425 matches
-
sunt molecule organice ce conțin un număr de atomi de carbon cuprins între 8 și 20, legați prin legături covalente, într-o catenă alchilică, liniară, ramificată sau alchilarilică ce constituie partea hidrofobă (nepolară) și o grupare polară ce constituie partea hidrofilă. Schematic, molecula amfifilă poate fi reprezentată ca în figura 34: Moleculele amfifile, în soluție, au tendința de a forma agregate supramoleculare numite micele de asociație. Legătura dintre moleculele amfifile ce intră în alcătuirea micelei de asociație se realizează prin forțe
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
o sarcină electrică, deci o stabilitate electrostatică: ionii de semn contrar din soluție sunt atrași de particula încărcată electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest fenomen, mai poate avea loc și adsorbția unor molecule hidrofile care vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
din soluție sunt atrași de particula încărcată electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest fenomen, mai poate avea loc și adsorbția unor molecule hidrofile care vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se manifestă forțele
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adsorbție la suprafața particulelor fazei dispersate; * creșterea vâscozității emulsiei. Emulgatorii care acționează prin primele două mecanisme se numesc emulgatori adevărați; cei care acționează prin creșterea vâscozității se numesc pseudoemulgatori. Emulgatorii adevărați sunt compuși amfifilici care conțin în molecula lor grupări hidrofile și lipofile (ex. oleat de sodiu, palmitat de sodiu, stearat de sodiu). Gruparea -COO-Na+ este gruparea hidrofilă iar catena hidrocarbonată este gruparea lipofilă sau hidrofobă. Procesul de formare a unei emulsii poate fi reprezentat ca în figura 39 unde se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
numesc emulgatori adevărați; cei care acționează prin creșterea vâscozității se numesc pseudoemulgatori. Emulgatorii adevărați sunt compuși amfifilici care conțin în molecula lor grupări hidrofile și lipofile (ex. oleat de sodiu, palmitat de sodiu, stearat de sodiu). Gruparea -COO-Na+ este gruparea hidrofilă iar catena hidrocarbonată este gruparea lipofilă sau hidrofobă. Procesul de formare a unei emulsii poate fi reprezentat ca în figura 39 unde se redă obținerea unei emulsii de ulei în apă în prezența unui astfel de emulgator: Se observă faptul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în apă în prezența unui astfel de emulgator: Se observă faptul că în procesul de emulsionare, în cazul emulsiilor de tip U/ A, emulgatorul (oleatul de sodiu) se va orienta cu partea lipofilă spre faza nepolară (ulei) și cu partea hidrofilă spre partea polară (apă). Prin această orientare a moleculelor de săpun, tensiunea interfacială inițială se modifică, întrucât apar noi suprafețe de separație unde se manifestă o tensiune redusă; ca urmare, tendința de contopire a picăturilor de ulei este anulată. Procesul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sunt alcătuite dintr-un lanț polipeptidic alfa denumit „greu“. Al doilea lanț este denumit beta 2-microglobulina (lanț ușor) codificat de gene plasate pe cromozomul 15. Această beta 2-microglobulină este localizată extracelular și nu conține antigeni. Lanțul alfa prezintă trei regiuni hidrofile: intracelular, transmembranar și extracelular. Ultima porțiune este subîmpărțită în trei domenii: alfa 1, alfa 2, alfa 3 ce au legături disulfidrice. Dintre acestea, alfa 3 conferă stabilitatea necesară moleculei, alături de beta 2-microglobulină și este locul de fixare al moleculei CD8
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
plicaturare. Moleculele H.L.A. clasa a II-a conțin lanțuri alfa și beta și spre deosebire de H.L.A. clasa I-a, aceste două lanțuri sunt codificate de genele existente pe cromozomul 6. De asemenea, ambele conțin trei segmente: extracelular și intracelular (hidrofile) și transmembranar (hidrofob). Segmentele extracelulare conțin legături disulfurice care separă lanțurile în alfa 1, alfa 2 și beta 1 și beta 2. Zona variabilă a moleculei H.L.A. clasa a II-a se reduce la domeniul funcțional beta 1 al
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
H. și colab., (1996), rezonanța magnetică nucleară prin transfer de magnetizație (TM) se bazează pe relaxarea încrucișată între protonii imobili 130 legați de macromolecule și cei din apă. Acest transfer de magnetizație are loc în structuri, cum ar fi suprafața hidrofilă a proteinelor și lipidelor. După autorii de mai sus, TM se poate utiliza în două scopuri: creșterea contrastului între țesuturi și sporirea specificității imaginilor pentru recunoșterea anumitor leziuni. Cu ajutorul RMN prin transfer de magnetizație se face diferențierea între substanța albă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe depolarizarea indusă de difuzia laterală a ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a apei și substanțelor dizolvate se face
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în spațiile intercelulare sau transcelulari) si căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. I. BIOCENOZA A. Flora rezervației este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Hidrocharis morsus-ranae, Nymphaea alba (nufăr alb), Nuphar luteum (nufăr galben), Phragmites sp., Potamogeton lucens, Salix sp., Salvinia natans (peștișoară), Stratioites aloides, Trapa natans, Vallisneria spiralis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora rezervației este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex praecox, Carex pseudocyperus, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Dintre insecte putem întâlni pe: Lucanus cervus (rădașca), Orthetrum cancellatum. Lacul de acumulare Chirița reprezintă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pluviometric se prezintă astfel: precipitațiile medii anuale: 572 mm din care: primăvara: 156,5 mm, vara: 210 mm, toamna: 115,5 mm, iarna: 90 mm, în perioada de vegetație: 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix fragilis, Salix purpurea, Salix x reichardtii. Dintre ferigi apare Equisetum palustre; dintre angiosperme: Agrostis tenuis, Ajuga reptans, Asperula odorata, Asperula rivalis, Bromus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă, cu o vegetație reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex otrubae, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Epipactis helleborine, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp., Salvinia natans, Thalictrum flavum, Utricularia vulgaris. B. Fauna: Nevertebratele sunt reprezentate prin: lipitori (Hirudo medicinalis), crustacee racul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pentru acest motiv brațele moarte aflate în incinta îndiguită a șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc, unde acestea mai au condiții de reproducere. A. Flora: este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Asarum europaeum, Asparagus officinalis ssp. pseudoscaber, Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Limonium gmelinii, Limonium latifolium, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre peștii întâlniți aici menționăm
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă, cu o vegetație reprezentată prin specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna Insecte: fugăii (Gerris argentatus), (Gerris lateralis), (Gerris rufoscutellatus). Biotopul unic este în măsură să asigure reproducerea și conservarea unor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
îndiguită a șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc, unde acestea mai au condiții de reproducere. A. Flora: Biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă iar vegetația este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pe depolarizarea indusă de difuzia laterală a ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a apei și substanțelor dizolvate se face
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în spațiile intercelulare sau transcelulari) si căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
individuală, este relativ labilă. Stabilitatea produsului este dată de însumarea unui număr mare de asemenea legături. Hidrofilia este un factor foarte important pentru menținerea enzimelor într-o formă înalt activă după imobilizarea lor pe suportul solid. Acest fapt plasează gelurile hidrofile într-o poziție foarte favorabilă printre suporturile destinate imobilizării enzimelor. Printre cele sintetice hidrofile, poli(acrilamida) reticulată ocupă cea mai importantă poziție. Polizaharidele și unii dintre derivații lor domină domeniul de suporturi macromoleculare naturale pentru imobilizarea enzimelor. Stabilizarea enzimelor prin
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]