567 matches
-
să cadă a ei straie; Zâmbind rămîne-n mijlocul mulțimei Precum ar fi ieșit din caldă baie. Ici una oacheșă se-ntinde-a lene În brațu-unui bărbat ce, de sub gene, Ș-aruncă ochi-ntunecoși sălbateci, Setoși de patimi c-ale unei hiene. Iar una stă cu ochii ei să soarbă Pe-un vechiu ostaș cu-ntunecime oarbă Și degețele fine ca de ceară Și-mpleticește-n-a lui neagră barbă. Un râs, un chiot, o vuire multă - Cu toții strigă, nimeni nu ascultă; Ocări frenetici sunt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sub pumnii lui cei grei - Aha!... cu bucurie el trase la lumina De lună tot sicriul.,. ridic-a lui capac Și... și în loc s-atingă cu mâna lui impie Cadavrul... fața-i cade pe pieptul lui... {EminescuOpIV 500} El plânge... Hiena asta plânge Și mînile sărută... plângea ca un copil. Apoi pune capacul la loc, la loc l-împinge În groapa-i destinată, în pacinicu-i asil. Și cine-a văzut asta, acela-nvidiază Mormântul fără glorie a sărmanului bătrân. Nici un mormânt de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
istorie f. sumară și cu o incultură bogată, americanii sunt stăpânii lumii. Ceea ce mă cam înfricoșează. De mii de ani, suntem aceeași lume fugărită de nevoi. Bilanț românesc la finalul mileniului doi : n-a fost să fie! Pe post de hiene, barbarii au salubrizat agonia Imperiului Roman. Există, evident, și un sentiment românesc al inerției. Cu ce sedative vom rezista la provocările istoriei? De multe ori, istoria este o inutilă meditație despre eșec. Revoluțiile mizează pe forță, nu pe urnele de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
artă, ne simțim mai liberi. Aproape ca în Sahara. Unele capodopere au alonjă de evanghelie. Nu ne mai interesează cărțile. Prea ne - am stricat ochii citind printre rânduri. Criticul de artă nu trebuie să devoreze cadavre. Poate fi tigru, nu hienă. În artă, este foarte greu să cucerești și publicul de astăzi și pe cel de mâine. În artă, eternitatea se cucerește cu pasul, nu cu racheta. Arta încearcă să împingă relativitatea cotidiană spre absolut. Abstractul în artă înseamnă ori foarte
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bălăcească decât în izvor. Când vine vorba de corupție, nu există demnitar care să nu se considere o fată mare în bordel. Două cauze degradează omul : sărăcia lucie și bogăția în exces. Șansa omenirii e că, în materie de spirit, hienele se mai devorează și între ele. Pământul prea roditor îi lenevește pe țărani. Lumea scoate limba la tine și când învingi și când pierzi. Bârfa - o acuplare de viduri intelectuale. Multe capodopere au fost salutate, la apariție, cu impresionante cantități
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Lipsa de modestie e ca un bis pe care nu ți l - a cerut nimeni. Adulterul - o iubire sub acoperire. Luptele intestine dintre artiști ne împing gândul spre o pseudoetimologie : cult + ură. Simțim permanent între noi un drăgălaș bot de hienă. Canibalismul a dispărut pentru că suntem prea veninoși. În sufletul murdar nu se poate intra decât încălțat. Vecinii s - au tot certat mutându-și mereu gardul, până când avocații le - au înghițit gospodăriile. O parte a lumii țipă, iar cealaltă se face
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se ascundă în munți decât numai când în fața dușmanilor prea numeroși nu și le mai poate apăra. Totuși, nici neamurile din jur, cu armele lor chiar mai bune, nici vântul deșertului, nici Dodo sau alte duhuri rele, nici șerpii, leii, hienele, panterele sau elefanții nu au putere asupra acestor oameni cât timp soarele își străbate drumul prin cer. Fața lui fierbinte și rotundă nici un zeu nu se încumetă a i-o răci sau a i-o acoperi cu nori. Norii trec
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu toate că aveau să se încarce și mai mult, îi jupuiră pielea; cine știe la ce putea folosi! Carnea nu era bună de mâncat. Niciodată, nici flămânzi în cea mai cumplită clipă de istovire, n-ar fi mâncat stârv. Asta făceau hienele, oamenii nu. Încercară din nou să adoarmă. Dar în ziua aceea arșița era mai mare ca oricând. Totuși, Auta părea liniștit. Somnul nu-i venea mai degrabă din pricina gândurilor decât a căldurii. Soldatul însă nu mai trecuse vreodată prin asemenea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
grâul tare, tutunul, ovăzul bizantin, orezul, bumbacul), iar dintre arborii fructiferi: lămâiul, mandarinul, portocalul, măslinul, smochinul, rodiul, arborașul de ceai etc. Fauna mediteraneană este reprezentată prin câteva specii endemice cum sunt: hârciogul mic, porcul spinos (Hystrix cristata), muflonul (Ovis musimon), hiena vărgată (Hyaena hyaena), șacalul auriu (Canis aureus), inarița verde (Serinus serinus), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), vulturul pleșuv negru (Aegypius monachus), vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca țestoasă (Testudo graeca), scorpionul (Euscorpius europaeus). În pădurile mediteraneene solurile sunt subțiri, adesea discontinui
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pictural, plasticizând în mod simbolic ideea abrutizării: "O sută de instincte vechi care trezesc imaginea flămândă a bestiilor carnivore cresc deodată în sufletul mulțimii, și umbra ei în fugă, ia forme de mistreți furioși, de zimbri cu nările umflate, de hiene pleșuve"148. În sfârșit, imaginea torturii infernale este "derulată" cu o nedisimulată apetență pentru detaliile șocante. Povestind, "chipurile"149, pentru un cititor avid de senzațional, condamnarea la moarte a unui deținut de război, naratorul recurge, de data aceasta, când la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
spus: Ar fi mai bine să vorbești numai În numele tău. Fiindcă eu nici nu mă gândesc Încă să Îmbătrânesc. Și era ceva În vocea lui, În linia spatelui său care parcă devenise brusc rigid și se cocoșase, ca al unei hiene, și În ceafa lui roșie, niciodată nu băgasem de seamă cât de roșie era ceafa lui, ceva care m-a făcut să mă ghemuiesc În fotoliu de frică. S-a Întâmplat ceva, Yeri? Lucrurile stau În felul următor, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a răspuns că neîndurător e mai bine decît moale - căpitanii-băieței au nevoie de ajutor. Ea a rîs. Asta se Întîmpla acum cîțiva ani, cînd ei doi mai rîdeau... Plasă conversația În timp: spre sfîrșitul lui 1954. Inez, analitică: Ești o hienă dacă te-ai dus să-l vezi pe omul ăla, pe Stensland, cum moare. Un an și jumătate după Nite Owl. Azi se făceau patru ani și nouă luni. O privire În oglindă, retrospectivă a acelor ani - și a relației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
muncă, m‑am pomenit și eu bâlbâindu‑mă. E o slujbă pentru care un milion de fete ar face moarte de om, firește. Chiar am spus eu așa ceva? A urmat un moment de tăcere, urmat de un hohot ca de hienă: — O, e al dracului de p‑p‑p‑perfect! a chirăit ea, mai‑mai să se‑nece. Ea chiar vă Încuie În apartamentul firmei din West Village și vă despoaie de tot ce e de la G‑g‑gucci până vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
reușit să Îngaim, dar, evident, nu a fost răspunsul potrivit. Mâna i s‑a Încleștat pe mânerul poșetei, iar ochii au prins să‑i iasă din orbite de furie. — Chiar așa? m‑a imitat ea cu un urlet ca de hienă. Oamenii au Început să ne țintuiască cu privirile. Chiar așa? Asta e tot ce ai de spus? Chiar așa? Nu, ăă, firește, Miranda. Nu asta am vrut să spun. Pot să fac ceva să te ajut? Pot să fac ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
-mi parcă: nu te mai juca cu chibriturile alea. Așa că m-am oferit să-i plătesc avionul. Ești slabă, Kate, foarte slabă. Mă prefac că verific evaluările fondurilor mele și sun la o agenție turistică. Poate În Florida? Râs de hienă la celălalt capăt. Totul a fost rezervat din octombrie, Îmi pare rău. —Disneyland, În Paris? Non. Aparent Eurostar-ul geme de oameni detestabili care și-au făcut planuri din timp. Ar fi Înțelept să fac rezervări pentru Paște acum, Îmi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
au venit oaspeți din rândul muncitorilor petroliști, care-i vor ajuta pe goldăneșteni să-și croiască o viață nouă. Găzarii, având creier îngust sub șepcile tuflite strâmb și pasiunea evidentă pentru sacrilegiu, porniră, în cohorte, pe ulițele colbăite, chicotind ca hienele și dând buzna prin curțile celor mai refractari din Goldana (numiții înapoiați și reacționari), fiindcă nu se încumetau să procedeze, precum vestitul moș Mardare din baladă. Oaspeții, după ce dădeau pe gât, dimineața, o strașnică înghițitură de vinars, mureau de dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
plăcerea găzarilor din acele vremuri ale începutului republicii populare, de a-i surprinde, pe goldăneșteni, în cele mai jenante ipostaze, astfel încât, femeile și bărbații să fie munciți nu numai fizic, ci și în alte rafinate feluri de tortură. Chicotitul de hiene al oaspeților se intensifica, atunci când, în grupuri de câteva zeci, intrau în casa celor care nu se înscriau în colhoz și constatau că, la domiciliu, nu se afla decât țăranca și copiii săi, urlând și zbierând spăimos, de năvala și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
meșteșug sigur, se-nsoară cu toate acestea foarte de timpuriu, face mulțime de copii; trăiește cu ei în cea mai mare mizerie - adesea câte două-trei familii într-o odăiță - și astfel în aceste furnicare omenești se cresc apoi generații de hiene ale societății, copii reduși și închirciți în privința fizică și intelectuală, în cari se dezvoltă un singur instinct, acela al speculării muncii altuia, al esploatării altuia. Țăranul român e departe de a fi atât de cutezător în maniera lui de a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să i se explice că nu era bine plasat acest cuvânt, chiar dacă se vedea clar că nu e vorba de turnătorul... ci de muncitorul care... așa sânt oamenii, le merge gândul aiurea...). Individul însuși îți amintea o combinație stranie între hienă și porc născută din imaginația unui Wells, din Insula doctorului Moreau: nas și gură într-adevăr porcine, de râmat, ochi de hienă sub arcade de pitecantrop. "Asta, dacă i s-ar da voie, spusese Ion Micu despre el, ne-ar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de muncitorul care... așa sânt oamenii, le merge gândul aiurea...). Individul însuși îți amintea o combinație stranie între hienă și porc născută din imaginația unui Wells, din Insula doctorului Moreau: nas și gură într-adevăr porcine, de râmat, ochi de hienă sub arcade de pitecantrop. "Asta, dacă i s-ar da voie, spusese Ion Micu despre el, ne-ar omorî pe toți cu ciomagul în piața orașului." Cică ar fi amenințat chiar pe cineva care îndrăsnise să-i spună că, din
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iar în 1910 publicase placheta Bacante, un prilej insolit de a-și relua activitatea literară. Traduce poemul Corbul de E.A. Poe, își notează impresiile din prizonierat, pe care le va tipări sub titlul La fereastra mea cu gratii... în revista „Hiena” (1921), scrie din nou versuri. După război intră în magistratură, fiind numit în 1919 judecător la Constanța, de unde este mutat la Vaslui. Demisionează în 1920 și pleacă la Paris. Experiența franceză se va dovedi însă nereușită, și în 1921 se
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
localizează În aproximativ 70% din cazuri În ficat (75% În lobul drept; 2530% fiind localizări multiple); - Echinoccocus granulosus este un cestod de 5-8 mm, viermele adult trăiește În intestinul subțire al gazdelor carnivore (gazde primare, definitiveă: câini, vulpi, lupi, șacali, hiene; ouăle parazitului trec În materiile fecale și pot fi ingerate de gazde erbivore intermediare: oi, oameni, porci, vaci, caribu, elani; ciclul este complet când gazda primară carnivoră ingeră viscerele gazdei intermediare, iar scolecșii se transformă În intestinul lor În viermi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
autorului. Desenele și caricaturile sale au cunoscut în vremea aceea o mare circulație și prețuire. În anii următori Victor Ion Popa desfășoară o activitate publicistică prestigioasă: articolele, cronicile sale din revistele și ziarele: Sburătorul, Gândirea, Rampa, Adevărul și Dimineața, Ordinea, Hiena, Ora, Izbînda, Vremea, sunt remarcate și prețuite. Totuși pentru Victor Ion Popa, principala preocupare rămâne teatrul, căruia îi consacră toate forțele și talentul său. În scurt timp devine o personalitate marcantă a teatrului românesc, atât prin activitatea sa de director
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
în răscoală. Ponderea covârșitoare o are povestea primei familii. Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece, îmbinând luciditatea calculului egoist cu o amoralitate infernală și o cruzime de Lady Macbeth. Altfel involutiv e procesul
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
principalele teme ale prozei lui V. sunt viața militară și istoria națională, în special momentele explozive ale acesteia: răscoale, războaie. Războaiele alimentează nuvelele din Eroul necunoscut, Linia vieții, Postul înaintat (1959), Cei 45 (1962), Pe scena vieții (1962), Trenul (1965), Hiena și circul, Dansatoarea și cifrul (1970), Doi vikingi și o fată (1974) sau din romanele Orașul încercuit (1964), Un soldat în căutarea patriei (1978, cu o intrigă axată pe biografia generalului Moise Groza, erou al Războiului pentru Independență, întemeietorul cartografiei
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]