478 matches
-
La proces unul din martori m-a acuzat că l-am îndemnat să fure trenul de pe șină. Judecătorul mă întrebă: „ - E adevărat?” Am răspuns: „- Nu! N-am spus să fure trenul, dar numai locomotiva” „Și ce-a fost asta?” „ - O hiperbolă!” Securiștii și femeile lor din sala judecății au izbucnit în hohote și repetau: „hiperbolă, hiperbolă”. Un asistent de la facultate luase cu împrumut de la bibliotecă o carte: „Le sense commun” a lui Garrigon Lagrange, care fusese pusă la cărțile de documentare
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
trenul de pe șină. Judecătorul mă întrebă: „ - E adevărat?” Am răspuns: „- Nu! N-am spus să fure trenul, dar numai locomotiva” „Și ce-a fost asta?” „ - O hiperbolă!” Securiștii și femeile lor din sala judecății au izbucnit în hohote și repetau: „hiperbolă, hiperbolă”. Un asistent de la facultate luase cu împrumut de la bibliotecă o carte: „Le sense commun” a lui Garrigon Lagrange, care fusese pusă la cărțile de documentare și întârziind cu restituirea s-a temut să apară că a citit astfel de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de pe șină. Judecătorul mă întrebă: „ - E adevărat?” Am răspuns: „- Nu! N-am spus să fure trenul, dar numai locomotiva” „Și ce-a fost asta?” „ - O hiperbolă!” Securiștii și femeile lor din sala judecății au izbucnit în hohote și repetau: „hiperbolă, hiperbolă”. Un asistent de la facultate luase cu împrumut de la bibliotecă o carte: „Le sense commun” a lui Garrigon Lagrange, care fusese pusă la cărțile de documentare și întârziind cu restituirea s-a temut să apară că a citit astfel de carte
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
perioada lui de formare, e un lup perfect, fabulos pare tatăl tuturor lupilor din toate poveștile. Da, ochii lui ard exact ca doi cărbuni aprinși.) Pe scurt, filmul ăsta care se numește 300 și spune povestea bătăliei de la Termopile duce hiperbola cam cît de departe o poate duce o epopee cinematografică realizată în zilele noastre, adică mai mult pe computer decît pe platoul de filmare. Vă mai amintiți de fulgii aceia amestecați cu scîntei care pluteau atît de frumos în prima
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
stop-cadre, ralantiuri și accelerări nonstop), încît impresia finală e una de poză adică de static. S-a spus despre Stăpînul inelelor că e mai mult un joc video decît un film, dar era film toată ziua : avea nu numai simțul hiperbolei, ci și simțul detaliului modest, cazual, necontrolabil tehnologic, care lasă să intre puțin aer într-o lume sută la sută inventată ; eroismul lui Frodo și al lui Sam nu era o poză, ci (în limitele literaturii pentru copii) un lucru
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
superspioni. Adam Sandler joacă rolul unui James Bond al armatei israeliene, pe numele lui Zohan, iar John Turturro joacă rolul unui redutabil terorist palestinian, supranumit Fantoma. Calitățile lor de luptători sînt evidențiate de regizorul Dennis Dugan printr-o serie de hiperbole împrumutate din limbajul desenului animat. De exemplu, Fantoma își începe ziua de lucru spărgînd două ouă într-un pahar și bînd cei doi pui vii care ies din ele. La rîndul lui, Zohan poate demonta arma din mîinile unui terorist
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
semn schimbat. Acumularea de calități este generatoare de hybris, și transformă orice figură într-una a excesului deformând-o plastic. Figura eroului este în măsură să capitalizeze simbolic trăsături înscrise în registrul grandorii, într-o stilistică care cores- punde generic hiperbolei, cu alte cuvinte devine accesibilă deformărilor. În Tempora, naratorul, un martor deloc inocent și evi- dent interesat al înregistrării unui destin excepțional, urmărește cariera studentului în drept, Coriolan Drăgă- nescu. Onomastica reflectă chiasmul unei dereglări de scală, prin altoirea de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
deformării o constituie „kitschul paroxistic”. Pintilie procedează însă invers ascunderii deta- liului, ceea ce mise en abîme-ul trebuia să camufleze este exorbitat. Detaliul este amplificat până la abnorm pulveri- zând rama ca o proiecție a unei vederi ciclopice căreia îi corespunde stilistic hiperbola. „Nu este vorba neapărat aici de pasiuni primare, de pulsiuni ancestrale, ci de stili- zarea ăprin hiperbolăă a vodevilului celui mai banal. (...) Nu altceva constituie folosirea obsesivă a mise en abîme-urilor : hiperbolă a simulacrului (...)” În opinia lui Alex. Leo Șerban
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a unei vederi ciclopice căreia îi corespunde stilistic hiperbola. „Nu este vorba neapărat aici de pasiuni primare, de pulsiuni ancestrale, ci de stili- zarea ăprin hiperbolăă a vodevilului celui mai banal. (...) Nu altceva constituie folosirea obsesivă a mise en abîme-urilor : hiperbolă a simulacrului (...)” În opinia lui Alex. Leo Șerban, multiplicarea vertiginoasă a ramelor conduce la dispariția reprezentării, la efectul de hiperrealitate care configurează universul propriu al distopiei. Tratând despre efectele spe- culare și relația lor cu configurarea unui profil identitar, Mircea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a exprima o idee sau un sentiment prin negație” (DN 1986) ; „Figură de stil care constă în atenuarea însușirilor, în micșorarea dimensiunilor unui obiect, unei ființe etc. pentru a se obține efectul invers.” (MDN 2000) și „Figură de stil, opusă hiperbolei, care constă în ate- nuarea, comprimarea expresiei, cu scopul de a face să se înțeleagă mai mult, spunând cât mai puțin, sau pentru a sugera o idee prin negarea contrariului acesteia ăex. Nu e frumoasă în loc de Este urâtăă.” (sursa DE
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pensées ; il n’y en a qu’une qui soit bonne” . „Între diferitele expresii care pot reda unul dintre gândurile noastre, nu există decât una care este potrivită.” (trad. mea, A.M.) Definiția de dicționar ne conferă și figura stilistică opusă, hiperbola, care constă în augumentare, în dilatare, în exagerarea proporțiilor, pe când litota apelează la diminuarea lor în vederea unui efect de claritate. Plecând de la aceste observații, putem vorbi în acest caz de o stilistică în măsură să definească struc- tural opera lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care se lasă cercetată tocmai prin stilistica ope- rei lui Caragiale, o stilistică deopotrivă a discursivității și a gesticulației personajelor caragialiene transpozabilă ori- când personajelor empirice ale oricărei secvențe temporale ulterioare. Iar acestei stilistici îi corespunde la nivel struc- tural hiperbola, pentru că nu este vorba de a identifica figuri de stil în opera scriitorului, ci practici discursive, conduite emblematice etc.. Însă, H.-R. Patapievici operează oblic prin intermediul unei lecturi a operei, cea oferită de filmul lui Lucian Pintilie și înlocuiește hiperbola
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
hiperbola, pentru că nu este vorba de a identifica figuri de stil în opera scriitorului, ci practici discursive, conduite emblematice etc.. Însă, H.-R. Patapievici operează oblic prin intermediul unei lecturi a operei, cea oferită de filmul lui Lucian Pintilie și înlocuiește hiperbola din rapor- tul de simetrie stilistică, litotă vs hiperbolă, pe care fraza de început îl reclamă, cu termenul de „bășcălie”. Bășcălia ține astfel stilistic de registrul hiperbolei. Să nu uităm că avem aliniați trei termeni : delirul politic, sexul și bășcălia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de stil în opera scriitorului, ci practici discursive, conduite emblematice etc.. Însă, H.-R. Patapievici operează oblic prin intermediul unei lecturi a operei, cea oferită de filmul lui Lucian Pintilie și înlocuiește hiperbola din rapor- tul de simetrie stilistică, litotă vs hiperbolă, pe care fraza de început îl reclamă, cu termenul de „bășcălie”. Bășcălia ține astfel stilistic de registrul hiperbolei. Să nu uităm că avem aliniați trei termeni : delirul politic, sexul și bășcălia. Primii doi nu vor fi utilizați în analiză, însă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
unei lecturi a operei, cea oferită de filmul lui Lucian Pintilie și înlocuiește hiperbola din rapor- tul de simetrie stilistică, litotă vs hiperbolă, pe care fraza de început îl reclamă, cu termenul de „bășcălie”. Bășcălia ține astfel stilistic de registrul hiperbolei. Să nu uităm că avem aliniați trei termeni : delirul politic, sexul și bășcălia. Primii doi nu vor fi utilizați în analiză, însă relevanța primului este capitală și pentru opera lui Caragiale și pentru edificarea unui complex identitar. Dacă delirul politic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în context scolastic, ironia se des- fășoară în același regim ca și litota sub raport stilistic, apelând la o inversiune și la același artificiu al diminuării pentru a obține un efect de sens contrar. Urmând aceeași logică care opune stilistic hiperbola litotei, ar trebui prin simetrie ca bășcălia să constituie un echivalent al opusului retoric al ironiei. În ce privește ironia, Quintilian este cel care o definește, în De Oratore, ca figură a validării prin contrast, ca un mod de exprimare „contrarium quod
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
etimonul nu stilistic, cât literar al excesului pe care-l dezvoltă bășcălia aparține operei lui Caragiale, stă în „simț enorm și văz monstruos”. Bășcălia reprezintă o deformare cu o totul particulară, care nu ține de simpla exagerare ca în cazul hiperbolei utilizate excesiv, ci adoptă „mobilitatea sofisticii” anulând orice predicație, atât pe cea care validează cât și pe aceea care invalidează. Bășcălia dereglează astfel această raportare prin contrast, ea transcrie doar o logică a excesului pe care o H.-R. Patapievici
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
În ce m) privește, nu mai zic nimic. Pot oare s)-i spun lui Shahar c) niciodat) „conștiința Occidentului” nu va permite ca Israelul s) fie distrus? Nu, nu-i pot spune așa ceva. Nu se mai facasemenea declarații solemne ; toate hiperbolele noastre sunt reduse ast)zi la ț)cere. Știm c) se poate Întâmpla orice. Pentru prima dat) În istorie, Întreaga specie uman) s-a implicat În politic). Fiecare vrea s) dețin) un rol, Ins) este greu de spus ce poate
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Dar În Neguțătorul din Veneția, din punctul de vedere al autorului, ceea ce contează este alegoria medievală. În Londra elisabetană, unde trăiau doar două sute de evrei, problema evreiască era cu totul inexistentă. Shylock sau negrul Othello sunt figuri exotice, folosite ca hiperbole pentru a expune acțiunea viciilor asupra omului: În Othello, omul orbit de orgoliu, În Shylock, omul cu inimă de piatră. Dar, chiar dacă am admite că piesa vorbește despre condiția evreului, și nu a omului În general, trebuie recunoscut atunci că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sub numele de la steppe. Acolo, În Întunecimea nemărginită, licăririle intermitente ale luminilor satului din depărtare Îi apar ca ochii galbeni ai unor lupi. Îi este frig, e Înghețată tun, „Înghețată până În măduva oaselor“ - căci se lansează În cele mai ciudate hiperbole când nu caută cele mai prozaice maxime. Din când În când, se uită Înapoi, ca să se asigure că o a doua sanie, În care se află cufărul și cutia ei de pălării, vine În urmă - Întotdeauna la aceeași distanță, ca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se adresează cu vorbele gratia plena. Gesticulația și poza „competentă” sunt înlăturate dezinvolt și autoritar. Competența reală e, bineînțeles, implicit una tehnică, dar mai ales una umană. Deci : culturală (ca să nu zic „umanistă”). Un astfel de critic, capabil de fecunde hiperbole și de formulări izbitoare, e necesarmente un autor concis. Concis în expresie și succint în argumentare. Frapant, nu pisălog. De aceea textele lui Andrei Pleșu au darul fermecător de a nu sătura niciodată. De aceea el nu scrie și nici
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Atunci, însă, merităm să batem pas de defilare pînă ne plictisim. Iar cînd isprăvim, să trecem la măsurat dormitorul cu bățul de chibrit, ca expresie a întregii utilități și decențe de care mai sîntem în stare. noiembrie 2004 Metafore Plus hiperbole, parabole, epitete, comparații, personificări. În ce constă arsenalul postelectoral de procedee literare la care recurg magnații fotbalului? Cu toate că Traian Băsescu a cîștigat alegerile, Gigi Becali rămîne printre noi. Nu mai pleacă din țară, așa cum promisese că va face în caz
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
într-un studio, niște oameni care au venit de acasă cu lecțiile învățate se căznesc să arate că dreptatea e de partea lor. în film, talk-show-ul e filmat cu o singură cameră, care tremură în mîna operatorului. Nu e o hiperbolă regizorală, inclusiv azi mai există televiziuni, nu neapărat de periferie, unde cameramanul moțăie, uitînd obiectivul pe invitatul care se scobește în nas și ignorîndu-l pe cel care tocmai a luat cuvîntul cu însuflețire. Decorul e și el o parodie la adresa
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de fantezie: "Bătrînule Fakir și delicioasă scrumbie", "Ilustrule Belezis și grațioasă balenă", "Ilustrule Ahasverus și somnorosule morun", "Drăgălașă Giocondă și frumoasă Fiametta", "Voluminoasă Saltea a lui Solomon și grațioasă Regină de Saba". Hogaș are propensiune spre bombasticul oratoric și spre hiperbolă. Fundamental, literatura lui e nu se poate mai specific românească, reluând tipica regresiune la geologia primitivă. Sadoveanu își creează teritoriul lui primordial într-un spațiu transcendent, Hogaș se mulțumește doar să pună între Piatra-Neamț și mânăstiri distanța dintre două continente
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unui angrenaj eliptic, caracteristică utilizată la construcția unor debitmetre de fluide (Figura 12.g). În mod similar, alte efecte geometrice cum ar fi: spirala lui Arhimede, spirala logaritmică, linia și suprafețele elicoidale, parabola și paraboloidul, triunghiul Rëllo, panglica Mobius, sfera, hiperbola și hiperboloidul, forma pulverulentă, etc. sunt larg folosite în rezolvarea unor probleme tehnice. În cărțile Fundamentele creației tehnice ([5]) și Inventica practică ([11]) sunt prezentate câteva zeci dintre cele mai importante efecte geometrice. Parcurgerea periodică a fondului de efecte geometrice
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]