎNCĂ DIN 1949 CONTRA "HIDOSULUI IMPERIALISM AMERICAN" ȘI A "PACTULUI ATLANTICULUI DE NORD" Din învățăturile lui Teohari Georgescu către utemisti, adolescentului Ion Iliescu i se fixează bine în minte următorul avertisment: "Astăzi, hidosul imperialism american, care a luat locul hitlerismului, trece la o politică tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
MEMBRU C.C. AL U.T.M., ION ILIESCU LUPTA ÎNCĂ DIN 1949 CONTRA "HIDOSULUI IMPERIALISM AMERICAN" ȘI A "PACTULUI ATLANTICULUI DE NORD" Din învățăturile lui Teohari Georgescu către utemisti, adolescentului Ion Iliescu i se fixează bine în minte următorul avertisment: "Astăzi, hidosul imperialism american, care a luat locul hitlerismului, trece la o politică tot mai agresivă și încheie blocuri războinice, că Pactul Atlanticului de Nord, care amenință pacea, independența și suveranitatea națiunilor împotriva înrobirii popoarelor se ridică marele și invincibilul Stat Sovietic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
războinice, că Pactul Atlanticului de Nord, care amenință pacea, independența și suveranitatea națiunilor împotriva înrobirii popoarelor se ridică marele și invincibilul Stat Sovietic, condus de Partidul Bolșevic și de tovarășul Stalin, țările democrației populare, masele populare cele mai largi..." Imaginea hidosului imperialism american, a balaurului care era Pactul Atlanticului de Nord, împotriva căruia se ridică, iată, Stalin-Fat Frumos și Statul Sovietic - precum babă făcătoare de minuni din basme Sfântă Vineri - această imagine va continua să existe, rezidual, în mentalul lui Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Ion Iliescu până în anii '90. Cand firul roșu cu Moscova coexista, bine-mersi, cu parteneriatul pentru NATO, trădând astfel, pe plan psihologic, un anumit tip de schizofrenie mentală și duplicitate politică. Îndoctrinat încă din adolescență de propagandă stalinista să lupte contra hidosului imperialism american sau contra blocului războinic - cum era definit Pactul Atlanflcului de Nord - Ion Iliescu nu-și va schimba, în mod fundamental, ideile din tinerețe. Ci doar - după prăbușirea comunismului și a mării Uniuni Sovietice - își va modifica, precum un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
hăpăiască. Termina totul, apoi ieșea din groapă. Era grețos, scârbos, degradant. Urina și materia fecală lipsită de consistență îi tapetaseră căpățâna cu un strat de terci maroniu care se transformase, pe capul lui, într-un soi de mulaj cu aspect hidos. Nu mai avea urechi, nu mai avea ochi, botul se modificase: era un monstru, o viețuitoare parcă din alte ere geologice. Procedeul acesta de supraviețuire era maximum de decădere și umilință la care l-a supus viața. Oribil. Îngrozitor. Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de milă sau remușcare! Fără popă, fără cruce, fără lumânări, fără agheasmă... Mame cu prunci la sân, fete, băieței, tineri, tinere, bărbați și femei, bătrâni și bătrâne, toți, de-a valma, pluteau, cu burțile umflate în sus, ca niște hipopotami hidoși intrați în putrefacție, pe suprafața tulbure a Oceanului Planetar. De ce, Doamne? De ce? Să vă iubiți unul pe altul precum v-am iubit Eu. (Ioan 15:18) Halal "iubire", Doamne ferește! Toți suntem vremelnici pentru veci Rar ning fagii frunzele deșarte... Binecuvântat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
hăpăiască. Termina totul, apoi ieșea din groapă. Era grețos, scârbos, degradant. Urina și materia fecală lipsită de consistență îi tapetaseră căpățâna cu un strat de terci maroniu care se transformase, pe capul lui, într-un soi de mulaj cu aspect hidos. Nu mai avea urechi, nu mai avea ochi, botul se modificase: era un monstru, o viețuitoare parcă din alte ere geologice. Procedeul acesta de supraviețuire era maximum de decădere și umilință la care l-a supus viața. Oribil. Îngrozitor. Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ochi scânteietori, purta pe cap o pălărie uzată, tuflită și caraghioasă. Pe umărul drept atârna într-un toiag o traistă nici plină, nici goală, în picioare avea opinci de cauciuc. Mai târziu mi s-a părut absurd ca acel personaj hidos și hilar să apară acolo. În urma noastră, drumul se înfunda, urca pe culmea colinei nisipoase, apoi dispărea. Peste deal nu exista nici o casă, nici un sat, pe o mare distanță. Totuși, moșneagul spre ogoarele noastre se îndrepta. Cât timp calul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
muncește, al clasei muncitoare, în general. Scopul lui era războiul împotriva țărilor socialiste, în primul rând, dar și dominația mondială într-o lume a capitalului nemilos și a muncitorului îngenuncheat. În caricaturi era reprezentat, de cele mai multe ori, fie sub figura hidoasă a patronului cu joben cu simbolul dolarului pe el și cu piciorul pe grumazul muncitorului -, fie sub cea a unui militar, de preferință ofițer, la fel de hidos, în uniformă, care mitralia fără milă muncitori bărbați, femei, copii etc. Nu se poate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
putut închipui atunci, în ziua aceea a manifestației de dragoste a unui tineret entuziast, că peste zece ani Iorga va forma un guvern tocmai cu ciocoiul cinic și semi degenerat care-l amenințase, fără principii și fără pudoare, cu figură hidoasă și corp diform! Mai apoi am început să mă duc și la unele ședințe ale Camerei - mai ales când vorbea Iorga sau când mă înștiința tata că va fi o ședință agitată. În anul acela, de altfel, n-am mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
multe baruri de pederaști și-s așa de pline-n fiecare seară, că poponarii dau pe-afară pe trotuar. O Încăpere plină de poponari Îmi provoacă oroare. Se zbînțuie ca niște păpuși prinse pe fire invizibile, cuprinși de o agitație hidoasă, care e o negație a tot ce e viu și spontan. Ființa omenească vie a părăsit aceste corpuri de multă vreme. Dar cînd proprietarul de drept a plecat, ceva i-a luat locul. Poponarii sînt marionetele unui ventriloc, care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și institutele internaționale care se amestec) În toate, personalit)țile care Îl acuz) c) desfigureaz) Ierusalimul ori americanii iubitori de dreptate a c)ror imparțialitate poate fi atât de nociv). Este adev)rât, În Ierusalim sunt și cl)diri noi hidoase. Lui Kollek, cred eu, Îi este rușine cu ele. Wolfson Condominium este cât se poate de neatr)g)toare. Multitudinea de ferestre ale noului Hilton Îmi par niște pleoape obosite că ale celor care sufer) de insomnie, tânjind dup) odihn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de la inițiați, încă mai pot alege o altă cale, o mântuire. Revolta nu e în firea magilor eminescieni. Ei îndeamnă la armonie și pace: Nu crede că-n furtună, în durere, În arderea unei păduri bătrâne, În arderea și-amestecul hidos Al gândurilor unui neferice E frumusețea. Nu în seninul, În liniștea adâncă sufletească, Acolo vei găsi adevărata, Unica frumusețe..." (Odin și Poetul) III Cronica funerară a "zidirilor antice" (Zidul piramida, cetatea • Ruina nisipul, mușuroiul cenușa praful • Personaje: regi, "populi" • Galbenul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
l’alde Cornea a o cogalăși S-o] facă cu papară Unde-și înțarcă puii preste hotaru din țérră. Etc. etc. vii Ai anima deschisă și characterŭ voiosŭ Di albŭ e albulŭ, frumosului frumosŭ Ci di și negru ’n negru, hidosului hidos. bucureștiul în 1871 85 lu c. esarcu Intelligentŭ, amorulu de arte, de științe Și erudiție, plus ardentele dorințe De studiuri profunde vorŭ face a te distinge În lumea sapienței și-nvidioși a-nvinge. ii Currendŭ și hymeneulŭ te chiamă să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un fel de „centriști“. 5. Bacalbașa își amintește exact; chiar după Războiul de Independență, după ce devenise o personalitate politică recunoscută, Brătianu era considerat, într-o broșură antiliberală, cu referiri directe la „gașca roșie“, „ciracul domnului C.A. Rosetti“ (numit aici „hidoasa pocitură“, precum în Scrisoarea III a lui Eminescu) (Curriculum vitae sau Viața d-lui C.A. Rosetti de Fabius Cunctator, București, 1878, pp. 13 și 19). Acești roșii erau democrații epocii. Erau prigoniții, erau săracii, erau umilii, erau oamenii despre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
consumatori conștientizează pericolul acestora atunci când ei înșiși nu mai au puterea de a le refuza sau sfârșesc prin a-și face rău voit, sub imperiul dependenței. Consumul de droguri, indiferent de tipul acestora, transformă orice persoană și redă cenușiul, deformatul, hidosul din uman. Cei predispuși la a încerca orice tip de drog, fie el pasiv sau activ, sunt tinerii, deoarece din nevoia de acceptare și adaptare fiecare este gata să adere la orice, indiferent de consecințe. Este mult mai ușor să
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Florea Albert-Emanuel () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1915]
-
nr. 20, Iași, 20 noiembrie 1897, p. 34. 18 istoriei românești și la continuitatea poporului român în spațiul etnogenetic. Lapedatu îndemna la efortul de autodefinire în spiritul tradiției a românilor transilvăneni: ,, Ne incubă dar nouă a ne dezbrăca de această hidoasă boală a servilismului, readucând în sufletele noastre mândria națională de odinioară și tăria în credință, propovăduind dragostea către cartea și limba românească, ținerea cu sfințenie a datinilor, proslăvirea strămoșilor mari și a faptelor lor”. Considera că aceste elemente erau esențiale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fragmentului, am dori să remarcăm următorul aspect. Capitolul 12 adusese în scenă figura balaurului, monstru divin, al cărui sălaș originar se afla în ceruri. Capitolul 13 evocă cele două fiare, una țâșnind din apele mării, cealaltă crescând ca o plantă hidoasă din pământ. Autorul viziunii poartă în subconștient imaginea arhetipală a întregului cosmos, care se va afla la sfârșitul veacurilor în stăpânirea răului. Într‑adevăr, fiecare dintre cele trei zone ale cosmosului - potrivit imaginarului anticilor - se află sub stăpânirea temporară a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
porțile împărăției horror, vom fi învăluiți în moartea propriei conștiințe. Să reținem: „Lumea este o carte de semne” (Mircea Vulcănescu). Acelea pe care vom exersa a le contura vizual, iar și iar, acelea ne vor pecetlui destinul, într-un veșmânt hidos al mutilării. Aceasta ar putea constitui și esența gândirii lui Vlad Zografi, având ca motivații de dezbatere, strict, textul dramatic. rltimul eseu ne plasează în Rusia anului 1870, suportul tehnic constituindu-l romanul Demonii, de Feodor Dostoievski (1821-1881), cu reproducerea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a ediției din 2014) pare a ne duce în această direcție: un enorm trup, parcă deformat de elefantiazis, nud, purtând la partea superioară capul lui Descartes în timp ce zona strictă de diferențiere a genului întrucât partea mediană este acoperite de o hidoasă dezvoltare a pântecelui este pudic protejată de o foaie pliată sau de o carte. O posibilă aluzie la statutul de "pisseuse de copies"sau măsură de prevenire a unei scurgeri de informație. Notă Cu aceasta intrăm însă în alt domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
să-l întregim cu noi date, cum am fi dorit. Am făcut doar unele modificări de natură formală și unele mici adăugiri. Cu această înfățișare, el va avea o dublă semnificație: de protest față de o situație internațională, care consfințește despărțirea hidoasă a spiritului unic al Europei: ceea ce împiedică osmoza bunurilor culturale; de indirect elogiu tuturor revistelor științifice din țară căzute sub tristul destin al suprimării, în urma unei voințe străine de neam și de cultură. Cugetările citate în acest articol, în afară de cazul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]