593 matches
-
se ridică de pe asfaltul străzii și virează brusc către Înalt; mă uit În jos și văd casele, pomii care se micșorează treptat, Își reduc dimensiunile, devenind tot mai minuscule, ca firele de iarbă ale literelor ucigașe ce transformă totul, semne hieroglife indescifrabile pe care le șterg furnicile de plumb. „Oare unde mă poartă acest vehicul?“, simt că mă preocupă, mă obsedează o asemenea Întrebare, dar nu sunt curios; Îmi comand să aștept, să văd ce se mai Întâmplă; rezist la durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Închis În forma aceea fragilă pe care nu l-am descifrat niciodată, fiindcă n-am reușit să prind bărcuța de hârtie În care era custodit. În acest eșec dublu se Înscrie toată aventura prezentă și viitoare a ființei mele. Himera hieroglifei Închisă În foaia de caiet a lui E. călătorește și acum pe ape, a ajuns În Dunăre, În mare, a trecut Bosforul, Mediterana; acum așteaptă cu emoție Întâlnirea cu Oceanul. (oricând) „De ce nu stai de vorbă cu nimeni?“, mă Întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rapide, expresuri de zi fugind spre mereu neștiute depărtări. Plătind datorii. Miliarde. Se apropie Crăciunul și vântul bate lihnit peste triaje. Zgribulită stă vrabia, zgribulit stă bărbatul. Ce mari sunt mâinile lui, ce mici picioruțele vrabiei, lăsând urme În zăpadă, hieroglifele unei mișcări țopăite. Urme de viață. Vântul acoperindu-le cu pudra chiciurei. Doamne, cineva trebuie să fie fericit În pustiul acesta cutreierat de vânt. Poate mecanicul care doarme În cabina locomotivei-plug, duduind, pregătită pentru marele viscol ce va veni. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
într-o linie paralelă cu pleoapa de jos, și avea în centru pupila ca un cerc. În timp ce Armin căuta dulapul cu geamuri, eu priveam fascinat aceste semne în formă de migdală de pe un sarcofag, care păreau puse aici ca niște „hieroglife“ pentru sentimentele mele, care deveniseră de la o vreme chiar și pentru mine un fel de talmeș-balmeș asemănător cu obiectele astea înșirate pe podeaua muzeului. Dorul după țări străine, unde femei înfășurate în văluri implorau ajutor, unde pe unul îl scuturau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
malariei, unde erai îngrijit de mâini blânde, un explorator în fața palmierilor și piramidelor în cercul de abur al zeilor preamăriți, morminte și învățați, plin de admirație pentru domnul Champollion, care probabil că ar fi fost în stare să descifreze această „hieroglifă“. Și, în același timp, nu voiam să fiu decât pur și simplu ca Onkel Rodolph, care fusese cândva anticar și avusese de-a face cu toate antichitățile astea ca, de pildă, acest sarcofag al unei fetițe care e acum bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
erau atâtea de comentat pe drumul spre casă. Făcându-și loc prin mulțime, Herbert se ciocni de un bărbat cam de aceeași vârstă cu el, care Îi și semăna puțin, făcând să Îi cadă din mână un carnet acoperit cu hieroglife stenografiate. — Scuzați-mă, spuse el, ridicând carnetul și punându-l În mâna străinului, probabil tot un critic, presupuse. — E... e... e... se bâlbâi tânărul. Herbert nu mai așteptă să audă și restul propoziției, ci se grăbi să Își continue drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nimic, pentru ca apoi, de îndată ce ceapa s-a micșorat, strat după strat, să o găsești totuși înscrisă durabil pe foile cele mai ascunse: ba cu majuscule, ba ca propoziție secundară sau notă de subsol, ba perfect lizibilă, apoi din nou cu hieroglife care pot fi descifrate numai cu trudă, în caz că mai pot fi descifrate vreodată. Pe mine mă vizează, lizibil, inscripția lapidară: am tăcut. Dar cum au fost atât de mulți aceia care au tăcut, rămâne considerabilă ispita de a ignora propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
reușit să-mi atingă chiar fruntea dar are răbdare și așteaptă în ungherul său. V. tînăr mă văd închis într-o ciudată carapace pe a cărei pereți sînt scrise cuvinte ordonate. Diversele caractere se schimbă continuu. Sînt sfori înnodate sau hieroglife; nu pot descifra însă din ele răzbate, încă încet și neinteligibil, cuvîntul originar. Oare de unde izvorăște în mine imaginea aceasta? Dintr-un posibil viitor sau dintr-un aievea trecut? Căci o simt venind natural ca și cum ar urca din instinct. Și
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
departe, să facă loc lângă el telefonului. Altădată s-a nimerit printre ziarele și revistele pe care nu voia să le citească una de arhitectură sau construcții, cu fotografii multe și scheme și o mulțime de calcule înșirate ca niște hieroglife pe pagini întregi, a dat-o la o parte cu mâna, apoi s-a întors la ea și a început să urmărească o vreme cu buricul degetului șirurile de calcule. Și pe urmă în altă zi, cu siguranță în altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
al străzii, și pe care le lăsa cu indiferență pe birou când se ridica să mănânce sau să doarmă sau se plictisea poate pur și simplu. Au socotit că ar fi un semn bun, dar nici unul din casă nu înțelegea hieroglifele. Și-au zis totuși că își va relua activitatea și-o să fie iarăși un as și se va entuziasma pentru orice rezultat obținut din șerpii aceia de cifre și litere și radicali. Dar entuziasmul ăsta se petrecuse cu ani în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
un fel de țesut stacojiu, ca o ceață spongioasă, vaporizându-se, în câteva clipe. Ceva ca o mreajă purpurie! au adăugat alții. În fond, nu văzuseră nimic, totul adeverindu-se a fi doar închipuire. Nici un fel de textură! Nici măcar niște hieroglife austere sau, barem, niște hașuri incolore, ca pânza de păianjen, care să fi suplinit spațiul din interiorul celor două calote, verzi pe dinafară. Pepenoaica nu mai avea alte virtuți geometrice, decât ovalul circumferinței, care sugera ceva ce refuză să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spectaculoase. De asemenea, la sfârșitul cărții voi trece o adresă de email unde cei ce doresc pot să comunice cu mine. Să începem cu întrebarea logică: Cum a apărut citirea ? Citirea a apărut acum circa 5000 de ani, o dată cu apariția hieroglifelor, primul alfabet a fost creat în urmă cu 3500 ani. Paul Ștefănescu prezintă motivul pentru care omul nu citește rapid iar concluzia lui este că omul a învățat să citească greșit iar acum este nevoie să corecteze prin exercițiu acest
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2913]
-
și principiul suprem al Întregului univers din care face parte și omenirea. Dao de jing: Aceasta este cartea de căpătâi a daoismului, scrisă de Lao Zi, fondatorul curentului, În secolul al VI-lea Î.e.n. Ea are aproximativ 5 000 de hieroglife și este plină de idei profunde, filosofice, despre originea universului și regulile societății omenești. Tema principală este faptul că dao este sursa și principiul suprem al tuturor lucrurilor din univers, inclusiv oamenii; că natura este dascălul nostru și trebuie să
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Soarelui Osir (în greaca veche Osiris), care era imaginea arhetipală a mamei, a protectoarei familiei și a fecioarelor. Simbolurile folosite de Isis erau: crinul de apă, o barcă și litera S, pentru că din punct de vedere astrologic litera S (în hieroglifele egiptene litera S este reprezentată de imaginea unui șarpe, n.n.) reprezenta steaua Sirius, steaua lui Isis. Tot din punct de vedere istoric oficial, dinastia Capetiană, care este cea mai veche dinastie din Europa, a avut încă de la început ca simbol
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a anului 4241 î.e.n., în epoca ridicării piramidei lui Keops, care este "cea mai veche dată certă din istoria lumii". Dar ajutorul dat de către astronomie istoriei, este de cea mai mare însemnătate în toate epocile. Spre exemplu, dacă citim din hieroglifele papirusurilor găsite în mormintele faraonilor că "în anul al 9-lea al domniei lui Amenofis I - al doilea rege din dinastia 18, răsăritul heliac al lui Sirius s-a întîmplat în ziua a treia a lunii Epifi"; noi care avem
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
templului din Median, Moise a găsit multe documente importante, pentru studierea cărora a pierdut multe luni; dar în același timp a descoperit farmecele negresei Sefora- fiica gazdei, cu care se căsători. Geneza - scrisă de patriarhul rătăcitor, a fost scrisă cu hieroglife egiptene, cuvintele având toate cele trei sensuri: vulgar, figurat și simbolic. Cu timpul, cheia înțelesului hermetic, s-a pierdut. Astăzi nu mai cunoaștem prețioasele idei astronomice egiptene pe care le cuprindea cartea. Cu toate cunoștiințele sale în științele sacre, Moise
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Pecie menționează și tabloul Plata dijmei în categoria semnelor augurale ce structurează romanul Galeria cu viță sălbatică, atribuindu-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând, pentru cine știe să citească, relația dintre feudal și serv (...). Tabloul Plata Dijmei, pictură flamandă găsită de tatăl lui Chiril într-un conac de vânătoare, înfățișează un bărbat tânăr "cu mâna dusă la piept, justificându
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
vrea pentru un bilet la spectacolul cantorului Rosenblatt.” „Tu?!” „Nu, tatăl meu.” Atunci el a spus: „Uite ce, toate biletele s-au vândut, dar avem și noi metodele noastre.” Și a luat o foiță de hârtie, și a scris câteva hieroglife pe ea. Spune: „Dă-i asta tatălui tău și spune-i să vină la concert. Vom găsi pe undeva un scaun rabatabil pentru el.” Așa că am luat hârtia, am împăturit-o și am pus-o în buzunar. În acea seară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Kant și Heidegger, surprinde "încercările" spiritului de a-și recupera "în-sinele" dislocat în inaccesibila transcendență a lumii ideilor sau a noumenului. Trebuiesc date la o parte "învelitorile ființei ce nu moare" pentru a se ajunge la ontologia arheității, la acea "hieroglifă" inițială care sintetizează însuși spiritul românismului, oglinda originară ca embrion al stejarului. Esența arheității, spune Th. Codreanu, este încercarea, iar "numele încercării specifice omului este tocmai munca" (p. 53). Restituind muncii umane rangul de "principiu ontologic de întâia speță" autorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alert de la vechii greci la Schopenhauer, de la Kant la Hegel, de la filosofia extrem orientală la Heidegger, spre a demonstra falsitatea ca imagine a imobilismului eminescian în conceptele kantiene, depășite de cunoașterea budismului, de ideea unei cosmogonii în care arheul e hieroglifa universalității. Poeme precum Scrisoarea I, Sărmanul Dionis, Memento mori devin argumente la fiecare pagină. Nu pătrund în analiza demonstrației lui Theodor Codreanu, care, repet, necesită lecturi paralele, împrospătarea unor chestiuni ținând de nuanțele interpretării filosofice. Argumentele sale au, la prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fără pungi de semințe de spart în dinți la călători, geam identic cu osul frunții, noaptea dincolo confirmă luna, îndemnurile ei la "Feroviara", spectacolul reluat, cît aplomb pe actori! decorul revoluționar, tabloul lunecă uns, strălucirea unui iaz, lacurile stațiunii piscicole, hieroglifa becuri tremurătoare, cartoanele nopții fug la stînga, luna și părerile rămîn, ai răspuns după ele într-o mie de feluri, să se dezvelească cortul mărturiei voinței să nu se răspundă! dixit ex cathedra, Alma Mater feroviarensis, mai bătrân decât acum nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sanctuarul, șoimul pe sîrmă de telegraf, soarele lună în nori, Petelea tabu-ul feroviar, din idolatria lui vorbirea, fazan gras în gît cu zvîcnetul găinii, în zbor șoimul perihoreză la case Reghin, "Bere Silva", șoimul val de aer din porumburi hieroglifa văii cu narativitatea ei creativă, țarca, șoimul geminat aripile cvadruple, Ideciu de Sus barba-mpăratului-ceață, Brîncovenești domnu'! adă niște urdă, că pun un chil de jinars! pîcle straie de aer doi cosași, bicicletele culcate la capătul ariei, soarele iarba udă, coasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cojocul întors pe dos, cu vifornițe și zloate, cu singurătatea și tăcerea, cu oamenii. Admiram la el o centură țintuită cu butonași galbeni, un briceag atîrnat cu o nojiță din piele, un ciomag cu măciulie pe care erau încrustate meșteșugite hieroglife fără înțeles. Îi mai admiram și cîinele, mai mare și mai frumos decît alții. Și nu era copil din sat, păscător de cîrlani sau de vite, să nu fi simțit o copilărească plăcere și bucurie cînd începea cîte o poveste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu totul alta față de cea pe care o văzusem În preajma Înmormântării mămicii mele Felicia. Arăta proaspătă, Îmbăiată și spreiată, și capotul ei răpănos de molton Îl schimbase cu un soi de chimonou de mătase verde Împodobit pe spate cu două hieroglife roșii chinezești. Era sprintenă ca un judokan Motănica servindu-și musafirii cu cafele și destupând o ditamai butelca de un litru de lichior de trandafiri. Renunțase la mărășeștile ei puturoase pentru niște nenorociri mentolate, pe care scria Amore cu litere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
chiar psihedelice. Alții afirmă 11 că poporul hitit (cam acum 5000 de ani înainte de Hristos) ar fi fost primul care a scris cuvântul vin, wee-an, într-o scriere cuneiformă, termen care în scrierea hieroglifică era we-anas, în semitică wayn, în hieroglifele egiptene arp, în armeană gini, în limba svanilor gvinal, în georgiană gvino, în rusă vino, în mingreliană gwini, în limba ilirilor verë, în celtă gwinien. În greaca 12 arhaică, cu circa 2 200 de ani înaintea erei creștine, vinul se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]